546 matches
-
zguduiri și rămâne statoric, fiindcă are două temelii: conștiința românilor și încrederea marilor națiuni europene. Dacă vom câștiga de trei ori atât pământ pe cât avem și vom pierde aceste temelii, statul român, fie el oricât de întins, va deveni o creațiune trecătoare; iar dacă ne vom păstra temeliile de existență socială, Rusia ne poate lua ce-i place și pierderile ne vor fi trecătoare. Astăzi e dar timpul ca să întărim, atât în români, cât și în popoarele mari ale Apusului, credința
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spune, când ne atribuie nouă panglicării de care el numai ar fi capabil. Din contra, o repetăm că nimic din legile noastre nu se potrivește cu starea actuală a Dobrogei, pentru că instituțiile noastre sânt în parte nedrepte, sânt coruptorii, sânt creațiuni în mare parte a coteriei liberale, sânt un mijloc pentru esploatarea claselor de jos prin grecotei vicleni, prin advocați fără pricini, prin dascăli proști cari fac politică, în fine, instituțiile noastre nepotrivindu-se cu România, sânt și mai departe de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a susținerii revendicărilor celor tineri. Câteva precizări se vor face în numărul 12/1921 prin explicitarea subtitlului, arătându-se că revista „nu aparține nici unei grupări oficiale studențești și cu atât mai puțin nici uneia dintre personalitățile universitare actuale. Ea este o creațiune, deci opera personală a unui mănunchi destul de numeros și puternic avându-și ramificațiile sale în tinerimea studioasă a celor patru universități din București, Cernăuți, Cluj și Iași”. Intenția de a adăuga un supliment artistic-literar cu titlul „Viața studențească literară” nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
atentă observațiune a structurilor lirice, putem să ajungem la încheierea că există un număr limitat de atitudini de felurite intensități cărora un poet adevărat nu li se poate sustrage. Mai simplu am zice că, deși poezia este o operă de creațiune, ea are o existență oarecum obiectivă, întrucît numărul de organizări fructuoase oferit de natura spiritului creator este limitat. Am întemeia astfel un fel de estetică preceptistică după care un poet, urmînd un anume precept, tratînd, să zicem în termeni vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
este împărțită: „una este necreată și făcătoare a celor ce sunt, ea fiind pururea ceea ce este și totdeauna fiind la fel, e mai presus de orice adaos și micșorare, nefiind primitoare de bunătăți. Iar cealaltă fiind adusă la existență prin creațiune, neîncetat privește la cauza primă și se păstrează pururea în bine prin participare la Cel ce o cuprinde și se creează totdeauna prin sporirea în bunătăți, preschimbându-se spre mai bine. Astfel, nici în aceasta nu se contemplă vreo margine
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
făcută din bună dispoziție, din simplicitate, dintr-un fel de spirit boem, dintr-un fel de spirit frondeur; o atmosferă intelectuală fără prețiozitate. În penumbra și atmosfera aceasta, pe noi, tinerii, nu ne interesa numai spectacolul și muzica și diversele creațiuni ale artiștilor de seamă, ne interesau și alte lucruri. (Mai rămâne vorbă!) Bunăoară manifestând opiniuni și sentimente diferite cu privire la cele două stele ale trupei, Vlădaia și Odeseanca, grupul nostru se împărțise hotărât în două. Unii o adorau pe cea dintâi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
al influențelor de din afară (care au pus în valoare impulziunile și aptitudinile noastre proprii, de bună seamă); după cum arta noastră veche nu e nici ea decât o adaptare a lucruri venite de aiurea, inteligentă, abilă, fecundă dar adaptare, nu creațiune proprie, spontană. Lumină din lumină. După unii, ar fi existat totuși o cultură veche "strămoșească", autohtonă deci. Cultura aceasta ar fi suferit mult din cauza "maniei străinizmului" care bântuie societatea noastră începând din secolul al nouă-sprezecelea și care, în jurul lui 1848
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în viitor. Poți însă ieși din realitate, fără a urma cursul natural al evenimentelor, trecând alături, ieșind din linia lor. În cazul dintâi, visul nu e niciodată primejdios; dimpotrivă. Ei bine, într-o măsură oarecare, socializmul adolescenței mele a fost creațiunea unui asemenea vis... Mai sunt și alte cauze care m-au determinat la rezerva în care am rămas. Dar despre aceste, n-aș putea afirma cu precizie dacă ele au făcut în adevăr obiectul atențiunei mele atunci, sau dacă existența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ca un semn de cuviință și de omenie. De aceea nu apreciez violența, nu gust vulgaritatea și, pe cât pot, cultiv moderațiunea și toleranța. Mânuind de atâta vreme cuvântul ca pe un instrument de comunicație spirituală și ca element esențial al creațiunei intelectuale, am ajuns să știu nu numai ce-i face puterea, prestigiul și farmecul dar și în ce stă slăbiciunea lui, care sunt pericolele grave la care poate duce reaua și abuziva lui întrebuințare. De aceea, puterea cuvântului mă înspăimântă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
