1,093 matches
-
lume În noaptea aia eram, În ciuda inteligenței mele, un individ destul de banal. CÎnd m-am Întors acasă, pornisem deja pe drumul transformării mele Într-un pervers și un ciudat. CAPITOLUL 4 În lumea din afara iubitei mele librării, era o luptă crîncenă pe viață și pe moarte, În care te lua dracu’ dacă rămîneai În spate. Toate vietățile de acolo erau hotărîte, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, să ne facă de petrecanie. Șansele noastre de a supraviețui un an erau aproape zero
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
să vă exercitați meseria pe care-o aveți, ați rămîne și dumneavoastră perplex. Jones și cozonacul, pavilionul special, bietul Stone... tot ce se vorbește azi despre un individ pe nume Hitler... dosarele dumneavoastră, pline de fotografii Înfiorătoare... toată viața asta crîncenă și absurdă... E ca și cum aș fi fost trimis În explorare cu o hartă greșită. SÎnt gata să fac tot ce doriți, dar vă rog să nu uitați că nu cunosc drumul. Toți ceilalți s-au schimbat cu Încetul, adaptîndu-se Împrejurărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de urină și sânge. Mă gândesc acum la celelalte accidente pe care ni le-am imaginat, morți absurde ale celor răniți, schilodiți și suferinzi. Mă gândesc la ciocnirile psihopaților, accidente neverosimile puse în aplicare cu venin și dezgust față de sine, crâncene coliziuni multiple executate seara cu mașini furate pe autostrăzile pline de funcționari obosiți. Mă gândesc la accidentele absurde ale gospodinelor neurastenice care se întorc de la clinica de boli venerice, lovind mașini parcate pe șoselele de la periferie. Mă gândesc la ciocnirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Vagoanele-platformă erau răsturnate și încărcătura lor de bușteni și lemne de foc era împrăștiată peste tot. Vagoanele cisternă îndoite și scăpând lichid. Vagoanele pline de cărbune și așchii de lemn erau prăvălite și strânse în mormane negre sau aurii. Mirosul crâncen de amoniac. Mirosul plăcut de cedru. Soarele era puțin mai jos de linia orizontului și lumina ajungea la noi de sub lume. Erau lemne de încărcat în camionetă. Lăzi de budincă instant cu glazură de unt. Lăzi cu hârtie de scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ploaia. Un ofițer husar cu chip rubicond și cu mustăți zbârlite, Încadrat de puștile lungi a doi ulani croați care‑i stăteau În părți, Începu să citească sentința. Avea o voce spartă, care răsuna a gol În celulă. Sentința era crâncenă și neîndurătoare, moarte prin spânzurare. Tânărul nobil participase cu arma În mână la o revoltă, la unul din acele puciuri care din când În când mai zguduia imperiul, țâșnind pe neașteptate cu Înverșunare, cu deznădejde, cu multă vărsare de sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pe apele liniștite ale golfului lui Farepíti și, pentru prima oara în viața sa, Tevé Salmón își aținti ochii nu pe vasul lui, ci, la fel ca și majoritatea celor prezenți, pe tristele rămășițe ale celui care fusese cel mai crâncen dușman al lor. Dintr-odată, vocea răgușita a lui Miti Matái se ridică în tăcerea stânjenitoare de pe plajă și, unul câte unul, bărbații, femeile și copiii din Bora Bora se alăturară rugăciunii lui: Dacă eu îmi conduc piroga peste ape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
spus doar că, dacă marea continuă să se încălzească, se poate forma un taifun. Arată cu capul înainte și adaugă cu umor: Din fericire, ne aflăm în apropierea unei insule. —Unei insule? protesta Oripo. Asta da insula. Insula celor mai crânceni dușmani ai noștri. —Cel mai mare dușman al nostru continuă să fie Teatea Maó, observă Miti Matái. Și după aceea taifunul. Dar, în același timp, ei sunt și cei mai mari dușmani ai Te-Onó, iar cel mai bun lucru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Nu... am început, dar peștele, luxofagul, prinse brusc viață, țâșnind cât ai clipi spre fața mea. M-am ferit am sărit m-am împleticit m-am împiedicat am căzut pe spate, aterizând pe cot, în care-mi explodă o durere crâncenă. Mica mreană trecu val-vârtej pe deasupra capului meu, lovindu-se de ceva, ceva invizibil, agitat și tunător, care o năuci și o făcu să se rostogolească într-un curent gigantic. Am inspirat prudent și am întors capul într-o parte. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în mintea mea. Am început să simt începuturile unui cerc vast. — De la Mycroft Ward, spuse Fidorous. M-am uitat din nou la rezervor. — De ce? — Shotai-Mu a încercat să oprească expansiunea lui Ward. Aproape douăzeci de ani am purtat un război crâncen împotriva lui. Într-o zi, agenții lui ne-au spart sistemele de apărare computerizată. Creșteau Gloomi și i-au încărcat cu zecile, milioane de pești, în litere și cuvinte, pe care le-au trimis în sistemele noastre de monitorizare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
