473 matches
-
bâtă ciobănească bună la toate, adunată de prin curte, venea și-mi lăsa toate bunătățile ce mi se cuveneau, cum aveam eu să aflu mai târziu, după cum fusesem de cuminte, că vezi Doamne, el le știa pe toate, sub....o cracă.....din brazii care tronau în curtea bunicului. Și aceea aleasă cu mare grijă, ca să nu le știrbească din frumusețe, și bineînțeles când eu nu eram prin preajmă. Nu știu de ce, dar la mine Moșul aducea și craca, pe care o
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]
-
toate, sub....o cracă.....din brazii care tronau în curtea bunicului. Și aceea aleasă cu mare grijă, ca să nu le știrbească din frumusețe, și bineînțeles când eu nu eram prin preajmă. Nu știu de ce, dar la mine Moșul aducea și craca, pe care o lăsa în tindă,simplu, dar frumos împodobită, și intenționat făcea zgomot ca să fie auzit, iar eu săream din pat și dădeam năvală pe ușă. Când știam a îngâna bine cuvintele, încercam să-i spun și câte o
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]
-
șenilelor tractoarelor care au tractat pomii la vale până la drum m-au pus imediat la curent cu evenimentele. Cu inima strânsă am pătruns în locul fostei păduri care acum nu mai era decât un fel de maidan plin cu buturugi și crăci aruncate în toate părțile înlocuind fără pic de milă răcoarea binefăcătoare pe care o știam cu o duhoare de putregai și buruieni care năpădiseră fericite pârloaga ce le fusese astfel oferită în mod nesperat iar odată ajuns în poiana de la
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
populează. Imi amintesc o discuție avută cu un grup de polițiști olandezi cărora le-am povestit cum, circulând pe autostradă, am rătăcit un drum deoarece nu am reușit ca să disting în timp util inscripția localității care mă interesa datorită unei crăci care o masca și astfel, le-am sugerat ca să anunțe firma care administra drumul și să o taie. Sugestia mea i-a surprins găsindu-i total nepregătiți pentru o asemenea propunere nesăbuită iar în liniștea apăsătoare care s-a lăsat
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
a luat parfumul. Nu mai sunt o încântare, Nu le mai admiră omul. Cântece de voie bună Se aud în deal la vie. Din livezi pruna cu brumă, S-o culegem ne îmbie. Galbenă și parfumată, Stă gutuia sus pe cracă, Și ne spune îmbufnată, Că dulceață vor s-o facă. Toate aceste daruri bune Toamna-n casă ne aduce. Le primim cum se cuvine, Savurând și mustul dulce. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: A VENIT TOAMNA... / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN
A VENIT TOAMNA... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374746_a_376075]
-
afânată ce se troienea în noapte. ne trânteam ușor pe spate, lasând a noastre amprente, pe jos înșirate. Ne distram privind apoi urmele-n zăpadă, ce păreau fantastici Yeti dansând tumultuos, ardent, într-o sarabandă. Ne agățam de câte o cracă scuturând zăpada, albi, din cap până-n picioare, îmi furai o sărutare și începea joaca. Citește mai mult În zăpada afânatăce se troienea în noapte.ne trânteam ușor pe spate,lasând a noastre amprente,pe jos înșirate.Ne distram privind apoiurmele-n
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Cine mai crede azi că mata? -Oi fi învechit mata, nea Vasile ! da’ eu cît oi trăi așa voi fi, si asa voi face. Și cutez că e bine și e drept !. -Și vezi să nu rupi care cumva vreo craca ,ceva, ca io iubesc copacii ăștia că pe sufletul meu! -Bre, da aprig mai ești! -Aprig, neaprig, cât eu sunt pădurar peste zona asta , nimeni să nu se atingă de pădure ,că are de a face cu mine! Io zic
LACRIMA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377728_a_379057]
-
inimii putere. Orice suferință piere când te vede fericită și mereu îndrăgostită, dornică de mângâiere. Mă mai clatin, șovăi dacă simt că anii-îmi dau binețe, mai alunec în tristețe când e-n gânduri promoroacă, dar tu-mi pui pe orice cracă flori și-mi mângâi cu tandrețe, viața ce și-n bătrânețe straie de speranțe-mbracă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Tinerețe / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1612, Anul V, 31 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol
TINEREŢE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377811_a_379140]
-
