679 matches
-
de paturi), Spitalul de Urgență în această a doua etapă a existenței sale, s- a apropiat de cerințele unui spital modern, cu trei secții: chirurgie de urgență și traumatologie ortopedică; arsuri; intoxicații acute. Urgențele chirurgicale și traumatologia ortopedică, inclusiv traumatismele cranio-cerebrale și arsurile erau asigurate de medici specialiști în chirurgie. Din colectivul respectiv de medici, pe lângă chirurgi, mai erau doi medici interniști (specialiști în medicină internă) pentru intoxicațiile acute și un neurolog care colabora cu chirurgul care opera traumatismele cranio-cerebrale. La
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
traumatismele cranio-cerebrale și arsurile erau asigurate de medici specialiști în chirurgie. Din colectivul respectiv de medici, pe lângă chirurgi, mai erau doi medici interniști (specialiști în medicină internă) pentru intoxicațiile acute și un neurolog care colabora cu chirurgul care opera traumatismele cranio-cerebrale. La Spitalul de Urgență, unde a lucrat o perioadă de timp, a realizat dr. Dan Gavriliu primele esofagoplastii cu tub gastric (procedeu ce-i poartă numele). Din echipa operatorie pe care o prefera dr. Gavriliu - efectuând procedeul său, făceau parte
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
toate spitalele bucureștene și în cele mari din țară. Și, în fine, mai menționez - în formarea medicilor care lucrau aici, polivalența lor profesională - în sensul că chirurgii trebuiau să rezolve, în afara cazurilor de chirurgie generală și ortopedia traumatică, arsurile, traumatismele cranio-cerebrale care necesitau intervenții în cazul hemoragiilor cerebrale post-traumatice. Poate și de aceea, stagiile la urgență erau solicitate cu prioritate de externi, interni, secundari. Au fost internați și tratați aici oameni de artă și cultură: Camil Petrescu, dirijorul Matei Basarab (cu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
come, șocuri de diverse etiologii etc., care pun în pericol viața copilului. În perioada 1 ianuarie 2010-31 decembrie 2012, repartizarea diagnosticelor stabilite, pe specialități medicale, se prezintă astfel: urgențe majore (8,67%), chirurgie (30,54%), pediatrie (23,21%), TCC - traumatisme cranio-cerebrale (12,16%), chirurgie plastică (17,30%), neonatologie (0,34%), ORL (2,26%), ortopedie (5,52%). IV. Resursele umane în UPU În cadrul UPU a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, serviciile medicale de urgență sunt asigurate permanent de către medici
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
teritoriu, cu leziuni craniocerebrale, toracice, abdominale și ale extremităților, în diverse asocieri morbide, a impus standardizarea secvențialității urgențelor, frecvent în echipe multidisciplinare. Experiența clinicii de chirurgie generală din Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni în legătură cu traumatismele abdominale la politraumatizații cu leziuni cranio-cerebrale și vertebromedulare, a fost făcută cunoscută cu ocazia manifestărilor științifice din tară și din străinătate, a făcut subiectul lucrărilor de diplomă al absolvenților facultății sau au constituit subiect de studiu în lucrări de doctorat. Începând cu 1999, în Clinica de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pe plan mondial - și primul set de „Ghiduri de bună practică profesională” - ca și corolar/chintesență a experienței, acumulate în clinică - în specialitatea de RMFB, din România, inclusiv conținând trei asemenea ghiduri în domeniul NeuroReabilitării (post traumatisme vertebro-medulare, post traumatisme cranio-cerebrale și post-afectări de nervi periferici), capitole în cărți/ tratate (inclusiv „Tratat de Neurochirurgie”, sub redacția Prof. Dr. A.V. Ciurea și respectiv a volumului - în curs de apariție - „Neurochirurgie”, sub redacția Prof. Dr. I.S. Florian și Prof. Dr. I. Poeată
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
prin accident rutier și aproape 30 000 traume nonfatale din aceeași cauză cu o tendință de creștere față de anii precedenți. Motocicliștii au un risc de 34 de ori mai mare decât ocupantul unui automobil. Decesul prin traumă este de regulă cranio-cerebral sever. Casca reduce riscul de traumă cranio-cerebrală cu 85%. Centura de siguranță, folosită corespunzător, reduce riscul de deces al pasagerilor din față (ai unui automobil) cu 45%. Pietonii reprezintă 11% din decese prin accident rutier; 60% sunt loviți în momentul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
traume nonfatale din aceeași cauză cu o tendință de creștere față de anii precedenți. Motocicliștii au un risc de 34 de ori mai mare decât ocupantul unui automobil. Decesul prin traumă este de regulă cranio-cerebral sever. Casca reduce riscul de traumă cranio-cerebrală cu 85%. Centura de siguranță, folosită corespunzător, reduce riscul de deces al pasagerilor din față (ai unui automobil) cu 45%. Pietonii reprezintă 11% din decese prin accident rutier; 60% sunt loviți în momentul traversării drumului. Categoria de copii și vârstnici
