339 matches
-
de la piciorul mesei și a tăiat bulgărele de aur aburind în bucăți dolofane... Pâcu și-a rotit ochii peste masă și a întrebat nemulțumit: Toate bune și frumoase, da’ udătura unde-i Costache? Îi pregătită și vine acum - a răspuns crâșmarul de lângă hornoaică, unde își ținea balerca cu rachiu. Până să guste din mâncare, cărăușii s-au trezit cu câte un țoi de rachiu dinainte. Pâcu a privit la Costache întrebător și i-a vorbit cu parapon: Da’ bine, Costache! Eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
treabă! - a vorbit Pâcu, jumătate serios, jumătate în glumă. Nici o grijă, moș Pâcule. Spunând acestea, s-a ridicat. Cu o figură zâmbitoare, s-a dus la Costache, care ședea - ca întotdeauna - lângă hornoaică. Care-i porunca, boierule - l-a întâmpinat crâșmarul. Apoi n-ar fi mare lucru. Încă un rând de rachiu și apoi vin cât or vrea să bea oamenii. Și ai grijă de moș Pâcu, că altfel ți-ai găsit beleaua. Îl știu de-o viață. Așa-i el
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
am văzut eu până acum? În buzunarul sumanului. Mi-am făcut un buzunar în dosul sumanului și acolo îl țin. Când termini de mâncat, fuguța după el! Priceputu-mai, ori aștepți să te rog? Priceput-am, moș Pâcule. Între timp, Costache crâșmarul a și umplut ulcelele cu vin și a așezat câte una în fața fiecăruia. Când a văzut că a rămas una în plus, s-a uitat dacă are fiecare ulcica lui. După ce s-a convins că da, a întrebat: Măriuță, da
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pentru tine, stăpâne - a răspuns Pâcu în locul Măriuței. Cred că ai dreptate, pentru că în seara asta se botează robii lui Dumnezeu Vasile Hliboceanu și Mitruță Ogaș... hă hă hă! Vezi însă să nu întreci măsura - a intervenit moș Dumitru. Un crâșmar nu are voie să întreacă măsura niciodată. El trebuie să stea drepți în fața mușteriilor - a răspuns Costache. Ulcelele au poposit înaintea fiecărui cărăuș, dar aceștia le au adulmecat doar așa, de departe, neîndrăznind să pună mâna pe ele până acest
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
retrasă, își vedea de țoiul lui moș Vasile Căpitanu. Cu gândurile fugite aiurea, gusta din când în când din rachiu. Nu-i plăcea să intre în vorbă mai cu nimeni... În seara despre care-i vorba, după ce a terminat treaba, crâșmarul a turnat un strop de rachiu într-un țoi - vorba ceea, să facă dâră-n barbă - și s-a dus la masa lui Vasile Căpitanu. Avea chef de cislă. Vasile Căpitanu însă ședea tăcut, ca de obicei... La un timp
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de rachiu într-un țoi - vorba ceea, să facă dâră-n barbă - și s-a dus la masa lui Vasile Căpitanu. Avea chef de cislă. Vasile Căpitanu însă ședea tăcut, ca de obicei... La un timp l-a întrebat pe crâșmar: „Da’ nu ți s-o lipit de mână o cinzacă acolo și pentru mine? Bine că ți ai pus tu udătură, iar eu să stau uscat ca în luna lui cuptor. Ar fi bine să faci stânga-mprejur și să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
că se cam adună crăițarii”. „Am rămas eu cândva dator? Ai?” „N-am spus asta, dar acum s-o cam lungit șirul socotelilor. Fii pe pace, și hai mai iute, că mi s-o cam uscat gâtlejul.” Se înțelege că crâșmarul i-o îndeplinit dorința lui Vasile Căpitanu. Și a gândit:„A plăti el Vasile, că-i om gospodar. Și apoi suntem de-un leat. Nu s-a face el de rușine pentru o datorie la crâșmă”. Ca urmare, aducându-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu unul de ici de colo... Păi dacă așa o zis cucoana, așa am să fac> - am răspuns eu. Catrina, cu botul ei lungit, o plecat în treaba ei.” „Tu ce ai făcut după plecarea Catrinei? - o întrebat Ion Prispă crâșmarul.” „Ce să fac? M-am așezat pe un scaun și așteptam să se trezească cucoana. După un timp, aud mișcare în dormitor, semn că s-o sculat... Îndată în ușă, o apărut cucoana, îmbrăcată cam subțirel... Am sărit în picioare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
