363 matches
-
Amanita caesarea, sin. Agaricus caesareus, Agaricus aurantius, numit în popor burete domnesc sau crăiță este o specie de ciuperci comestibile devenită astăzi cam rară, din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Amanitaceae" și de genul "Amanita" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina
Burete domnesc () [Corola-website/Science/335179_a_336508]
-
ocupației romane a Daciei în țară. Se spune, că împăratul Claudius a fi fost otrăvit, după unii, prin schimbul acestei amanite cu una mortală ca de exemplu Amanita phalloides într-o mâncare de ciuperci, după alții, prin otravă picurată pe crăițe mâncate de imperator. Acest burete a fost descris pentru prima oară de micologul italian Giovanni Antonio Scopoli, în anul 1772, sub numele "Agaricus caesareus" și redenumit în "Amanita caesarea" de savantul olandez-sudafrican Christian Hendrik Persoon, în anul 1801. Întru acest
Burete domnesc () [Corola-website/Science/335179_a_336508]
-
cu anilină încet brun-roșiatic, schimbând după un minut în rozaliu. Mai departe sucul cuticulei stoarse se colorează roșu. O confunzie cu alte specii de genul "Amanita" este de fapt imposibilă, dacă se ia în considerație, că lamelele, piciorul și inelul crăiței sunt galbene, pe când la toate celelalte albe sau albuie. Totuși se otrăvesc anual sute de persoane. Pe lângă confuzia cu unele ciuperci comestibile ("Amanita citrina", "Amanita crocea", Amanita Eliae, "Amanita gemmata", "Amanita juquillea", "Amanita ovoidea", "Amanita umbrinolutea" sau "Amanita vaginata"), se
Burete domnesc () [Corola-website/Science/335179_a_336508]
-
cu pălărie galben-portocalie precum "Amanita regalis" sau cu letala "Amanita phalloides" cu pălărie mai galben-verzuie. Acest burete este, ca toate ciupercile din genul "Amanita", în stare crudă toxic (provoacă tulburări digestive), dar toxinele se distrug complet prin tratament termic. Cu toate că crăița nu este de gust sau de miros signifiant, ea este totuși căutată și culeasă mult. Buretele domnesc poate fi pregătiți ca ciulama, de asemenea împreună cu alte ciuperci sau adăugat la un sos de carne albă. Gustos este de asemenea cu
Burete domnesc () [Corola-website/Science/335179_a_336508]
-
este nevoie să vindece și sa repare relele pricinuite oamenilor de forța nefastă a ielelor. În unele zone în timpul ritualului de vindecare a celor „luați din căluș”, alături de călușari jucau și un număr egal cu al lor, de femei numite crăițe sau călușerițe. Ele erau nevestele și în același timp ajutoarele lor. Călușul, numit și „Călușer” sau „Călucer” a fost și este, în continuare prin anumite acte, perceput un ritual. Călușul reprezintă un obicei de mare complexitate atât din punct de
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
pe suprafață. Achenele din interiorul receptaculului sunt de dimensiuni mai mici decât cele marginale. MMB este, in medie, de cca. 10,2 (8-15) g. În folclorul românesc gălbenelele se mai numesc și: boance, calce, calinică, călincă, căldărușe, cilimică, cilimine, coconite, crăițe, felimică, filimica, fetișcă, flori galbene, flori oșenești, gălbenioare, hilimică, năcoțele, ochi-galbeni, gălbenare, ochișele, roșioare, rujinele, rujulițe, rușculițe, salomie, salunii, sinilii, stîncuțe, tătăiși, vâzdoage, chilimiche, cilimini, filimină, filimini, filincică, hloare, floare galbenă, gălbănușe, gălbioare, hilimică, năcoțele, ochiul boului, ogriștene, roșioara, roșiori
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
