271 matches
-
se jucau cărți și ne-am băgat pe gâtul unora care jucau poker. Mi-am dat seama că era urât de toți, dar că nimeni nu-i putea ține piept. I-a spus unui tip chelbos, „Dă-te mai încolo, Crețule!“ și s-a așezat la masă. „Ăsta-i frate-meu,“ a spus, de parcă le poruncea să se uite la mine îmbrăcat cum eram în costumul opulent din flanel gri și gulerul cu butoni. Eu m-am așezat în spatele lui, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
vreodată. M-a invitat la cină. Am văzut că purta verighetă și i-am spus că putea să-și ducă soția la cină. El Îmi răspunse că o făcuse deja. Nu știu de ce am acceptat. Era urât, dar părul acela creț Îl făcea să semene cu un artist. Speram să fie dirijor de orchestră. M-a dus la Fungo dell’Eur - restaurantul panoramic de la ultimul etaj al unui zgârie-nori. De fapt, Încă este singurul de acest fel din Roma. Restaurantul fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lui Dumnezeu, care ștergi păcatele lumii, fie-ți milă de noi. Iartă-mă, Doamne. Puse țeava pe pernă. Doar o fracțiune de secundă. Nici nu-și va da seama. Creatură a cerului, te Înapoiez cerului. Îi mângâie capul. Părul lui creț Înțepenit de gel. Capul lui Kevin. Primul lucru pe care Îl văzuse la el, atunci când ajunsese la Emma la spital. Nou-născutul acela avea mult păr. — Tati, spuse Kevin fără să se Întoarcă, știi ce Înseamnă Hakuna Matata? Ceafa lui. Capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și colinde românești, selectarea textelor, studiile însoțitoare și notele aparținându-i. Volumele A bárányka [Miorița] (1963), Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor] (1969), Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde] (1971), Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan] (1974), Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești] (1976) și Rétek harmatában-Pe pârâu de rouă (1985) se remarcă nu numai prin performanța traducătorului, dar și prin aportul folcloristului care relevă specificul baladelor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
ale Mioriței, variantele instrumentale, literare și mimodramatice ale temei ciobanului care și-a pierdut oile, balada fratelui mort, precum și câteva interferențe locale ale unor balade românești și maghiare. Tot aici este inclus studiul despre vestitul interpret român de balade Petrea Crețul Șolcan. F. a cules și a studiat variantele necunoscute ale poveștii gâscarului - integrată în literatura maghiară clasică prin epopeea lui Fazekas Mihály -, urmărind acest vechi motiv de basm popular în folclorul maghiar, român și universal; s-a ocupat de balada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Foaie verde foicică. Cântece populare românești], îngr. și introd. Ion Dodu Bălan, București, 1966; Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor], București, 1969; Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde], București, 1971; Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan], București, 1974; Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], București, 1976; Rétek harmatában - Pe pârâu de rouă, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Mitruly Miklós, Két népköltészeti, KOR, 1965, 10; Kerekes György, Balada Novăceștilor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
păgân al acestora și atinge unele chestiuni de teorie a creației populare, precum geneza și circulația unor specii. Problema creatorului popular l-a interesat în mod deosebit, ceea ce reiese și din insistența cu care s-a concentrat asupra lui Petrea Crețul Șolcanu, lăutarul Brăilei. Intenția de a scrie un studiu și despre basme nu s-a materializat, dar basmele culese de T., apărute postum, sunt mărturia interesului său constant pentru această specie folclorică. Ceea ce l-a impus a fost monumentala colecție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
moravuri ale poporului român, pref. A. I. Odobescu, București, 1874; Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Literatura populară. Noțiuni despre colindele române, București, 1879; Tractat de versificare latină, I-II, București, 1879-1880; Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883; Petrea Crețul Șolcanu, lăutarul Brăilei, București, 1884; ed. Brăila, 2000; Istoria literaturii latine, București, 1891; Operele lui Anton Pann, București, 1891; Cronica din Nürnberg: 1493, București, 1893; Istoria filosofiei antice, București, 1893; Viața și activitatea lui Anton Pann, București, 1893; Biografia lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
