278 matches
-
de-ajuns ca nora să i se uite în ochi, cu ochii ei învăpăiați și sălbateci, de mânz care nu suferă zăbala, ca ea, bătrâna, cu toate drepturile de stăpână, să plece fruntea și să-i îngăduie orice fără să crâcnească. Piciorul alb, gol, rotunjit în pulpă voinică de femeie frumoasă, se întinse prin somn. Cerboaica șopti ceva fără să se deștepte și răsucindu-se se-ntoarse pe spate, lăsând-o să vadă ochiul dracului cu care era însemnată: alunița care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
gureș să i-o întoarcă funcționarului obraznic, scăpând printre dinți un "Ba pe-a mă-tii" absolut democratic în contextul dat, vă asigur că o astfel de probabilitate e exclusă la țară. Acolo, amărășteanul venit cu căciula în mână nu crâcnește. Fericit c-a obținut țidula necesară, el e chiar recunoscător c-a primit o lecție de viață și-o lecție de politică. Va vota, fără chef, dar înfricoșat de schimbare, pentru partidul-stat, reținând din paranteza retorică a pesedistului-funcționar nu piciorul
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
securiștii dovediți și extremiștii cu patalama l-ar fi abandonat pe CVT, ci "universitari" care s-au înscris în PRM ca să se vadă în Parlament. Or, cel puțin deocamdată, aceștia tac mîlc și îi lustruiesc pantofii lui CVT, fără să crîcnească. Gravitatea problemei despre care scriam la începutul acestui microscop e că în PRM, partid parlamentar într-o țară cu regim democratic, legile sînt călcate în picioare cu o înfricoșătoare ușurință, pentru că așa vrea CV Tudor. Nu mă miră că Vadim
Scandalul și penalul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15463_a_16788]
-
Dar dacă populațiile ar fi conduse autoritar de o entitate dincolo de orice îndoială, despre care toată lumea să fie convinsă că are ca unic scop binele poporului? Dacă un asemenea conducător le-ar cere oamenilor să muncească, atunci ei n-ar crâcni... ― Și cine să fie această conștiință? Nu ai decât două variante. Fie îți imaginezi o mașină, de mii de ori mai înțeleaptă ca un om, ori pe însuși Dumnezeu. Noi l-am ales pe Dumnezeu, reprezentat prin fiul său, Augustin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mult mai bine. Fiindcă se trezise într-o noapte cu coliba inundată de apa de ploaie, Stin îi mobilizase pe toți ai lui și săpaseră în Sat șanțuri, care permiteau apei să se scurgă în pârâu. Munciseră cu toții, fără să crâcnească. Observase chiar că Benedict se străduia să își ducă la bun-sfîrșit îndatoririle și evita să îl privească în ochi. Când făcuseră, în prima zi, o pauză pentru a-și împărți mâncarea, Stin se trezise că rămăsese singur. Stătea sprijinit de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu sânt buni de nimic, că sânt mai puțin decât nimic chiar. Și toți ziceam da! Și aceia trebuiau să-și poarte ponosul, să treacă de ceea ce {EminescuOpVIII 596} nu erau, fără ca oamenii cu judecată și critică să-ndrăznească a crâcni Ba au adus pe Phoenix nainte zicând că e gândac. Și toți ziseră;" Da gândac e" și de gândac a trebuit să treacă. [ÎNVĂȚĂTURA] Dacă sub scena de scânduri am înțelege scena vieții publice și sub pehlivanul cu nasul lung
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de ochi a tatei, de care suferea încă de tânăr, o făcea pe mama să-i treacă de multe ori cu vederea unele lucruri greu de înțeles. Doar în B. fuseseră fericiți și, cu toate astea, a acceptat fără să crâcnească să se mute la țară, ca el să devină asociat la o turnătorie pe care o cumpărase bunicul. Ochii tatei aveau albul îngălbenit în jurul irisului de culoare deschisă și umflături fine ca înțepăturile de insecte, cicatricele abia vizibile lăsate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și diferitele târguri. Cu aceste ocazii, Herr Hackler se arăta foarte generos, uneori arunca sume uriașe de bani, încât până și tata era neplăcut impresionat și găsea că așa ceva friza aroganța. Mama participa la aceste călătorii și vizite fără să crâcnească, se înțelegea și cu doamna Gerda foarte bine; Gerda era sensibilă și inteligentă; îi oferea o companie agreabilă. Mama se abținea de la orice critică, niciodată nu-i făcea tatei vreun reproș, dar, de când semnase contractul și lucra din nou pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cei doi au plecat să caute alt grătar într-un alt compartiment, un grătar, fără balon. C-au găsit sau nu, asta deja nu ne mai interesează. Cert e că în momentul în care au ieșit din compartiment, unul a crâcnit ceva cu multe consoane. Ceva în limba maghiară. O limbă imposibilă pentru majoritatea dintre noi. De fapt, orice e străin e foarte ciudat. Avea Păstorel o vorbă, hrtgrh frjdn!, proverb ceh. O limbă, vorba lui Mark Twain, mai aproape de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