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
destul de rare dar produc, din nefericire,un număr impresionant de mare. Mortalitatea legată de traumă: Decesul la locul accidentului este datorat unei leziuni severe: Leziunea severă este de regulă la nivel de aortă, cu ruptură de aortă, decapitarea și leziunile cranio-cerebrale severe; de fapt cele 3 cauze care ne fac să găsim accidentatul mort la locul accidentului. Decesul precoce - în primele minute sau ore este acea „oră de aur” în care căutăm să salvăm pe accidentat. Menționăm ca frecvență: Leziunile căilor
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
semne pot apărea în mai multe circumstanțe patologice, prin pătrunderea în lichidul cefalo-rahidian a unor componenți care în mod normal nu se găsesc acolo: microorganisme și celule de tip inflamator (meningite), hematii (hemoragia subarahnoidiana din rupturile anevrismale sau după traumatisme cranio-cerebrale severe), substanțe chimice (introduse pentru investigația mielografica) etc. Cele mai frecvente simptome de iritație meningeală sunt cefaleea, asociată uneori cu vomismente, redoarea cefei și fotofobia. Semne ale iritației meningeale sunt: - redorea de ceafă: se examinează cu bolnavul în decubit dorsal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
ale hemoglobinei oxigenate și deoxigenate ce permite vizualizarea modificărilor de flux sanguine asociate cu activitatea neuronală. Aceasta permite generarea de imagini ce reflectă structuri cerebrale și cum sunt activate în timpul efectuării diferitelor sarcini solicitate în timpul investigației. 73 NEUROIMAGISTICA ÎN TRAUMATOLOGIA CRANIO-CEREBRALĂ HORIA PLEȘ, ADELA MORTEAN Traumatologia cranio-cerebrală (TCC) este principala cauză de deces în SUA la populația cu vârsta sub 45 de ani, și se situează pe poziția a 4-a ca și decese, într-un clasament general. Tot în SUA
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
permite vizualizarea modificărilor de flux sanguine asociate cu activitatea neuronală. Aceasta permite generarea de imagini ce reflectă structuri cerebrale și cum sunt activate în timpul efectuării diferitelor sarcini solicitate în timpul investigației. 73 NEUROIMAGISTICA ÎN TRAUMATOLOGIA CRANIO-CEREBRALĂ HORIA PLEȘ, ADELA MORTEAN Traumatologia cranio-cerebrală (TCC) este principala cauză de deces în SUA la populația cu vârsta sub 45 de ani, și se situează pe poziția a 4-a ca și decese, într-un clasament general. Tot în SUA, în fiecare an, între 7,5
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de agresivitate ieșite din comun, arătând că teroarea și bătăile produc modificări majore la nivelul sistemului nervos, mai ales la nivelul structurilor cerebrale. Lobul frontal al creierului ține sub control impulsurile agresive și orice disfuncție a acestuia cauzată de traumatisme cranio-cerebrale declanșează tulburări explozive de agresivitate. Aceste explozii de violență pot fi declanșate chiar și de un gest, o privire, un cuvânt, favorizat de lipsa de control și de frânare a impulsurilor agresive. O altă cauză a declanșărilor este scăderea nivelului
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
deținut-o până la pensionare. Are comunicate și publicate peste 200 de titluri de lucrări de specialitate, printre care: - Traumatismele vertebro-medulare - monografie, 1968 - Patologie vertebro-medulară cervicală, 1981. În colaborare: - Tratat de neurologie sub redacția prof. Dr. C. Arseni, la lucrarea „Traumatismele cranio-cerebrale și vertebro-medulare” - 1984. - Tratat de Medicină legală, sub redacția prof. Dr. Beliș, 1995, la cap. „Aspecte medico-legale în cadrul traumatismelor vertebro-medulare”. Este autorul a 2 inovații publicate și premiate de Ministerul Sănătății: Dispozitiv de tracțiune craniană - 1960 și Vata presată
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
-și spre ziuă, când a reușit să iasă din groapa în care fusese aruncat în apropiere de Mangalia. A fost luat de o mașină și dus la spital în Constanța. Medicul i a pus diagnosticul de contuzie mintală din cauza traumatismului cranio-cerebral suferit. După ce și-a revenit, medicul, căruia fratele meu i-a povestit drama lui, l-a chemat pe comandantul miliției la spital. Din acest moment, fratele meu nu a mai fost bătut de miliție. Cum abuzul era cunoscut de opinia
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
CITOLOGICĂ Explorarea biochimică și citologică a LCS-ului se face prin recoltarea prin puncție lombară (PL), manevra contraindicată în cazul creșterii presiunii intracraniene (PIC). În suspiciunea de creștere a presiunii intracraniene, puncția lombară se poate face numai după o investigație cranio-cerebrale prin computer tomografie sau IRM care precizează absența unei cauze de hipertensiune intracraniană. Prin puncție lombară se poate evidenția: valoarea presiunii intracraniene prin manometrie; creșterea numărului de leucocite în infecțiile meningiene; valoarea proteinorahiei; existența unei hemoragii subarahnoidiene, traumatică sau netraumatică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
