2,854 matches
-
pagina a treia rubrica "Pernița cu ace", alimentată de Oscar Lemnaru. Să rețin faptul că la 16 octombrie 1944 Comisia de epurație a presei hotărăște "excluderea definitivă din presă" a unui prim lot de ziariști: Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu, Nichifor Crainic, Ilie Rădulescu, I.P. Prundeni, Romulus Seișanu, Dem. Theodorescu, Al. Hodoș, Romulus Dianu, Mircea Grigorescu, Toma Vlădescu, Eugen Titeanu, Emil Ciuceanu, D.I. Cucu, Niculae Roșu. Dar, mai înainte, presa de toate orientările democratice comentează critic personalitatea lui Rebreanu mort la 1
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
lui I. Vitner care vedea în G. Călinescu "un apologet al confuzionismului cultural", iar din cu totul alte motive nu figurează nici textele vitriolante ale extrem-dreptei publicistice - mai cu seamă privitoare la Istoria literaturii române. Nici Pamfil Șeicaru, nici Nichifor Crainic n-ar fi trecut de cenzura comunistă. Totuși, lipsa câte unei polemici gustoase, cum a fost, de pildă, reacția lui Ionel Teodoreanu la Cartea nunții ("Jim, tu m-ai fecundat!") privează antologia de o anumită sare. Fragmentările unor texte aparțin
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
fortifice dimensiunea conservator tradiționalistă a operei sale, începută, în 1904, cu Cultura română și politicianismul (un junimism mult întîrziat) și Românismul, catehismul unei noi spiritualități (1936), un țărănism care polemiza cu ideologiile totalitare, de aceea fiind aspru întîmpinat de Nichifor Crainic și exponenții legionarismului. Și asta, probabil, pentru că filosoful, în cartea sa, nu punea, în prim plan, dimensiunea religioasă, nefiind de acord cu fascismul și totalitarismul. Și, acum, în 1948 (avea 80 de ani), scriind la jurnalul său, urmărea să înalțe
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
din familia spiritelor totalitare românești, victime și călăi ale propriei lor ideologii" rămîne, totuși, nerelevat și neexplicat de ce cartea lui Rădulescu-Motru din 1936 a fost, în epocă, ținta unor atacuri concentrate ale extremei drepte românești. Au atacat-o, pătimaș, Nichifor Crainic și N. Roșu și chiar un ideolog al legionarismului, Pavel Costin Deleanu. Și polemicile dîrze au fost pornite de acești adepți ai extremei drepte românești încă înainte de apariția cărții, numai la publicarea unor capitole în Revista Fundațiilor Regale. Iată un
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
un ideolog al legionarismului, Pavel Costin Deleanu. Și polemicile dîrze au fost pornite de acești adepți ai extremei drepte românești încă înainte de apariția cărții, numai la publicarea unor capitole în Revista Fundațiilor Regale. Iată un exemplu din reacția lui Nichifor Crainic la apariția cărții lui Rădulescu-Motru. Cînd încearcă să determine în mod negativ românismul ne spune că el nu e "xenofobie", "nu e antisemitism", "nu e ortodoxism"... Intenția de mistificare e mai mult decît străvezie. Dacă noua spiritualitate este, cum zice
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
oricare; antirasist, face din ea o emanație naturală și episodică a rasei; antinaționalist, românismul său se reduce la o spiritualitate de lăptării și bănci populare. Idealul propus unei generații e lozinca unui club politic: statul țărănesc". Acest studiu al lui Crainic din Gîndirea (1936, nr. 6) a continuat și în numărul ei viitor, în care Rădulescu-Motru era denunțat ca promovînd un "ateism filosofic și militant". Îndrăznesc să cred că dacă dl Cristian Preda ar fi cunoscut aceste polemici vestite în epocă
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
în ciclul Poeții și toamna, G. Bacovia (1881-1968) cu Plumb de iarnă și Amurg de iarnă, amîndouă publicate în numărul de Crăciun (1939) al revistei și, în continuare Ion Pillat (1891-1943) cu poemul În vie, Adrian Maniu (1891-1968) Iarnă, Nichifor Crainic (1889-1972), Șesuri natale. Merită să amintim că toate aceste poeme sînt reluări din volumele marilor poeți prin care directorul revistei urmărea prin aceasta atragerea tinerilor poeți la colaborarea revistei și de a le oferi exemple de creații poetice autentice. Alți
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
un moment dat specificul nostru, derivat al unei "Românii eterne", "sătești", nu doar opus Occidentului, ci și superior acestuia. Un soi de protocronism avant la lettre? Mai curînd, spre a nu exagera, o joncțiune cu poziția tradiționalistă a unor Blaga, Crainic, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu. Obiectul elogiului său devine "măsura" românească, valoroasă prin nota sa elegiacă, fatalistă: "Și cîtă deosebire între măsura noastră, nițel tînguitoare și biblică, măsură care-și cunoaște limitele, și cealaltă, mediteraneeană, rațională, lucidă - suficientă". Măsura noastră, liberă
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