aceștia din urmă au fost asimilați, toponime cu formă romînească: Bučum, Bučumat, Cipitor (Ațipitor), Durmitor, Funtura (Fîntîna), Kornet, Kručica, Negrișori, Oparitul, Pirlitor, Prijot (Preot), Ratunda, Smederovo (din Sîmedru), Taor (Taur), Bradel, Pasarel, Vakarel, Vyșinel, Čerčel, Bucurovici, Krnul (Cîrnul), Radulovici, Krecul (Crețul), Mersel, Ursolica, Singur, Murgaș, Jarbata, Mușat, Pičor. Celelalte populații care au conviețuit în anumite spații și pe o durată mai lungă sau mai scurtă sunt reprezentate în toponimia din teritoriul romînesc în proporție mai restrînsă și în forme mai puțin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bertea și a lui Barcan G. (după relatările lui Dumitru Soltuzu). Învățătorii care au urmat au fost Virginia Burcă (căsătorită Stamate), Jenică Popa, Vasile Dumitrescu, Gheorghe Prosie, Margareta Carp (Curteanu), Ada Huștiu (Bertea) ș.a. Pământul a fost lucrat la Zarea Crețului, la vest de satul Bărboasa, moșie expropriată în 1945, împărțindu-se câte o jumătate de hectar de teren și locuitorilor comunei Oncești care au luptat pe front în războiul 1940-1945. Moșia a aparținut boierului Jenică Crețu (care avea ca fii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
permanență de pierdere, care ajunge la noi doar după ce a traversat catastrofa întâlnirii cu limbajul comun: "toată fapta ce-mi scapă mie din mână, toată ideea ce am voit să pui într-însa, mă întristează, mă mâhnește și adâncează un creț pe fruntea mea, căci o văz nesigură, ideea dintr-însa s-a desfigurat, s-a slăbit, abia licurește și mai că nu mai seamănă cu tipul ei"94. Remarcabilă rămâne insistența de a vedea aici acțiunea forțelor corozive ale timpului
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Revista Societății «Tinerimea română»” și la câteva periodice apărute la Galați („Poșta”, „Timpul”, „Galații”, „Acțiunea”, „Galații noi”). A mai semnat și Demogorgon. Prozator fără vigoare, în schițele și povestirile cuprinse în volumele Dreptatea divină (1880), Din viața moșului meu Trohin Crețul, poreclit și Mocanul (1883), Școlarii (1900) C. rememorează anii copilăriei, creionează, incolor și convențional, scene care încearcă să reconstituie o atmosferă proprie satului basarabean sau celui dobrogean. Cântecele mele (1891) adună „mici poeme în proză”, un fel de rugi patetice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286485_a_287814]
-
incolor și convențional, scene care încearcă să reconstituie o atmosferă proprie satului basarabean sau celui dobrogean. Cântecele mele (1891) adună „mici poeme în proză”, un fel de rugi patetice, încrâncenate. SCRIERI: Dreptatea divină, București, 1880; Din viața moșului meu Trohin Crețul, poreclit și Mocanul, Galați, 1883; Cântecele mele, Galați, 1891; Școlarii, Galați, 1900; De la 1848, Galați, 1915; De ziua lui Alexandru Cuza, Galați, 1924. Repere bibliografice: Nicolae Coban, Un scriitor necunoscut: Grig. Crețu-Crețescu, VBA, 1941, 6-7; Haneș, Scriitorii, 266-267; Dicț. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286485_a_287814]
-
2 Micul studiu din 1975 al lui Al. Oprea, Vladimir Streinu sau convertirea la clasicism 3, se deschide cu o frumoasă însemnare confesivă: „Timpul îi fixase trăsăturile fizionomice ca într-o efigie, atunci când am putut să-l cunosc mai îndeaproape: crețuri fine, dar adânc săpate în masca feții, ochii mari, calzi, un zâmbet amabil și vag melancolic, o întreagă orchestrație a gesturilor de o aleasă distincție dar și puțin academică, drapând nu știu ce avânturi patetice, la un mod prevenitor și aulic. Parcă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
atârnă un bulgăre de sânge. Și în sudalmă mama pândește un mosor cu firele încâlcite deasupra lumii. Pe căldura asta înjuri de gheață, spune Adina și maxilarele Clarei mestecă, limba ei se zbate în gură. Când înjură, Clara face mereu crețuri în obraz, în sudalmă fiecare vorbă e un glonț și poate să țintească obiectele de pe buze. Și pe mama obiectelor. Adina și Clara sunt întinse pe o pătură. Adina e goală, Clara nu are pe ea decât chilotul de la costumul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
rasă vegetală, peisajul devastat și parte în devastarea interioară, ca la însămînțare, crește ce scapă vederii! Înapoi Oneștiul, soare la apus cu locul de păscut două vaci în semnele urbane, Bîlca băiatul urcat din oraș cu sora lui, fuste în crețuri colorate, e dintre țigani, o să rămînă la cărat gunoaie în saci și pungi urîte. În sala de așteptare Adjud liniște, un călător, doi cîini, unul șchioapătă, aștept ceva de la voi, liniștea hrănește, bîrîitul de la neoane, lipăitul pe ciment al pretendenților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de banchete pe jumătatea sălii în contralumină, aliniate spătare de plastic, patru odată, unul dat mai pe spate, cinci țigani romi rromi, cine le-a zis romei bizantini! hainele civile, femeia parțial color, baticul pe țigănește, fusta îl întrece, de la crețuri la pliuri de draperie, mobilul alo! de cîteva minute, numerele pe românește și iarăși, după ce-i fac descîntecul matematic, mobilizați, urcăm la ospătăria gării, în urmă expresia scaunele, îți convine așa, conștiința simulînd mișcarea, în loc să vegheze respectarea ei în lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