aproape; două amenințări permanente care se susțin reciproc și în numele cărora ar fi trebuit, chipurile, să îndurăm toate erorile unui socialism construit din hîrtie igienică mînjită cu lozinci. Stop!; Pactul de la Varșivia (cei patru vecini din piesă) se suie în crăcile stejarului de la Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a nu-l supăra pe marele corb și ciorile frățești. Stop!; există mici și trecătoare, și zadarnice fioruri de luciditate (Alex
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
atelajelor cu lemne furate ce se scurg lin dinspre pădurea din zare. Pe urmă vine scurta inspecție a florilor („Doamne, iar s-a culcat cățelul vecinii pe vâzdoagele mele!”), a merilor, vișinilor, zarzărilor și prunilor („Vântul a mai rupt o cracă!”), a tufelor de vie („E slabă recolta anul acesta!”), a ierbii („Iar trebuie să vină băieții să o cosească!”), a crăpăturilor din casă („S-ar putea să fac altă casă!”). Mergi la serviciu destul de satisfăcut și liniștit. Până ce ajungi acolo
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ani ce numără până acum. Cu toată voioșia timpului, cronica are să înregistreze încă un caz de sinucidere, din fericire neizbutită. Un biet servitor anume Tudor Orzaru, hotărî să părăsească această vale de lacrime, cum zic poeții, și-a ales o cracă de arbor într-una din aleile Șoselei și, punîndu-și ștreangul de gât, a încercat să zică: Adio, lume!... El începuse deja să se legene cu melancolie în aer "ca o trestie bătută de vînt" cum se exprima un procuror cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
gândului și a voinței noastre, ne vom Înjosi Întreaga existență. Μ Singurul lucru pe care nu-l putem reproduce de la alții este suferința. Dar cei care cred că pot Înșela autenticitatea vieții, Încercând doar să imite suferințele altora, Își „taie craca” de sub picioare, deoarece adevăratul factor psihologic din care se plămădesc convingerile și atitudinile noastre sunt suferințele pe care le lăsăm să intre din când În când În casa sufletului nostru. Cei care le-au oprit la ușă sunt comozii, cei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-n trunchiuri / Și ca o furioasă vijelie / Se prăbușiră... În zadar cu săbii / Se apărau cu spaimă ienicerii, / Căci ramuri groase li zdrobeau puterea, / Stropșindu-le spinările cu trosnet, / Iar caii, cu nechezat dureros, / Se zvârcoleau în chinurile morții, / Spinoase crăci li se-nfigeau în vintre / Și spuma roșă tremura-n zăbale”. Total se integrează în sămănătorism și proza lui V. În cea mai amplă povestire, Tinerețe (N. Iorga o considera roman și o apropia prin „atmosferă” de scrierile lui Bj
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
prea de curând. Am urmat urmele adânci ale roților camioanelor, iar zgomotul circulației din oraș deveni repede ciudat de slab, ca și cum totul s-ar fi petrecut nu în oraș, ci într-un ținut îndepărtat și de vis. Apoi, deasupra unei crăci se înălță brațul pătat de ulei și nemișcat al unei sonde. Vedeam vechiul cablu de oțel ruginit care făcea legătura între brațul acestei sonde și alte șase. Brațele nu se mișcau, probabil nu se mișcaseră de un an. Puțurile nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
goale. În lumina soarelui, apa stătută și îmbâcsită cu petrol iradia într-un puț vechi. ș...ț Locul era pustiu ca un cimitir. Chiar și după ploaie, eucalipții înalți păreau încă plini de praf. Arătau întotdeauna plini de praf. O cracă ruptă de vânt căzuse pe marginea puțului, iar frunzele turtite și cerate, tari ca pielea, atârnau în apă. Aici, în infernul plin de zoaie - la îndemână și îndepărtat totodată - se încheie investigațiile lui Marlowe și tot aici probează vinovăția micuței
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ar sta acolo până vin oamenii... cugeta țăranul. Preț de un sfert de ceas, trunchiurile se rotiră în loc. Puternic și greoi, deodată unul fu împins de-a curmezișul apei. Primindu-l în vârful prăjinii, omul îi sprijini fruntea încoronată cu crăci. Proptit o clipă, copacul se clătină. Morarul încerca să-i abată tăria împingându-l la mal. Abia atunci începu adevărata luptă cu puhoiul care, izbind, se trăgea spre gaura căscată în opust. încordate, vinele pocneau iar grumazul omului se înroșise
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