pe un loc central în exegeza sa. Fie și o privire repede (cum e cea a d-lui Brădățan) în interiorul cugetării românești de la Junimea, prin T. Maiorescu, la Gherea, Stere, Iorga și toți sămănătoriștii săi, Drăghicescu, Zeletin, Lovinescu, Madgearu, Manoilescu, Crainic, Nae Ionescu, Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu și S. Mehedinți, M. Ralea, Ibrăileanu, Blaga - noua generație spiritualistă (Cioran, M. Vulcănescu, Noica), legionarismul de la doctrinari la funeștii militanți, toți, de fapt, au fost preocupați absorbant de această dilemă fundamentală. Și o regăsim, în
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
care au asigurat și dezvoltarea filosofiei românești e corectă și exactă. Aceștia (Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, I. Petrovici, M. Florian, D. Gusti, N. Bagdasar, T. Vianu, P. Andrei, L. Blaga, D.D. Roșca, M. Ralea, Al. Claudian, Traian Brăileanu, Nae Ionescu, N. Crainic, M. Eliade) au fost cei care au asigurat dezvoltarea legatului maiorescian în condițiile unei țări în care mai viețuia moștenirea orientală, ci continuînd - unii (Nae Ionescu, Crainic) făcînd contrariul - să realizeze modernizarea de tip occidental a cugetării românești. Alții ca
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
L. Blaga, D.D. Roșca, M. Ralea, Al. Claudian, Traian Brăileanu, Nae Ionescu, N. Crainic, M. Eliade) au fost cei care au asigurat dezvoltarea legatului maiorescian în condițiile unei țări în care mai viețuia moștenirea orientală, ci continuînd - unii (Nae Ionescu, Crainic) făcînd contrariul - să realizeze modernizarea de tip occidental a cugetării românești. Alții ca, repet, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, apoi Const. Noica, M. Vulcănescu (aceștia din urmă nefiind, totuși, filosofi de catedră) s-au ridicat împotriva influenței culturale și a standardelor
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
cei care au asigurat dezvoltarea legatului maiorescian în condițiile unei țări în care mai viețuia moștenirea orientală, ci continuînd - unii (Nae Ionescu, Crainic) făcînd contrariul - să realizeze modernizarea de tip occidental a cugetării românești. Alții ca, repet, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, apoi Const. Noica, M. Vulcănescu (aceștia din urmă nefiind, totuși, filosofi de catedră) s-au ridicat împotriva influenței culturale și a standardelor apusene pentru constituirea unui discurs teoretic românesc. "Cel mai important reprezentant al acestui curent este Nae Ionescu, căruia
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
se apropia, oricît ar părea de ciudat, mai curînd de Lovinescu și Zeletin, promotorii ideii necesității evoluției structurilor românești spre o civilizație modernă de tip industrial, detașîndu-se net de generaționiștii săi (ca și de un Nae Ionescu sau un Nichifor Crainic) care pledau vehement pentru tradiționalism și autohtonism închistate. Se părea că îl mai apropie de colegii săi de generație și de cei care făceau din ortodoxie ortodoxism, căutînd aici sigla specifică a românității (Nu-l declarase Nae Ionescu pe Samuil
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
filmul Mihai Vireazul înseamnă să pariezi pe un statu quo moral ceaușist, pe toate clișeele din care se făurea istoria românească la CC al PCR în epoca de aur. O emfază insuportabilă s-a făcut simțită pînă și în vocea crainicilor și comentatorilor de pe micul ecran, care se sileau, care mai de care, să cadă în transa cuvenită pentru o asemenea măreață ocazie. Știrile externe - unele foarte importante - au fost ignorate. Pușcăriașii din Hunedoara s-au asociat bucuriei noastre a tuturor
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
și să citească. în general, într-o societate atît de complexă, cărțile nu sînt citite dacă nu există avocați profesioniști, adaptați mediilor moderne, care să convingă de importanța lor. Așa încît, pentru moment, nu putem decît să constatăm că Nichifor Crainic sau Constantin Noica au avocați mult mai buni, chiar dacă, după opinia mea, nu au nimic de oferit prezentului, și cu atît mai puțin viitorului." Momentul era 1996, să nu uităm și toate textele din acest capitol se opresc la această
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
la vedere". Un manager are cîteva zeci de parteneri de afaceri, un actor are cîteva sute de spectatori, un medic are, uneori, cîteva mii de pacienți, dar un editorialist are zeci de mii de cititori, iar un moderator sau un crainic TV vorbește în fața a milioane de oameni. În aceste condiții, în mod inevitabil (cel puțin în România), ultimul cititor/telespectator știe exact cum nu se scrie un editorial și cum nu se prezintă o emisiune. El vînează - amuzat, nervos sau
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
tot subrigit aures... Tam ficti pravique tenex quam nuntia veri." ,,Monstru fioros, uriaș, care câți fulgi are pe trup, Tot atâția ochi veghetori are sub fiecare, și, nemaiauzit, Tot atâtea limbi și guri dau glas ciulindu-și tot atâtea urechi... Crainic tenace al minciunii și netrebniciei cât și al adevărului"... (E ceea ce i se potrivește perfect și Massmediei noastre: Tam ficti pravique tenax quam nuntia veri... Crainic tenace, repet, - al minciunii și netrebniciei, cât și al adevărului...) Este de presupus stricăciunea