în general fără un efect de masă emisferic de ansamblu. Higroma subarahnoidiană nu are o limitare clară de restul spațiului subarahnoidian; nu este lămurit mecanismul patogen de apariție și de evoluție al higromei, deși exista ipoteza unei relații cu traumatismele cranio-cerebrale sau cu existența unui grad de atrofie cerebrală. Evoluția este variabilă, cu un tablou clinic determinat de localizarea higromei și efectul compresiv al acesteia, iar terapia chirurgicală nu este pe primul plan. CHISTUL SUBARAHNOIDIAN Chisturile subarahnoidiene intracraniene reprezintă colecții subarahnoidiene
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
locală și apariția unui sindrom neurologic focal, frecvent crize epileptice. Chisturile spinale subarahnoidiene sunt adesea asociate cu cifoscolioze la copil și adolescent. Simptomatologia clinică este dependentă de localizarea, volumul și efectul compresiv al chistului; diagnosticul întâmplător (prin CT sau IRM cranio-cerebral) în absența unui tablou clinic impune explorare repetată pentru depistarea modificărilor de volum și corelația cu aspectele clinice pentru aprecierea unei eventuale indicații neurochirurgicale. SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE INTRACRANIANĂ Hipertensiunea intracraniană este creșterea presiunii intracraniene prin dereglarea mecanismelor de echilibru presional
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
care a încheiat contract, în următoarele condiții: - afecțiuni în care au fost epuizate toate celelalte posibilități de explorare; - urgente medico-chirurgicale, după cum urmează: Explorări computer-tomograf (CT) 1. politraumatisme cu afectare scheletala, de părți moi și/sau de organe interne 2. monotraumatisme: - cranio-cerebrale - coloana vertebrală - torace - abdomino-pelvine - fracturi complexe ale extremităților 3. hemoragii interne (după stabilizarea funcțiilor vitale) 4. accidente cerebro-vasculare acute, în primele 24-72 de ore, cu justificare din punct de vedere medical 5. insuficiență respiratorie acută prin suspiciune de embolie pulmonară
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale, tumori operate și cazuri complexe neurologice: hemiplegie, boala Parkinson, scleroza multiplă, sechele motorii postencefalopatii, pentru care durată optimă de spitalizare este de 30 de zile. 4. Pentru Spitalul de Cardiologie Covasna, durata optimă de spitalizare este de 16 zile. Anexă
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatisme toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponadă, traumatisme abdominale cu afectarea organelor abdominale, cu abdomen
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
care a încheiat contract, în următoarele condiții: - afecțiuni în care au fost epuizate toate celelalte posibilități de explorare; - urgente medico-chirurgicale, după cum urmează: Explorări computer-tomograf (CT) 1. politraumatisme cu afectare scheletala, de părți moi și/sau de organe interne 2. monotraumatisme: - cranio-cerebrale - coloana vertebrală - torace - abdomino-pelvine - fracturi complexe ale extremităților 3. hemoragii interne (după stabilizarea funcțiilor vitale) 4. accidente cerebro-vasculare acute, în primele 24-72 de ore, cu justificare din punct de vedere medical 5. insuficiență respiratorie acută prin suspiciune de embolie pulmonară
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]
-
posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale, tumori operate și cazuri complexe neurologice: hemiplegie, boala Parkinson, scleroza multiplă, sechele motorii postencefalopatii, pentru care durată optimă de spitalizare este de 30 de zile. 4. Pentru Spitalul de Cardiologie Covasna, durata optimă de spitalizare este de 16 zile. Anexă
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]
-
următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatisme toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponadă, traumatisme abdominale cu afectarea organelor abdominale, cu abdomen
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]
-
următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociația electromecanică) 2. Accidente coronariene acute (angină instabilă, infarct miocardic acut) 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii) 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatisme toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponadă, traumatisme abdominale cu afectarea organelor abdominale, cu abdomen
NORME METODOLOGICE din 24 decembrie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155268_a_156597]