făcut celălalt pas ce mă despărțea de pat... Am desfăcut oghealul și dau să-l întind peste cucoană... Ei. De aici înainte nu mai știu nimic...Doar atâta știu că am ajuns în brațele cucoanei!!! <Și?> a întrebat Ion Prispă crâșmarul. Și cucoana mă pupa de n-aveam aer. Iar printre pupături îmi șoptea: <Vino lângă mine!> în timp ce mâinile îmi descheiau bunghii de la tunică. Și unde nu s-o trezit cei douăzeci și trei de ani din mine cu toate celea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
umbră pământului. Păi ei n-au avut feciori și nepoți? Au avut și încă din belșug, băiete. Și ce dacă au avut? Ei, aici îi tot chichirezul, flăcăul tatii. Doar nu vrei să spui că ei toți au fost tot crâșmari. Feciorii lui Ion Prispă n-o mai ținut crâșma, dar unul din nepoți - Costică - s-o gândit că prispa bunicului mai poate aduce niscaiva parale... Zis și făcut! Și unde nu s-o apucat să descânte prispa și încet-încet să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Taică-tu poate nici nu s-o uitat în hârțoage. El o închis toate hârtiile în lădița asta și o tras zăvorul pe ușa crâșmei. Știi doar că el făcea fântâni și nu avea vreme s-o facă și pe crâșmarul. Abia tu te ai gândit să calci pe urmele bunicului tău”. „Apoi dacă nu rămânea în picioare fosta crâșmă a bunicului, cu toate cele trebuitoare, crezi că mă mai apucam eu de crâșmărit? Nici pomeneală. Da’ de la bunicu’ au rămas
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
învârtea prin bucătărie... Costache s-a ridicat, privindu-l întrebător... Hliboceanu s-a aplecat și i-a șoptit ceva, după care s-a întors aproape în vârful picioarelor, ca să nu fie băgat în seamă de cărăuși. În scurtă vreme, Costache crâșmarul a apărut cu oala plină cu vin și a așezat-o pe prichiciul hornoaicei. După oarece codeală Hliboceanu, s-a ridicat și a vorbit cu glas răgușit: Acest vin îi adus în cinstea celor doi oameni care au stat și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cioara-n par - a răspuns, serios ca-n glumă, Hliboceanu. Asta o înțelegeau și ei, dar strigătul lui Hliboceanu a picat ca un strop de apă vie turnat în mădulare... Au tras la umbra copacilor de dincolo de poarta crâșmei. Costache crâșmarul, care trebăluia prin curte, i-a întâmpinat ca întotdeauna cu un „Bun venit, gospodarilor” rostit cu voioșie. Bine te-am găsit, stăpâne! - a răspuns Hliboceanu. Cu ce vă stăm în față? a întrebat, profesionist crâșmarul. De data asta, doar cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de dincolo de poarta crâșmei. Costache crâșmarul, care trebăluia prin curte, i-a întâmpinat ca întotdeauna cu un „Bun venit, gospodarilor” rostit cu voioșie. Bine te-am găsit, stăpâne! - a răspuns Hliboceanu. Cu ce vă stăm în față? a întrebat, profesionist crâșmarul. De data asta, doar cu câte o ulcică cu apă. La întoarcere... a precizat Hliboceanu. Mitruță a întrebat: La vreme de seară îți fi bucuroși de oaspeți cu teșchereaua plină?... Când n-am fost noi bucuroși, de oaspeți oameni buni
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
noi atunci! - a apreciat Mitruță. Strașnică treabă ar fi, băiete - s-a entuziasmat Hliboceanu. Unde nu dă Domnul să se întâmple? Atunci să-l vezi pe Pâcu câtă fumăraie ar face și câte polojănii ar spune! - și-a arătat dorința crâșmarul. Hliboceanu l-a tras pe Mitruță lângă el: Mitruță, ai grijă ca să fie adăpați boii și pe urmă pregătiți-i de drum. După aceasta, s-a apropiat de Costache crâșmarul și a început să vorbească, dar mai mult pentru el
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
face și câte polojănii ar spune! - și-a arătat dorința crâșmarul. Hliboceanu l-a tras pe Mitruță lângă el: Mitruță, ai grijă ca să fie adăpați boii și pe urmă pregătiți-i de drum. După aceasta, s-a apropiat de Costache crâșmarul și a început să vorbească, dar mai mult pentru el decât să urmărească un anume gând... Gândește-te dumneata când or veni alți doi cărăuși pe capul nostru... Atunci să vezi cum îi... Trebuie să-i înveți cum să facă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