amintire. * Pag. 251: Apropos de "gustul Junimii pentru glumă", iată un specimen de scrisoare adresată de V. Pogor lui Iacob Negruzzi (Torouțiu, Studii și documente literare, II, pag 7.): "O Jacoppo, vrabie năucă care, în ist codru ce se numește creațiune, dai cu capul de toate cioturile și de crengile uscate! îți trimit încă o afacere! Contractul lui Carp în limba voastră de cai și o quitanță a D. Leers pentru 80 galbeni primiți în conta celor 2000 franci ce are a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Francezii, neavând școale reale, s-au văzut siliți la un compromis între clasicism și realism. Erau multe plângeri că bacalaureații francezi au prea puțină știință reală și {EminescuOpXII 67} prea multă știință curat clasică. Înainte de a introduce ca o nouă creațiune școalele reale, cari să corespundă pe deplin cerințelor exacte și să permită totodată alăturea cu ele funcționarea liceelor esențial clasice, francezii au încercat în anul trecut menținerea acestor două direcțiuni în unul și același liceu și au sporit orele limbelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zbor la universitate pentru a le înzestra cu diplome de doctor. Este agitată în Europa cultă și cestiunea emancipării femeilor la universitate. Dar nici în Germania, nici în Austria, nici în Franța nu a încercat încă nimeni să o rezolve; creațiunile propuse de d. Conta nu au semenele lor în Europa. În Franța femeile nu sunt admise la examenele de facultăți; în Austria asemenea nu. La Universitatea din Berlin, după o încercare de câteva săptămâni la cursul profesorului Werder, s-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a înscena mișcări se află tocmai în pita lui Vodă, ca șoarecele fabulei lui Alexandrescu în cașcavalul de Parma. Daca am considera lipsa de inteligență și onestitate politică, americanismul fără conștiință și fără scrupul, goana după cumul și diurne, creațiunea de lefuri colosale ad-hoc pentru patrioți violonceliști, c-un cuvânt corupția plebei de sus și suferințele poporului de jos, care plătește din sudoarea lui toate zădărniciile și viciile celor ce-l stăpânesc, am crede în adevăr că cererea d-lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
una, au avut exemplul luminos al Bosnagiilor și Caradalelor de dincoace de Dunăre, al doilea, formațiunea demagogiei merge repede într-o țară a cărei continuitate de dezvoltare istorică a fost nimicită prin dominațiunea străină și care este ea însuși o creațiune politică proaspătă. Când într-o țară trecutul n-a distins pe omul de merit de cel de rând, când conștiința publică și împrejurările sunt turburi și departe încă de cristalizațiune, ajung, ca și la apa cea turburată, gunoiele deasupra. A
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rostit ieri d. Lahovari. D. N. Ionescu a luat al treilea cuvântul, după cum era înscris. D. Ionescu, continuând în ședința de seară, dezvoltă mai întîi argumentările d-sale că în cestiunea dunăreană este un interes european și că astfel orice creațiune se va face la Dunăre trebuie să aibă un caracter internațional desăvârșit. Oratorul apoi constată că interesele noastre constituționale sunt de acord cu interesele comerciale și cu cele politice. D. Ionescu crede că Adunarea trebuie să ceară, prin o adresă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stabili regimul liberei navigațiuni pe Dunăre prin o convențiune internațională. Căci în aceasta s-ar vedea mai mult garantată România decât în orice altă stipulațiune ce ar emana de la Comisiunea Europeană, care n-are în atribuțiunea ei de a face creațiuni de jurisdicțiune. De aceea d. Ionescu crede că ceea ce Adunarea are de făcut este să se adreseze la M. Sa în sensul de a asigura României interesele sale la Dunăre și a face ca opiniunile manifestate în Adunare în privința drepturilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