după care Marcel a devenit al nimănui, trăia doar din bucuria de a fi în circ și de a crește cu un vis nemaipomenit, acela de a deveni clovn. A trecut prin toate meseriile, de la grăjdar la artist, fără să crâcnească, fără să întrebe de ce se petrec lucrurile așa și nu altfel. Nu avea vreme de prostii, trebuia neapărat să nu piardă vremea, să câștige pariul cu timpul pentru a se vedea în arenă cu nasul roșu de clovn. A mâncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
militar. Da, e posibil, răspunzi Înmărmurit În fața unei astfel de Întrebări. E posibil. Vă pot ajuta cu ceva? Mă puteți ajuta, Îți spune misteriosul personaj. Vreți să vă scoateți puțin cămașa? Vreau să vă privesc spatele. Te supui, fără să crâcnești, rămâi În fața lui dezbrăcat până la brâu și el te examinează atent. ─ Am venit să vă aduc asta, și scoate un fel de ștampilă metalică rotundă În centrul căreia se află inscripționată litera c. © ca la copyright. Știți, spune În continuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
e de fericirea mea trecută! Of! CÎnd Îmi va veni iar rîndul ...la fericire? Urăsc cozile, nu-mi place să stau la coadă, dar dacă aș ști că undeva se mparte fericire, zău dacă nu aș suporta-o , fără să crîcnesc ! Din păcate, oamenii fără aspirații, ori cei cu surplus de timp liber, se așează la coadă la Fisc sau la RCS (firma de cablu). Mda... În Noua Guinee există un trib numit Foru. Membrii lui suferă de cea mai rară
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nimic; ea rămâne pe mai departe bună cu frățiorul ei cel drag și nici măcar o singură dată nu mă lovește și nu-mi vorbește urât. Eu îi iau șarlota de ciocolată, iar ea îmi ia olița cu căcat fără să crâcnească vreodată. Mă sărută seara înainte de culcare și mă trece drumul cu grijă, când merg la școală, iar apoi se retrage în umbră, se lasă înghițită de perete (îmi închipui că intră-n el) atunci când dau recital în fața părinților mei radioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
primeau prin mâna oamenilor venea, desigur, mult mai de departe. Bogdaproste, să fie primit, e loc și pentru plimbare, și pentru bărbați, și pentru înghesuiala și cozile de la cabinele de vot pe care le-au luat în piept fără să crâcnească, reluându-și plimbarea apoi, în aceeași formație, cu Roșioara dându-le iarăși tonul cu bine c-am băgat-o la urnă, hi-hi-hi, toată noaptea n-am dormit de emoție cu gându’ cum o fi când o bag la urnă, hi-hi-hi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Adela să-și precizeze natura sentimentului ce i-l purta, naratorul-personaj ezită, se ascunde discursiv ("înconjurînd cuvântul teribil"), caută o formulă echivocă ("prietenie pasionată"). Intelectualul Codrescu câștigă pariul cu sine trecând prin iadul delicios al ispitei erotice, suportând fără să crâcnească -, probă a intelectualității și voinței sale. Profilul personajului ar rămâne incomplet dacă nu am vorbi, măcar în treacăt, de senzualitatea sa. Că naratorul vrea să se prezinte ca un personaj cu o acută trăire, rezultă din spectacularul limbajului, prezent în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cuvânt. Apoi s-a dat jos brusc. ― Aveam o broască țestoasă, dar a evadat. ― Chiar așa? ― Mama spune că ar putea supraviețui dacă a reușit să ajungă afară. ― Probabil c-a murit, am spus eu. Clementine primi replica fără să crâcnească. Veni lângă mine și-și Întinse brațul pe lângă al meu. ― Uite, am pistrui În formă de Carul Mare, anunță ea. Am stat una lângă alta În fața oglinzii până-n podea și ne-am strâmbat. Clementine avea ochii roșii. Căscă. Își frecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
zărit. Făcu un ocol prin spatele mormântului lui Ajamuk, se apropie de coada elicopterului și, după ce-și acoperi fața cu vălul, deschise ușa și-i porunci sec: — Coboară! Bietul om se trase înapoi speriat, dar se supuse fără să crâcnească și fără să arate că-i este teamă: — Aselam aleikum! spuse. — Metulem, metulem! îi răspunse Gacel, preferând, ca de obicei, salutul targui, apoi arătă spre jaima: Cine sunt ăștia? — Fac parte din comisia de organizare a raliului. Eu nu fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
