11,160 matches
-
din 1980, este, azi, un fenomen aproape unanim acceptat. Dovadă, între altele, interesul pentru genurile biograficului (jurnal intim, eseul biografic, memorialistica, biografia ca atare) în critica occidentală. Optez azi, ca și ieri, pentru o critică de tip complex, o critică creatoare, lizibilă, cu un fond epic (pentru a fi înțeleasă, poate chiar pentru a-și seduce cititorul), o critică literară care a trecut prin spațiul noilor metode și și-a regăsit autoritatea și lărgimea de spirit. Prin ‘lărgime’ înțeleg capacitatea criticii
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
desfășoară deja la Varșovia și la Moscova) susține tinerii compozitori români prin comenzi și prin posibilitatea ca lucrările comandate să fie interpretate corespunzător. Lucrul cu un ansamblu specializat de muzică contemporană, workshopuri, concerte ar putea astfel să adune laolaltă tineri creatori, să-i îndemne spre comunicare și ( auto)evaluări, să le inoculeze în ultimă instanță astfel de obișnuințe ( pierdute de ceva vreme). Poate că susținerea financiară a Fundației Siemens va fi limitată, în timp, dar ideile și structura pe care le
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
papiers Bibesco", aflate fie în fonduri particulare, fie în cele ale Bibliotecii Naționale din Paris. Lista cărților deja scrise, printre ele și titlurile în perspectivă, transmisă în octombrie 1973 baroanei élie de Rothschild, rămâne mărturie morală și materială a tensiunii creatoare, exprimată ca zălog al încrederii în scrisoarea atât de greșit interpretată de pe pozițiile noastre partinice limitative. Martha Bibescu nu și-a negat originea. A iubit pământul românesc și oamenii lui. Izvor, țara sălciilor măsoară în pagini de evocare romanescă nivelul
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
încît trecutul trăiește în prezent iar prezentul în trecut, într-o sinteză căreia doar acuitatea conștiinței îi refuză calificativul inocenței paradiziace. Dar e oare pe deplin acceptabil acest "sfîrșit al istoriei"? Am putea primi cu resignare această escatologie a spiritului creator? Se pare că nu Din comentariile ce ni se oferă sîntem în măsură a întrezări două tipuri de reacție la anistorismul antrenat de postmodernism. Pe de o parte, se manifestă ceea ce am putea numi recursul la subistorie. Refractară la gravitatea
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
sau cu care ar putea intra chiar în conflict deschis, Despre ucenicie este o carte remarcabilă, vie și profundă în aceeași măsură, melancolică și încurajatoare fără a fi, însă, nici sceptică și nici arogantă. Pictorul, ca om și ca făptură creatoare, ca ființă limitată și ca vis neîntrerupt, are aici una dintre cele mai bogate înfățișări din întreaga noastră literatură despre artă. Iar textul însuși, redactat cu multă grijă, are și el calități expresive intrinseci, fără ostentație și fără fasoane.
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
L^Orchestre Philharmonique de Radio France, precum și dirijorul Alain Altinoglu. Gilles Racot dezvoltă cu fiecare nouă lucrare același proiect componistic abstract, semn al încăpățânării ori a arestării propriilor sentimente. Consecvență? Tenacitate? Sufciență? Cert este că riscă să devină o fosilă creatoare ambulantă ori, în cazul în care nu-și va înăbuși vitalitatea și prospețimea, un monomaniac fanatic. Aproape întotdeauna ce-i prea mult strică. Sau se transformă într-o caricatură ce slujește un adevăr de-o clipă, dar și un triumf
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
rafinată a interpretului, compozitorul se adaptează, preluând și acest rol. Cu cât înaintăm spre și în secolul 21, cu atât observăm cum compozitorii încep să piardă contactul cu actul interpretării și ethosul lui. Acest lucru declanșează marea criză a conștiinței creatoare de muzică. Desprinsă de actul redării și păstrată în mediul steril al unei mecanici abstracte, compoziția devine tehnologie: un fenomen elitist, lipsit de reală capacitate de a se înnoi. Contactul cu realitatea interpretativă, cu muzica în stadiul de formare, de
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
siguranță acestea nu sunt prea multe. Și începe să le caute și să le îmbunătățească cu știința lui. De aceea, asistăm în contemporaneitate la un fenomen interesant. Interpretul preia inițiativa și propune o cale de ieșire din impas. El devine creator, căci nu se mai mulțumește cu rolul pasiv al celui obligat doar să redea cu acuratețe ce a scris compozitorul. El nu e un mecanism de redare, asemenea calculatorului, ci dorește din toată inima să și simtă muzica pe care
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
Mărghit Dascălu-Sava Explorând biografia și opera unor artiști moderni de excepție, observi că după un segment "revoluționar" drumurile lor creatoare au urmat direcții foarte diferite. Unii - Picasso, Matisse - au căutat constant noi mijloace și modalități de exprimare... Cézanne sau Brâncuși și-au dedicat viața perfecționării unor imagini singulare... Există creatori - Monet, Braque - a căror operă târzie a fost multă vreme