vapor alb printre valurile imense ale dealurilor. Îmi intrase în suflet acea căsuță înconjurată de grădina cu rododendroni cu coroanele ca largi crinoline înflorite mov, trandafirii, aurii și albastre, cu boschetele de ortensii și de narcise, cu petuniile înfoiate și crăițele crețe ce se revărsau din hârdaiele și ghivecele așezate sub ferestre. Dimineața mă trezeam în clinchetul clopoțeilor de la gâtul oilor grase și pufoase păscând pe pajiști și de mirosul de pâine prăjită și ouă pe slăninuță pregătite de Pia. În
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
-l pe criticul / istoricul literar Ovid S. Crohmălniceanu să mai noteze: «...metaforele „sublime“ sunt răspândite cu nemiluita: o cărăruie „unduiește pe lângă vis“ și „piere în fildeș“; crinii sunt „ciobani de borangic“; cârciumărese roșii țin hanurile lor deschise pentru gângănii zvelte; crăițele sfioase au „carne de madonă“; „amfore cu zări“ se răstoarnă peste un „ostrov de leneșe candori“; pomii, întinzând „aripe albe“, par „vulturi de cleștar“; în seara „roză“, luceferii, ca „păunii“, îi ciugulesc poetului din mâini. El e prin excelență seniorul
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
ziua a 7-a. De cum începe postul Crăciunului, copiii și tinerii încep repetițiile pentru obiceiurile destinate nașterii Mântuitorului și Anului Nou. Copiii mici pleacă cu steaua la colindat până la miezul nopții. Numai fetițele colinda costumate în “Trei Zâne” sau “Trei Crăițe”. Tinerii și adulții colinda toată noaptea costumați în “Trei Crai” și poartă pe cap șepci de carton, înflorate cu staniol în roșu, galben și albastru, halat alb, brâu din tricolor și sabie. Între ei are loc un schimb de replici
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
silvatica"), roșcovul de brad ("Lactarius deliciosus"), iuțari ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), hrib ("Boletus edulis"), buza caprei ("Boletus subtomentosus"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de bălegar ("Agaricus campestris"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrăv de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), oiță ("Russula virescens"), hulubiță ("Russula aurea sin. aurata"), laba ursului ("Ramaria aurea" sin. "Clavaria aurea"), buretele cu perucă ("Coprinus comatus"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), trufă neagră ("Tuber
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
distruse în revoluția din 1848 și războiul din 1916, așa cum se arătă în monografia mai sus menționată. Legenda spune că o crăiasa care domnea în regiunea aceasta și-a clădit o cetate cu ajutorul uriașilor din slujba să, pe vârful Dealului Crăiței sau Gruiul lui Crai. Crăiasa s-a măritat cu un prinț frumos, amândoi trăiau fericiți, pana cand odată, uriașii, revoltați i-au ucis pe amândoi și le-au mutat cetatea , luând-o pe umeri, în Cohalm ( Rupea). Și azi se
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
cu un prinț frumos, amândoi trăiau fericiți, pana cand odată, uriașii, revoltați i-au ucis pe amândoi și le-au mutat cetatea , luând-o pe umeri, în Cohalm ( Rupea). Și azi se mai găsesc ruinele unei cetăți pe vârful Dealului Crăiței. Legendă este întărită și de existență denumirii anumitor locuri: Fântânița Crăiesei - un izvor cu apă cristalina , unde probabil domnită și-a potolit setea, Gruiului lui Crai sau dealul Crăiței, Valea Crăiței ( valea care curge prin sat). Chiar și numele satului
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