26 iunie 1881] ["ÎN VEDEREA ALEGERILOR... "] În vederea alegerilor a doi deputați pentru Iași în locul celor intrați în funcții se mișcă vro câțiva indivizi puțin cunoscuți pentru a forma un partid roșu în capitala Moldovei. Se știe că acest partid roșu e creațiunea subvenției administrată d-lui Guță Panu prin fostul ministru socialist al instrucției, d. V. Conta. De atunci d. V. Conta a devenit membru la Casație, d. Guță Panu a fost pomăzuit, prin virtuoasele mâni ale d-lor C. A. Rosetti
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui Gambetta, declară cu gravitate ca serbările naționale sunt unul din cele mai puternice mijloace de educațiune! Toate acestea nu ne dau oare portretul fidel al roșilor noștri? Acești saltimbanci oportuniști una strigă și alta fac! Și apoi în orice creațiuni pe dos ale lor întrec pe toți demagogii din lume, atât în forma bizantină pretinsă liberală cât și în fondul [ei]. {EminescuOpXII 237} În genere, să nu uite niciodată, nu roșii, cari n-au ce uita, dar românii, că: ceea ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lucruri din Bulgaria nu va putea fi salutată de Austria fără o doză oarecare de amărăciune. Este adevărat că prințul a rămas, dar și influența rusească nu mai puțin. În aceea că s-a răsturnat o Constituțiune ce a fost creațiunea Rusiei se putea vedea un eșec suferit de politica rusească, dacă evenimentele următoare n-ar fi probat că Rusia n-a suferit nici o înfrîngere. Aceste evenimente sunt: reprezentantul diplomatic al țarului s-a declarat pe față în contra Constituției și în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ostil pentru Austro-Ungaria e dovedit clar că ea a căzut în partea Rusiei și... avem a ne purta în consecință. Nu e 'n puterea noastră de-a da impuls unei, formațiuni retroactive în relațiile create din nou în Balcani. Fie creațiunile acestea pătrunse de spirit rațional, fie productele unei întîmplări lipsite de înțeles, ele există și nu pot fi șterse de pe fața pământului. Dar azi e încă în puterea noastră de-a pune în acord creațiunile nouă cu necesitățile noastre. Fiindcă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din nou în Balcani. Fie creațiunile acestea pătrunse de spirit rațional, fie productele unei întîmplări lipsite de înțeles, ele există și nu pot fi șterse de pe fața pământului. Dar azi e încă în puterea noastră de-a pune în acord creațiunile nouă cu necesitățile noastre. Fiindcă independența absolută a micilor state e în practică cu neputință și fiindcă fiecare din ele care nu caută a se alipi de monarhia noastră devine necesarmente un instrument al politicei rusești, avem datoria de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acum s-au aruncat în foc cărțile tipărite în această limbă. S-a găsit aci un instrument de grecificare care se privește, nu fără cuvânt, ca eficace. Tot așa stă cu școlile; însă un ordin vizirial de la 1877 au autorizat creațiunea de școli române în Turcia. și de atunci s-au deschis cinsprezece pentru băieți și trei pentru fete, cu două mii de elevi și douăzeci și unul de profesori. Aceste școli se susțin de cătră comune și prin daruri voluntare, la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de toți că nici unul dintre miniștrii partidului conservator n-a făcut avere, că toți au ieșit din cabinet desigur mai săraci de cum intraseră. Scandalul înavuțirii din ban public, din întreprinderi publice, din pensii reversibile, din păsuieli pe moșiile statului, din creațiuni bugetare ad-hoc nu s-au întîmplat, nu s-au putut întîmpla sub conservatori. Chiar dacă s-ar fi ivit unele înclinări de înavuțire pe calea aceasta, șeful cabinetului le simțea cu instinctele sale de onestitate și de demnitate: cel care ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
maidane cumpărate ce nu se pot vinde nimănui și cu case zidite ce nu se pot închiria nimărui. {EminescuOpXII 478} CREDITUL MOBILIAR ["AM DECLARAT ÎN NUMĂRUL TRECUT... "] 2264 Am declarat în numărul trecut ca nu avem de gând a îngreuia creațiunea Creditului Mobiliar. Ceea ce voim numai este să lămurim natura acestui soi de întreprindere. Nimeni nu poate opri pe un bancher de a-și întrebuința banii oricum voiește, de-a fi mediator al negoțului, în înțelesul bun al cuvântului - sau de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încolo ne-am ținut strict de obiect. Din natura chiar a operațiilor cu care se 'nsărcinează o asemenea haute banque pe acții am dedus că e prematură pentru țara noastră și de natură a da naștere la o mulțime de creațiuni factice agiotate la bursă. Dar sunt amici ai noștri inițiatorii, dar sunt adversari politici: o creațiune economică cată a fi discutat dintr-un punct neutral de vedere, fără considerații politice. Ne pomenim acum cu "Romînul" că ne aduce un lung
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]