găsesc prețiosul petic de hârtie. Dar, fără îndoială, nu aveam nici un dubiu asupra identității asasinului. — James e de părere că un val foarte înalt te-a săltat în sus, spuse Lizzie. Lizzie era strălucitoare, cu hățișul ei de păr lung, creț încâlcit și mițos, ca o plantă sănătoasă. Purta o cămașă vărgată și pantaloni din pânză de in, care se terminau brusc la genunchi. Deși slăbise, era încă puțin prea durdulie pentru asemenea costum, dar eu unul nu aveam nici o obiecție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în Delta Brăilei... Cum a fost primirea în Balta Brăilei? Acolo a pus doi dulapi cât îi aleea mea, de îngustă, de ciment, și treceai de aicea dincolo că era un părău, o apă. Și era un golan... cu păru’ creț. Cum se cheamă ăștia? Nu contabil... de-ăla care țâne evidența... Bă, și dacă fugeai pe dulapu’ ăla, îți dădea cu o vergea de fier, te plesnea golanu’ cela cu vergeaua... Da’ de ce? Că zicea că fugi de al dracului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
estetic, are cea mai largă răspândire teritorială, a dat naștere celor mai numeroase interpretări și se dovedește a fi cel mai rezistent în timp. Alături de varianta-arhetip, au circulat și alte variante de mare valoare artistică. De la vestitul lăutar brăilean Petrea Crețul Șolcanu, G. Dem. Teodorescu a cules în 1884 varianta cunoscută sub numele Oaia năzdrăvană. Această baladă, ce se distinge printr-un viguros patos epic, este considerată reprezentativă pentru tipul muntenesc al Mioriței. Tot așa cum varianta culeasă de la cântărețul Gh. Avasiloaiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
țesătură realizată din fire toarse extrem de subțire). Cămașa cu fustă, piesă de port de origine sudbalcanică existentă în toate provinciile țării, este nelipsită aici.Ițarii sunt încrețiți pe picior, au o origine dacică și un caracter aparte prin bogăția de crețuri care le-a atras denumirea de "ițari cu 101 creți".Cămașa femeiască, din aceeași pânză, imită croitul cămășii bărbăteș ti cu mâneca din umăr, denumită și "cămeșoi". Din acest tip de pânză se mai făceau și cămăși cu altiță croită
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
W. Koppers, "Zentralindische Fruchtbarkeitsriten und ihre Beziehungen zur Induskultur"; J. Haekel, ""Adonisgărtchen" im Zeremonialwesen der Rathwa în Gujerat (Zentralindien). Vergleich und Problematik". 41 Asupra acestor perioade, a se vedea R. W. Hutchinson, Prehistoric Crete, pp. 137-198, 267-316; R. F. Willetts, Creț an Cults and Festivals, pp. 8-37. Megaliți, temple, centre ceremoniale O alta, pe muntele Diete 42, era celebră pentru că ocrotise pe Zeus copil; de acolo ar fi venit pe lume viitorul Stăpân al Olympului, și strigătele noului-născut erau astupate de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
se zbătea zgâlțâit de viscol. Un clopot bătea undeva departe. E Crăciunul doar... "Cu sfinții odihnind Hristoase..." Călugării, cu lumânări, cântând, cădelnițând, părăsesc paraclisul. Ce face Maria? întreabă în șoaptă Țamblac ștergându-și cu dosul mâinii câteva lacrimi furișate printre crețurile obrajilor. Ștefan, buimac, ca trezit dintr-un somn greu, nu înțelege. Ce face Maria? Maria?... șoptește răgușit. Maria?... N-a vărsat o lacrimă. Am rugat-o. Plângi... Te rog, Maria, plângi... Nici un cuvânt. Împietrită. Nici o lacrimă... Nu mai vede, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
adânc: Unchiule... Și de-a fi și-a fi... Rogu-te, ai grijă de Maria, de copii și... și de Voichița. Să le fii un adevărat părinte, cum mi-ai fost și mie... Vlaicu își șterge o lacrimă furișată prin crețurile obrajilor și bolborosește: Făgăduiesc, fiule. Da' să ai grijă... Ștefan ridică hrisovul cu amândouă mâinile, solemn, tulburat. Și, ca printr-o minune, clopotele Sucevei prind iar să bată, făcând clipa și mai solemnă. Voi să stați mărturie pentru vrerea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și cu glas tremurat îngână: Fii binecuvântat, Ștefan al Moldovei. Iisus fie cu tine... Ștefan se ridică... Îi zâmbește... Îi face un semn de bun rămas... Și pleacă încet șchiopătând... Daniil, în prag, își mai șterge o lacrimă furișată printre crețuri și strigă: Să te întorci sănătos, Ștefan al Moldovei! Fâlfâie de bun-rămas... Ușa deschisă scârțâie... Apoi, un galop... Și ciocârlia... Daniil își suflă nasul în cârpa de oblojeală. Se lipește cu spatele de ușa dată de perete și rămâne așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]