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
au dedicat viața perfecționării unor imagini singulare... Există creatori - Monet, Braque - a căror operă târzie a fost multă vreme subapreciată tocmai pentru că era diferită de ceea ce creaseră în tinerețe... În fine, există o întreagă pleiadă de plasticieni a căror inventivitate creatoare și capacitate de reînnoire s-au epuizat mult înainte de sfârșitul unei cariere îndelungate. Printre aceștia din urmă, alături de Ensor, Derain, De Chirico, Chagall, se numără și Edvard Munch (1863-1944). În consecință, o retrospectivă Munch organizată de Muzeul de Artă Modernă
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
de ieșire din haos, de subminare a stării amorfe și a gregarității, prin utopie, iluzie și vis. S-ar putea susține, cu destule argumente, că în această definiție intră orice artist, că ordonarea haosului este locul comun al tuturor intențiilor creatoare și că nimeni nu-și poate însuși ca titlu personal acest truism fără pericolul de a cădea în ridicol. Numai că ordinea pe care Paul Neagu o întrezărește și o invocă atît de radical, nu este ordinea unei lumi deja
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
fost prezentat de actrița Miruna Ionescu, gazda Popasurilor folclorice de la TVR2. Ținutele sale de scenă au purtat semnătură inconfundabila a creatoarei Oana Radu. De asemenea, tricourile și rochiile purtate de echipă și invitați în timpul festivalului, au fost create de tânăra creatoare de handmade din București, Aida Lorena, în atelierul Feathers. Tortul care a marcat cei 18 ani de existență a acestei manifestări a fost oferit de cofetăria Claus, iar vinul de la petreceri de Villa Vinea. Setea invitaților cât și a voluntarilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
S-a vorbit și se vorbește, mereu, la Târgu-Mureș, despre multiculturalitate, ca emblemă a orașului, veritabilă componentă a cărții sale de identitate, făcând „diferența specifică” și dând sens și valoare acelui genius loci, spiritul creator local, deschis cu generozitate spre valorile europene, pregătit oricând să facă față provocărilor unui mediu din ce în ce mai globalizat și globalizator, în care balanța dualismului identitate-alteritate e adesea amenințată de derapaje și dezechilibre mai mult sau mai puțin dirijate din umbră. Așa
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
de lumină”, se numără, cu siguranță, printre cei care au înțeles imperativele momentului, nevoia de mobilizare a competențelor, de reviriment al discursului artistic, de selecție a ofertei, a unui nou tip de management al evenimentului cultural, menite a stârni energii creatoare autentice și a reconfigura interesul publicului, orientându-l către reconsiderarea virtuților actului cultural autentic. Ajuns la cea de a IX-a ediție, „Punți de lumină” este un astfel de proiect: profesionalismul, ambiția, rigoarea, exersate în timp și dublate de o
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
înspre cunoașterea activității de popularizare și de evaluare a creației literare, aflată într-o continuă ascensiune. O mențiune specială merită competenta prezentare a sculptorului Emil Mureșan din Mediaș de către Ileana-Lucia Floran, care a găsit subtitluri elocvente pentru a oglindi forța creatoare și pasiunea artistului plastic, materializate în opere de artă apreciate în țară și peste hotare. Rubrica de informare despre Evenimentele culturale (Eveniment USR la Alba-Iulia; Zilele revistelor culturale din Transilvania și Banat; Promovarea poeziei române în Lombardia etc.) vin în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
literaturii sale (în proză, poezie, dramaturgie), o ziaristică a unui univers peregrin ori, cu alte cuvinte, o expediție ca o narațiune presărată de considerații cvasifilosofice (la prima vedere) căutătoare de lumini solare, vitaliste, de esență withmaniană, psalmodiind serafic, în mistere creatoare de trubadur post-modern, vorbind disimulat mulțimilor (de cititori), fără a cultiva lozinci vide, ci ca un efeb într-o serenadă translucidă și, totuși, ermetică. Nu, nu e un versificator imperceptibil sau corect și personal, căci respirația sa lirică este bogată
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
Miron Manega, rebelul dogmatic”, Editura NICO, 2013, cu o dedicație olografă „De la Don Quijote de Romanați, cu drag, pentru Stela Covaci, în numele aceleiași inocențe 17.03.2013”). În amfiteatrul liricii române contemporane, poetica lui Miron Manega are ca temă principală misterele creatoare teist-ateiste, accentuat creștine, serafice, disimulat adresate mulțimii ca poezie cu substrat social pe ton discursiv, cu ingenuități fabricate ingenuu... Este recursul său la trăirile intense, parcurse sub raport artistic, adevărate treceri - credem noi - suprarealiste. În seria de „Erezii în formă