blagoslovenii. De sus șuvoaiele se răreau, căci norii erau mai ușurați. Plini de glod ca niște draci, oamenilor le sclipeau dinții. - Păzea ! izbucniră deodată glasurile. Purtată de val, o plavie aducea sub ea o babă groasă, adică, scurtă și fără crăci, o răchită. Se iscă zarvă și căngile mușcară grăbite în plavie. Sub vântul ce căzuse, ploaia curgea mai liniștită. Negurile se depărtau, lăsând în loc o lumină nelămurită. în josul stăvilarului gârla încă bubuia, dar șuvoaiele din cer, pe încetul, încetară. în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de făcut. Cu fața brăzdată de riduri, un omuleț stingea din când în când lumânările arse. Când, cu glas înalt, preotul cântă „Veșnica pomenire”, toți dădură năvală să salte masa plină de colaci, colive, lumânări legate în prosoape și o cracă uscată de pom cu mere și cu nuci. Cine n-ajungea, punea mâna pe mâna vecinului, săltând ritmic în dansul ritual. Cel mai posesiv înșfăcase masa un individ cu chelia conturată de o bandă neagră de păr vânjos, tunsă ca
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
grădină, pe lângă căsuțe suspendate și bazine pentru păsări. Când mă uit În sus, la coronamentul de ulmi, cerul tocmai Începe să se lumineze. Pe ramuri se mișcă păsărele și veverițe. Într-un copac s-a Înțepenit un zmeu. Pe o cracă a altuia se leagănă tenișii cuiva, cu șireturile legate. Chiar sub ei văd un indicator. E ciuruit de gloanțe, dar reușesc să-l citesc: Pingree. Dintr-o dată Îmi dau seama unde sunt. Uite Carne Calitatea Întâi! Și Haine de la New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
câțiva indieni să vină să-i taie cu fierăstrăul și să-i despice În așchii și butuci de ars În cămin. Dick Boulton coborî spre lac, ocolind casa. Erau patru bușteni mari, aproape Îngropați În nisip. Eddy atârnă fierăstrăul de craca unui copac. Dick lăsă topoarele pe micul debarcader. Dick era metis și mulți dintre fermierii de pe-acolo ziceau că de fapt e alb de-a binelea. Era foarte leneș, dar odată ce se pornea era un muncitor grozav. Scoase o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
viața oamenilor. Ideea necesității aprinderii de lumânări a fost introdusă atât de adânc în subconștientul oamenilor, încât unii au fost prezentați la T.V. plângând, că nu au unde aprinde lumânări (erau manipulați). Trebuie educată lumea aceasta care-și taie singură craca de sub picioare, își provoacă singură boala și-și grăbește sfârșitul. Aici își găsește locul potrivit strofa: „Religia-o frază de dânșii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug, Căci de-ar lipsi din inimi speranța de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
beci În care proviziile putrezeau până deveneau exact cât trebuia de dezgustătoare și vâscoase. Erau Însă mulțumiți că aveau multă mâncare. Când mâncau, păsările se certau, dând din aripi și scuturând frunzele, ca să Își revendice o ramură deasupra posibilelor firimituri. Craca de deasupra lui Bennie era cel mai bun loc, pentru că el dădea mereu pe jos. Loot și Bootie fumau țigări de foi, stând pe vine la marginea taberei. Bătrânele care le dăduseră bolnavilor ceai de pelin erau bucuroase să Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Galimului!" Ia seama, Lais!" "Vai de tine, Anatot!" 31. Madmena se împrăștie, locuitorii din Ghebim fug. 32. Încă o zi de oprire la Nob, și amenință cu mîna lui muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului. 33. Iată, Domnul, Dumnezeul oștirilor, taie crăcile cu putere, cei mai mari sunt tăiați, cei mai înalți sunt doborîți. 34. Dă jos cu fierul crîngul pădurii și Libanul cade sub mîna Celui Puternic. $11 1. Apoi o Odraslă va ieși din tulpina lui Isai, și un Vlăstar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
de ieșire din România; enervat, îmi venise în gând să-i dau un răspuns în care să-i spun că situația dintr-un stat european România nu este aceeași cu ceea ce se întâmplă în junglă, când oamenii sar de pe o cracă de pom, pe alta și de aceea, se poate călători mai ușor; m-am abținut de la această malițiozitate pe care aveam chef să i-o servesc, ridiculizându-l, deoarece i-aș fi dat ocazia să aibă o reacție la care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
acuma mergeau tăcuți prin răcoarea pădurii, pe subt arcurile ramurilor, prin scăpătări de raze pe ici pe colo. O veveriță se cățără pe trunchiul unui copac în calea lor. Îi privi o clipă cu ochișori negri, se dosi după o cracă, sări ca o minge castanie de păr, în alt copac, și se pierdu în frunziș. Boierul tresărise, cu mâna pe pușcă; apoi se liniști, pe când Vasile zicea încet: Ia, o biată dihanie mititică... Așa merseră o vreme, într-o liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]