dormea singur, chipurile feminine sunt surprinse în mijlocul celei mai profunde voluptăți. Ela, ca majoritatea femeilor din literatura lui Holban, are momente lungi, când „în capul ei nu se găsește nici un gând străin”, dar se dăruia în timpul somnului, fără să crâcnească. Rivia îl incomodează la somn. Mira se strânge în așternut cu o figură de fecioară ceea ce îl determină s-o ocolească. Loulou, sub duș are carnea proaspătă, roz, strălucitoare, iar Nina urca în garsonieră numai în ciorapi, de teama de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
grup de măturători ai străzii se fuma în loc să se lucreze în urma înaltpreadecisivului său ordin, s-a apropiat de o femeie și i-a comandat să-și stingă țigara în palmă. Lucru pe care femeia, timorată, l-a executat fără să crâcnească. Pentru a fi sigur de calitatea finală a gestului său, primarul a mai și strâns, cu propria-i mână, pumnul în care se afla țigara aprinsă. Firește, când un asemenea suspus îți ordonă, ce mai contează durerea? Strângi și taci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
muncitori de pe vreun șantier. Dar 17 ani de democrație se pare că ne sunt încă insuficienți. Cu un mental distorsionat de legendele cu Țepeș sau Cuza și obișnuiți vreme de jumătate de secol cu tătuci comuniști în fața cărora nu se crâcnește, românii acceptă cu seninătate să fie umiliți. Și, ca și cum asta n-ar fi de-ajuns, numeroși suporteri de pe margine, fie ei și intelectuali cu față europeană, aplaudă această situație, fără să-și dea seama că, tocmai prin aplauzele respective, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ascultăm pe onor domnul nou președinte executiv, Octav Cozmâncă. Nu știu voi cum l-ați perceput, dar eu am avut senzația certă că latră la noi, așa era de pornit : pe cine și de ce, mă Întreb, că doar noi nu crâcnirăm până acum. Oricum, atâtea amenințări proferate Într un timp atât de scurt, este un record pe care nu l poate atinge fiecare și nu este la Îndemâna oricui. Dar nu trebuie să vă faceți griji : am Învățat să ascultăm, să cugetăm
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
poartă în ei! Amintirea acestui reziduu poate fi un bun remediu pentru temperarea avântului. Soldatul trebuie să fie un bun soldat. Să știe să asculte, să nu știe altceva decât să se supună unei porunci, s-o execute fără să crâcnească, cu o supunere de soldat. El nu-și pune întrebări; când e soldat, când are misiune de soldat, prima lui datorie este să nu se întrebe dacă misiunea are sens. Când caută sens, soldatul nu mai poate fi soldat. Nu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
calapod. De altfel, bunicul meu, care cred că a fost și un fel de tartor, era un om cu o bogată viață extrafamilială, presărată cu aventuri galante. Așa că lui îi venea ușor să „popească“ lumea, acasă la el, ca să nu crâcnească nimeni, pentru că el era singurul șef. Și, brusc, tabloul meselor din Cernăuți dispare din capul meu, ca să facă loc unui tablou mult mai familiar pentru mine, cel al timpurilor pe care le-am trăit în atmosfera meselor de la cantinele studențești
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
eu, pentru că ține la mine și a anticipat momentul ăsta, iar acum simte că s-ar fi putut strădui mai mult să-l prevină, dar că nu a făcut-o deoarece e prea obișnuit să asculte de Linda fără să crîcnească, să-i permită mereu personalității ei puternice să cîștige. Ce vrea asta să Însemne, repetă el, este că tu auzi numai ce vrei tu și că, de fiecare dată cînd cineva Îți spune ceva ce s-ar putea să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
directorul de la "Parvana", și doar ce român a fost el totdeauna, mi-a spus pe față să te povățuiesc să te astâmperi. Dânsul a fost prieten bun cu bietul tatăl tău, dar azi își vede de banca lui și nu crâcnește, cum nu crâcnesc nici ceilalți, aici și pretutindeni... Ascultând pe maică-sa, gândurile lui Apostol răvășeau prin colțurile celor zece zile de când e acasă, descoperind deodată lucruri peste care a trecut fără să le ia în seamă. A ieșit puțin
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]