apăreau pentru prima dată după '89". "Au editorii noștri destule metode să ne strice cărțile". "Doamne, greu am structurat volumul ăsta! Copiasem cam 7-800 de pagini..." "Păi da, România socialistă nu cunoștea tehnica xerox!" "... la Biblioteca Academiei. Pe un ger crîncen, înfășurați în fulare. Spre pauza de prînz, Petru Creția, învinețit și el de frig, ne lua la o vodcă mică, la Casa Scriitorilor, să ne mai dezmorțim degetele". Edițiile "familiale" ale Magdei U., făcute în colaborare cu Herr Professor, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
atât. Puțin îi păsa ce putea stârni cunoașterea lor. Se simțea extaziat în fața partiturilor care se înșiruiau singure, se înlănțuiau în răzvrătiri și neliniști, urmând a fi transferate, peste timpul acestei clipe, ființelor ce-și așteptau ivirea și începerea luptei crâncene pentru nemurire. Uriașul simț al absurdului îl făcu pe Povestitor să râdă și odată cu el întreaga Eră a Pleistocenului. Putea șterge într-o clipă alegoria virtuală, putea inventa o alta. Putea. Dar ceea ce îl uimi peste măsura ființei lui, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
neamului ăstuia de barbari cu paștele mă-sii cu tot, dar nici noi nu eram proști, cunoșteam tactica șobolanilor, dacă ar fi avut minte nu și-ar fi târât cozile, după urmele lor ne luam, oricât de mare, subtilă sau crâncenă ar fi fost dorința lor de supraviețuire, oricât de mult curaj le-ar fi dat-o frica și dorința lor de sacrificiu pentru Regele căruia îi chițăiau osanale și-i schimbau ascunzătoarea, încât nici ei nu o mai știau, radarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de lângă mine. Iar, dacă stai să privești atent, 106 Rareș Tiron prima posibilitate o determină, în chip firesc, pe cea de a doua...” Lunile trecură, însă, una după alta, și iată că venise și iarna. Era una dintre acele ierni crâncene, care, atunci când pornesc, în toată puterea lor de manifestare se desfășoară câteva luni de zile bune, fără întrerupere deloc, până ce abia cu greu primăvara o mai potolește cât de cât, domolind-o. Iar iarna despre care este vorba acum avea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
gard cu a lui Căiță. De ce are mult, omul vrea și mai mult, pentru că lăcomia, odată încolțită, crește și sufletul omului învrăjbește. Atunci omul nu mai are liniște, nu mai are somn și acestea două din urmă duc o luptă crâncenă cu inima omului, până în momentul în care acesta ori își vede în ceea ce crede săvârșit, ori inima se înnegrește și omul de viață se lipsește. Așa s-a întâmplat și cu unchiul lui Căiță. Deși avea pământ de nu reușea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
își cumpere o cămăruță pe undeva spune că are el timp sau că își va lua. Și așa a trecut timpul,banii s-au dus și a rămas pe străzi” , își amintește Elena. Petrișor povestește că iernile sunt cele mai crâncene încercări prin care trece an de an: „Iarna este cea mai grea perioadă pentru că trebuie să îmi găsesc un loc unde să mă adăpostesc. De obicei, stau în ghenele blocurilor, dar oamenii mă dau afară pentru că pur și simplu nu
Destinul tragic al unui om care a avut totul la picioare. Reportaj De Ce News () [Corola-journal/Journalistic/80524_a_81849]
-
înscriere în loja de onoare. Într-adevăr, cum poate fi socotit "mare scriitor" cineva căruia nu-i tremură pana când așterne pe hârtie astfel de rânduri: "Viața lui, din istoria căreia i se întâmpla rar să dezvăluie ceva, fusese o crâncenă luptă începută de timpuriu. Ieșise din oameni cu vază și stare, fusese oropsit de la naștere, crescut pe mâini străine, surghiunit apoi în străinătate la învățătură. Întors acasă, se văzuse jefuit de ai săi, înlăturat, hărțuit, prigonit și trădat de toată lumea
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
din lumea asta mare. Muncesc pentru ei, nu pentru țară! Am mai spus-o și o repet - nu pot fi mândru decât pentru ceea ce fac eu! Nu pot fi mândru pentru muncă și eforturile altora. Asta mi se pare ipocrizie crâncenă", scrie Andrei Vulpescu pe blogul personal.