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
o multitudine din textele publicate vădesc și o vizibil-serioasă preocupare analitică ce se focalizează asupra aspectelor specifice totalitarismului, acesta considerat o apocalipsă spirituală ale cărei efecte determină o cumplită secătuire ontologică a adevărului în cultură. „Orice efort ontologic al înțelegerii creatoare, afirma George Uscătescu, a fost, în perioada proletcultului înlăturat, în numele unui nou pragmatism utilitarist, autonomia procesului estetic fiind considerată un lux. Totul integrându-se în acel fenomen al timpului nostru, pe care Freud îl definea „das Unbehagen in der Kultur
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
o, Cristofor Columb, sau temerarul Vasco. Maritimii mei pini, precipitați spre mare, eu nu am rădăcini, sunt numai iod si sare. Liguriei Când toate începeau să fie, Un Deget ferm, poruncitor Te-a desenat cu bucurie, Tatăl și Fiul, Duhul Creator. Nu pe nisip, pe scoarța lavei, Pășește primul heruvim, Ligurie, de Domnul Slavei Trasată ești, contur sublim. Și golfuri mici mai sapă încă De râd ca gropile-n pomeți, Măslinii-i urcă și pe stâncă, Vița de vie o cațără
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
teoretice simplei justificări a unei posibile relaționări între filosofie și arhitectură (de vreme ce Panowsky făcuse deja acest lucru) și, apoi, el ar fi putut lua tezele lui Panowsky drept propriul său punct de plecare, amplificând și ducând la limită, în chip creator și sigur de sine, ideea unei astfel de legături între filosofie și arhitectură, aplicând-o la contextul Greciei vechi, plasând-o apoi într-un context teoretic mai amplu, și așa mai departe. În sfârșit, lăsând această critică la o parte
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
L’ Ora X sau Vortex-Wolken I, II, III, numeroasele lucrări camerale constituie fascicule de raze cu secțiune bine delimitată, aidoma unor particule aflate în mișcare ordonată, așa încât opusurile se erijează într-un fel de holograme ce înregistrează atât amplitudinile undelor creatoare, cât și fazele acestor unde. Nu ca pe faze (etape) de creație, ci, mai curând, ca pe niște reflexe spațiale și temporale mânuite cu dexteritatea și inspirația unui compozitor rodat la școala maeștrilor muzicii clasice și conectat la experiențele componisticii
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
față de jurnal mai ales, ce e drept, dar și în general față de etalarea brută, neprelucrată artistic a biograficului. A privit cu neîncredere către această îndeletnicire, considerând că denotă de fapt o insuficiență. Ar fi un semn, până la urmă, de „incapacitate creatoare”. A spus deseori Breban aceste lucruri și acum le reia în Memorii unde chiar la început vorbește despre lipsa de sens a jurnalului, atunci când un scriitor are capacitatea, are forța de a încorpora biograficul în opera lui „ficțională”. El nu
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
construcție, părinții, femeile iubite, prietenii, tânăra învățătoare din Lugoj, Mia Pop, care scrisese cândva în dreptul numelui său, în fișa caracterială, cuvântul arzător „geniu”. Temele clasice ale romanelor lui Breban - relația stăpân-supus, persecutor-victimă, maestru-învățăcel, prietenia, cuplul, rupturile de personalitate, elogiul provinciei creatoare - le întâlnim și în Memorii, astfel cum ne și așteptam de la acest scriitor posedat de obsesiile lui literare, urmărit de personajele lui, de conflictele, de situațiile pe care le-a imaginat în romane. Am putea spune că, de fapt, altă
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
bine semnificația. Cred că nu fără rost se vorbește, de mai multe ori în carte, despre „țarcul mieilor”. Sunt de urmărit și alte linii tematice în scrierea de față care este și un roman al crizelor adolescenței, al realizării destinului creator, al familiei, al bolii, al rupturii dintre generații și poate de aici și acea senzație de supradozare de la sfârșitul lecturii. Autorul și-a pus în joc toate mizele, năzuind la o împlinire literară de anvergură. În urmă cu patru decenii
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
estetic!), criticul enunța natura dublă a operei literare, pe de-o parte obiectivă, prin elementele ei imediat decelabile, de la subiect și personaje la ritm și la rimă, iar pe de altă parte subiectivă, prin punctele de intimă întîlnire între eul creator și cel receptor. Scrie Laszlo Alexandru: „Autentica analiză trece creația literară prin filtrul sensibil al criticului care, printr-un demers simpatetic, trebuie să indice caracterul de unicitate al operei, iar nu s-o includă într-o serie artificială și anterior
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]