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
și, nemaiauzit, Tot atâtea limbi și guri dau glas ciulindu-și tot atâtea urechi... Crainic tenace al minciunii și netrebniciei cât și al adevărului"... (E ceea ce i se potrivește perfect și Massmediei noastre: Tam ficti pravique tenax quam nuntia veri... Crainic tenace, repet, - al minciunii și netrebniciei, cât și al adevărului...) Este de presupus stricăciunea rafinată a unui Imperiu vechi clădit mai întâi pe severa virtute romană statuară, despre care scrie în versurile sale, ca săpate în bronz, Horațiu, poetul de
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
el. Deși profund pesimist, Lovinescu s-a crezut dator să polemizeze cu toate ideologiile care amenințau progresul și chiar ființa națională (uneori chiar în numele ei!). I-a combătut deopotrivă pe tradiționaliștii ca Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, pe ortodoxiștii ca Nichifor Crainic, pe adepții legionarismului, pe spiritualiștii din noua generație, pe marxiștii, mai mult ori mai puțin naivi, pe antiliberalii de toate spețele. Lovinescu era un burghez atașat valorilor morale ale umanismului occidental, format la școala clasicismului greco-latin, dar atent la mutația
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
Brauner și făcuse asupra "autorităților" de la București o atare impresie încît - zicea el - îi dăduseră viză fratelui său să vină la Veneția�. Ciudat lucru, Brauner ținea mereu să le fredoneze melodiile sale, compuse în închisoare, pe versuri de chiar... Nichifor Crainic. Pentru Harry Brauner venise special o înaltă personalitate (o doamnă) a suprarealismului englez, prietenă a lui André Breton. Încît marele folclorist muzical român confunda mondenitatea superficială cu vane �prietenii pe viață�. În comportamentul său, în ciuda încercărilor amare prin care trecuse
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
conversa critic. Mai tîrziu, în 1929, cînd a devenit, numit de Iuliu Maniu premier, director al Educației Poporului, cu rang de secretar de stat, director al Naționalului bucureștean și președinte al S.S.R., complicațiile se vor aduna asupra sa. Atunci, Nichifor Crainic și Pamfil Șeicaru au pornit o joasă campanie împotriva marelui prozator, cu calomnii atît de feroce încît scriitorul, care atunci și-a început jurnalul, mărturisea că e cel mai calomniat om din România. Și campania lui Crainic, funcționar subaltern al
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
sa. Atunci, Nichifor Crainic și Pamfil Șeicaru au pornit o joasă campanie împotriva marelui prozator, cu calomnii atît de feroce încît scriitorul, care atunci și-a început jurnalul, mărturisea că e cel mai calomniat om din România. Și campania lui Crainic, funcționar subaltern al romancierului, s-a datorat, în bună măsură, faptului că nu a acceptat să ofere, din totalul fondurilor disponibile, mai mult de jumătate subvenționării revistei Gîndirea. Supărările sale l-au exasperat pînă la revoltă neputincioasă. Și, totuși, ca
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
Țopescu - "un stimabil comentator sportiv pe vremuri, dar catastrofal realizator de emisiuni așa-zis distractive", Grigore Vieru - "o nulitate poetică" ș.a.m.d. În realitate, Petru Popescu este unul dintre cei mai talentați prozatori ai noștri, Cristian Țopescu - un extraordinar crainic sportiv (nu numai pe vremuri, ci și în prezent), iar Grigore Vieru, un poet poate desuet, dar înzestrat și sensibil, care are asigurat un loc în istoria literaturii române. Un tratament similar suferă în pamfletele lui Mircea Mihăieș poporul român
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
suveran. Îmbrăcămintea îi reliefează distincția, ținuta mândră, distantă." Clasificarea scriitorilor din fiecare moment literar se realizează prin repartizarea lor în categorii care sunt doar indicate (prin titluri-etichetă), nu și definite, caracterizate sau analizate. La Orizontul tradiției intră V. Voiculescu, Nichifor Crainic, Ion Pillat, Adrian Maniu, Aron Cotruș, D. Ciurezu, Radu Gyr și alți tradiționaliști, la Modernismul - Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Al. Philippide, B. Fundoianu, la Neosimboliștii - Ion Barbu, Dan Botta și alți "ermetici", la Avangarda - Ion Vinea, Ilarie Voronca și alți
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
regim dictatorial care își mai slăbise chingile cenzurii. Așa s-a întîmplat, în 1968, cu repede devenită celebră antologie a poeziei românești alcătuită de dl Nicolae Manolescu, în care s-au integrat, în sumar, cîteva piese din lirica unor Nichifor Crainic, Aron Cotruș, Radu Gyr și autoexilatul Ștefan Baciu. La reclamația unui poet neinclus în sumar, antologia a fost retrasă din librării, tirajul topit și directorul editurii (inimosul modest poet Ion Bănuță) concediat imediat. Dar dincolo de acest accident regretabil, care avertiza
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]