Vulpescu: Ce-a făcut HALEP pentru mine? NIMIC! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/73991_a_75316]
-
Cea mai puternică amintire a mea din epoca de aur este legată de un dascăl. Într-o perioadă crâncenă, cea din anii 80, profesorul de limba română de la Liceul Economic și de Drept Administrativ pe care l-am absolvit a ales să riște în fiecare zi pentru a ne deschide nouă ochii. Și tot aproape în fiecare zi, Securitatea
Un dascăl care a înfrânt sistemul comunist () [Corola-journal/Journalistic/67803_a_69128]
-
aflăm. - Tu te-ai culcat cu logodnica ta înainte de căsătorie? - Nu, ce fel de om crezi că sunt? Dar tu? - Eu da, dar n-am știut că e logodnica ta... Un scoțian a fost atacat de doi pungași. După lupte crâncene, a fost doborât. - Am găsit în buzunarele lui doar 50 de pence. - Zi mersi, că dac-ar fi avut o liră ne-ar fi omorât. Citește și:
BANCUL ZILEI: parlamentarii se întreabă cum se poate trăi doar din salariu () [Corola-journal/Journalistic/67870_a_69195]
-
de-otravă". Dura învățare, în care se simte forța urîtului cotropitor de la Arghezi, a himerei cu jugul. Pe apele negre ale uitării, care șterge tot, mai puțin o ură fără persoană, zavistie fără leac și fără consistență, dar cu o crîncenă intensitate, ca zborul hîdelor arătări scăpate din cutia Pandorei, trece o corabie agățată de Perahim din abia cîteva tușe fine, imaginea înseși a destrămării care se prelungește, semănînd cu o stranie rezistență decrepită. Din cînd în cînd, se strecoară o
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
Consacrarea dvs. ca poet a avut loc în perioada naționalismului comunist. Cu toate acestea, volumele publicate începând cu anul 1970 sunt flagrant necomuniste. Cine sau ce v-a ajutat să dobândiți această imunitate la comunism? - M-a ajutat o încăpățînare crîncenă; știam de la Eminescu, Arghezi, Rilke, Baudelaire, Rimbaud etc... înțelesesem destul de devreme, de pe la vreo 14-16 ani, că poezia e altceva. Ce comunism?? Nu știam ce-i aia! - Vi s-a cerut vreodată să scrieți la comandă? Care a fost relația dumneavoastră
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
care nu te aștepți. Erecția nu are ce căuta aici, deși uneori se insinuează. Ea aruncă cerneală roșie într-o apă și așa tulbure. E un ghem încâlcit de vene și mădulare, o sepie care se apără. Lupta poate deveni crâncenă și neeroică. Dulceața vieții își cere drepturile, chiar și prin ecouri. Discuțiile banale pot aluneca spre ispită, sunt fructe mici și parfumate din care poate ieși o dulceață pe cinste. Atunci șiretenia e înșelată și vânătorul își descarcă pușca în
Cum să uiți o femeie by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/7575_a_8900]
-
Cristea găsise la instalare multe nereguli la MNLR, "o enormă harababură". Că a vrut să reformeze, fără succes, o instituție care "semăna la început cu o casă de cultură predestinată unor activități călduțe". Că "în muzeu s-au dus lupte crâncene pentru impunerea unui anume concept expozițional", în coliziune aflân-du-se "taberele Creția și Vârjoghe, fiecare cu susținătorii săi". În ce-l privește i s-au adus, pe "diverse bloguri", acuzații mincinoase de fraudă, că ar fi "drenat 500.000 de euro
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7117_a_8442]
-
departe influență asupra felului meu de a fi - invariabil și totodată capricios pînă la exasperare, ceea ce nu mă oprea de a continua să-mi cravașez, în acest mod sterp, voința". La celălalt capăt al disocierii de lume, travestită într-o crîncenă desconsiderare de sine, se află admirația față de cîteva personalități abordate cu sentimentul ce, după toate probabilitățile, extrapolează asupra lor un ideal intim, intangibil. În vîrful piramidei absolutorii se află Nae Ionescu, "acest izvor nesecat de adevăruri", care "a fost pentru
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
aseară cu 0-1 (0-0) partida de pe propriul teren cu Twente, din prima manșă a 16-imilor de finală ale Europa League. Unicul gol al meciului disputat pe Arena Națională, în prezența a aproape 52.000 de spectatori și pe un frig crâncen, a fost marcat de Ola John, în minutul 52. În urma acestui rezultat, Steaua mai păstrează doar șanse teoretice de calificare. Pentru a răsturna sorții, "roș-albaștrii" trebuie să câștige returul de săptămâna viitoare, joi, 23 februarie, din Olanda.
Steaua a pierdut cu Twente, scor 0-1 () [Corola-journal/Journalistic/76234_a_77559]