tras pălăria pe-o sprânceană, că de, se simțeau și ei mai avuți parcă și au pornit la drum voinicește... Pe când soarelui i-a mai rămas doar o rază deasupra dealului Ponoarelor, cărăușii opreau la poarta Crâșmei din drum. Costache crâșmarul le-a ieșit înainte: Un bob zăbavă și v-am deschis poarta. Așezaț-vă dobitoacele pentru noapte, așa cum știți voi și apoi poftiți la masă! Când fiecare car și-a găsit locul potrivit, Hliboceanu a poruncit: Mitruță, ai grijă ca totul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ei! Numai nu plâng... Încolo... Costache, vino mai aproape! - a strigat Hliboceanu. Poruncă, logofete! - a căutat să învioreze atmosfera Costache. Fă bine și adu-ne o oală cu vin, că ne-o cam luat cu sete. Îndata mare! - a răspuns crâșmarul, dând fuga în zămnic după vin. Mitruță a măturat masa cu privirea și, văzând că lipsesc ulcelele pentru vin, a dat fuga la tejghea și s-a întors cu ele ciorchine în mâini. Le-a așezat apoi pe marginea mesei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
oamenii. Banii numărați erau așezați pe o policioară ce se afla sub ochii lui... Cum mai punea o sticlă, cum lua banii potriviți pentru aceasta. Nici un șfanț mai mult! De fiecare dată, când omul nostru ieșea din crâșmă, îi spunea crâșmarului: „Ai noroc, măi gâtlej, că ești băiat bun, că altfel!...” După asta, pleca împleticindu-se și cântând pe uliță și... se înfunda în casă. A doua zi, iar... la crâșmă. Și tot așa, o săptămână întreagă... Apoi dispărea iar din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o toană sau chiar credea că oamenii nu-l mai ascultă? Așa că, fără să stea prea mult pe gânduri, a dat comanda de plecare... Când soarele a scăpătat dincolo de crucea zilei, cărăușii se aflau la poarta Crâșmei din drum. Costache crâșmarul tocmai se întorcea de la cosit. Când i-a văzut pe moș Dumitru și pe Pâcu între cărăuși, a început să râdă și să-și facă cruce cu mâna stângă. Ține-mă, Doamne, să nu cad! Ieri v-ați făcut testamentul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vin rece - l-a tachinat moș Dumitru. Cu alte cuvinte, Costache, ia aminte ce fel de vin ne dai și cât de rece trebuie să fie, pentru că altfel dai de-a bâca ca ursu-n huci - l-a amenințat Pâcu pe crâșmar. Eu aș vrea să știu de ce nu ne-ai spus până acum trebușoara asta, moș Pâcule? - s-a arătat Mitruță curios. Ar cam fi două pricini. Întâi, n-o fost nevoie, pentru că de fiecare dată Costache ne-o dat băutura
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mai puțin pe sănii... Să putem ajunge la vreme în târg. Cred că ai dreptate - a considerat Mitruță propunerea lui Cotman... * Vasilică băiete, nu fi necăjit, că n-ai rămas singurel. Ești pe mâini bune - a început să vorbească Costache crâșmarul, intrând în cămăruța lui Hliboceanu. Acesta l-a întâmpinat cu un zâmbet trist. Aha! Ai început să răsufli, băiete? Aista îi semn bun, dar nu-i deajuns. Da’ nu mă tem eu...Până la amiază ai să prinzi putere. Acușica și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să prinzi putere. Acușica și mâncărica pentru tine a fi gata și ai să vezi după aceea trai! - glumea Costache, făcând oarece ordine prin cămăruță. Apă! Dă-mi o... ulcică cu apă! - s-a auzit destul de limpede glasul lui Hliboceanu. Crâșmarul i-a îndeplinit dorința, numai că Hliboceanu n-a putut să țină singur ulcica cu apă în mâini. Îi tremurau... L-a ajutat cu grijă, să nu-i pricinuiască dureri. În cele din urmă, ulcica cu apă a fost golită
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
n-a putut să țină singur ulcica cu apă în mâini. Îi tremurau... L-a ajutat cu grijă, să nu-i pricinuiască dureri. În cele din urmă, ulcica cu apă a fost golită. Aista-i semn bun, omule! - a apreciat crâșmarul reușita rănitului, care s-a mai luminat la față. Și acum pregătește-te să mănânci, că uite vine Măriuța cu de-ale gurii. Hliboceanu a oftat ca un copil necăjit. Ieșind din cămăruță, crâșmarul își spunea: „Bietul băiat! Ce a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-i semn bun, omule! - a apreciat crâșmarul reușita rănitului, care s-a mai luminat la față. Și acum pregătește-te să mănânci, că uite vine Măriuța cu de-ale gurii. Hliboceanu a oftat ca un copil necăjit. Ieșind din cămăruță, crâșmarul își spunea: „Bietul băiat! Ce a avut de tras! El, căruia nu-i era frică decât de Dumnezeu, să pățească asemenea nenorocire! Da’ nu s-a face el bine? Să vedem atunci cine îi mai stă în cale? Mă întreb
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]