Și azi se mai găsesc ruinele unei cetăți pe vârful Dealului Crăiței. Legendă este întărită și de existență denumirii anumitor locuri: Fântânița Crăiesei - un izvor cu apă cristalina , unde probabil domnită și-a potolit setea, Gruiului lui Crai sau dealul Crăiței, Valea Crăiței ( valea care curge prin sat). Chiar și numele satului - Crihalma, care se trage de la ungurescul Kiralyhalma ( Kiraly - împărat; halma - deal), iar în nemțește Konigsberg (dealul regelui). În limba latină satul purta numele „Măgura regia”. Din puținele documente istorice
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
se mai găsesc ruinele unei cetăți pe vârful Dealului Crăiței. Legendă este întărită și de existență denumirii anumitor locuri: Fântânița Crăiesei - un izvor cu apă cristalina , unde probabil domnită și-a potolit setea, Gruiului lui Crai sau dealul Crăiței, Valea Crăiței ( valea care curge prin sat). Chiar și numele satului - Crihalma, care se trage de la ungurescul Kiralyhalma ( Kiraly - împărat; halma - deal), iar în nemțește Konigsberg (dealul regelui). În limba latină satul purta numele „Măgura regia”. Din puținele documente istorice reiese că
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
noiembrie 2009, vicepreședinte al Partidului Liberal din 26 septembrie 2010 și membru al Biroului Politic al Partidului Liberal. În decembrie 2014, Valeriu Munteanu a devenit din nou tătic, soția acestuia, Victoria, a adus pe lume cea de-a patra fetiță — Crăița. În cadrul alegerilor locale generale din 3 iunie 2007, a fost ales primar în comuna Floreni din raionul Anenii Noi. Din 7 februarie 2008 este membru al Partidului Liberal. La Conferința ordinară a filialei Anenii Noi a Partidului Liberal, care a
Valeriu Munteanu (politician) () [Corola-website/Science/317184_a_318513]
-
în Guvernul Streleț, iar ulterior a fost reconfirmat în aceiași funcție în Guvernul Filip. Valeriu Munteanu este căsătorit și are patru copii. Cea mai mare performanță a lui Valeriu Munteanu este familia, cu cele patru fiice — Camelia, Ilinca, Smaranda și Crăița. "„Cu soția am făcut același liceu, dar ne-am întâlnit mult mai tarziu. Mergeam cu același tren când ne duceam la Chișinău. Drumurile s-au despărțit și ne-am reîntâlnit la Târgoviște, la facultate. Eu am facut drept, ea administrare
Valeriu Munteanu (politician) () [Corola-website/Science/317184_a_318513]
-
peisaje, flori și naturi statice excelente în desen și cu agreabile armonii delicate în nuanțe cromatice. Maniera picturii sale este aceea a impresionismului german, prin caracterul veridic, calmul atmosferei seriozitatea meșteșugului artistic. Din mulțimea de pânze remarcabile ale maestrului amintim :Crăițe (u/p), Marină (u/lemn), La ocean (u/p), Peisaj cu mănăstire (u/p), Scări în pădure (u/p), Veneție (u/p), Peisaj din Maroc (u/p), Arabi (u/p), Sălcii (u/p) etc. Ca grafician, a realizat un mare
Ștefan Popescu () [Corola-website/Science/307138_a_308467]
-
De curând, o altă tânără coregrafă, Ioana Macarie, a construit cu o grupă mare de actori ai Teatrului Masca, și anume cu Ana Maria Pâslaru, Dora Iftode, Ana Sivu-Daponte, Andrei Gonezi, Ionuț Ghenu, Laura Dumitrescu, Aurel Sandu, Bogdan Anghelescu, Alina Crăița, Valentin Mihalache și Sorin Dinulescu, cărora li s-au alăturat doi artiști din lumea dansului, Doina și Florin Botiș, o lucrare complexă de teatru-dans, Una Historia de Tango. Piesa, susținută și de scenografia și costumele create de Oana Drăghici, este
Una historia de tango by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6361_a_7686]
-
ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Ion Ionescu de la Brad nr. 137, ap. 18, județul Timiș. Copii minori: Căruceriu Eugen-Cristian, născut la 21 noiembrie 1989, și Căruceriu StelaCristina, născută la 1 aprilie 1988. 29. Chirică Ionela, fiica lui Crăiță Mihai și Ileana, născută la 1 octombrie 1974 în localitatea Tulcea, județul Tulcea, România, cu domiciliul actual în Austria, 5020 Salzburg, Julienstr. 2/317, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constanța, Str. Mangaliei nr. 9, bl. J5, sc. B
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164608_a_165937]
-
ap. 5 țel. 620482 15614 CONSTANTINESCU AUREL ION Târgoviște, str. Avram Iancu bl. 23, sc. B, ap. 28 țel. 092641925 1965 CONSTANTINESCU NICOLAE (n. 1937) Târgoviște, Str. Matei Basarab nr. 59 țel. 612483 17956 CRISTEA NATASA (n. 1973) Târgoviște, str. Crăițelor, bl. 5, et. 3, ap. 12 țel. 092233731 17105 DEFTU MARINĂ LILIANA (n. 1956) Târgoviște, Bd. Libertății bl. A3 ap. 15 țel. 615535 1969 DOBRESCU CONSTANTIN (n. 1946) Târgoviște, Bd. Independenței, bl. 17 țel. 217626 093387015 15640 DROSU OCTAVIAN Târgoviște
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
R2, ap. 3 țel. 617006 21422 IUBULESCU GHEORGHE (n. 1942) Moreni, str. Ana Ipătescu, nr. 45 țel. 666370 15122 IVAN GHEORGHE (n. 1953) �� Târgoviște, Str. Toma Georgescu bl. 22, et. 2 țel. 214201 15123 LAMBRU FLOAREA (n. 1954) Târgoviște, Str. Crăițelor bl. 3, sc. C, ap. 5 țel. 620152 17571 MOCANU GHEORGHE (n. 1953) Târgoviște, Str. Ț. Vladimirescu nr. 5 Sc. B Et 1 ap. 3 țel. 210705 15134 NICOLAESCU MIHAELA (n. 1961) Pucioasa, Str. I. H. Rădulescu nr. 41 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate frunzele din vârful plantelor, iar cele din etajele inferioare își păstrează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dedicat literaturii propriu-zise este redus. Pot fi găsite totuși versuri de A. Steuerman-Rodion, Cincinat Pavelescu, Mihai Codreanu, Enric Furtună, I. M. Rașcu, Ludovic Dauș, B. Luca, A. G. Delafântânele, D. Florea-Rariște ș.a. Proza e mai bine reprezentată cantitativ, uneori ca foileton (Crăița Mihorenilor de G. C. Lecca), prin Radu Baltag, Emil Gârleanu, Maria C. Buțureanu (însemnări de călătorie), Eugen Relgis, G. Topîrceanu, C. B. Penel (Amintiri din viața teatrală) ș.a. Între ianuarie și mai 1920 M. Sadoveanu revine, câteodată sub genericul Note
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
balamut, împiedicat, ciuflex, leuștean, clift, plutaș, fiul ploii Cioran = deținut care nu împarte mîncarea cu ceilalți Ciosvîrtă = deținut încrezut, dar desconsiderat de ceilalți. Similar: figurant Clenci = încurcătură. Similar: belea, tărășenie, îmbîrligătură Coardă = prostituată. Similar: fleoarță, fufardea, acadea, amazoană, balerdă, chiftea, crăiță, dalilă, ambilușcă, jagardea, libelulă, matracucă, papiță, taxatoare, teleleică, vrăbiuță Cocoașă = spinare, spate Cofetărie = closet, budă. Similar: umblătoare, vecinul Costică, tron, zero-zero Colțan = gardian. Similar: cuc, daraban Conducte penale = macaroane. Similar: misugei Coroi = frică. Similar: morcovi Dinte = ciudă. Similar: oftică, parapon
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
indică locurile ce se cuveneau a fi revizitate. Pentru verificarea traducerilor din latină am beneficiat de ajutorul profesionist și prompt al lui Ionuț Constantin Mihai, căruia îi sunt, de asemenea, recunoscătoare. Discuțiile aprinse pe care le am purtat adesea cu Crăița Florescu au dat naștere multor idei din volumul de față. Fără ajutorul constant și acribia lecturilor lui Sergiu Sava, care mi-a fost aproape întotdeauna și a știut să mă încurajeze și să mă motiveze, nu as fi dus la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]