165 matches
-
fi fost printre cei vii, încît dragostea s-ar fi dus în vînt depășind prinosul țintei sale. Plecarea lui Leandru arătă astfel. Știa să cînte la santură și lumea, deseori, mulțumită de cîntările lui de la petreceri, arunca în instrument ceva creițari de aramă. Într-o așezare de pe firul Savei trăiau pe atunci patru bătrîni chirigii-tîrgoveți faimoși prin cîntările lor la santură. Se întîmplă ca unul din ei să se îmbolnăvească pe drum, așa încît al patrulea din formație le era lipsă
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
felul următor: acolo unde se știe că în sat ori în vecinătate un copil ar avea vărsatul cel bun, numit de români «bubat al mare» sau erupția cea mare, se cumpără de la mamă, potrivit vechiului obicei, substanța secretată - de un creițar pentru un singur copil, de doi sau trei creițari dacă trebuie inoculați mai mulți copii. Mai întâi se cercetează dacă bubele sunt de natură bună ori rea, numite de români «bubat al mică», adică erupția cea mică. Dacă se constată
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
ori în vecinătate un copil ar avea vărsatul cel bun, numit de români «bubat al mare» sau erupția cea mare, se cumpără de la mamă, potrivit vechiului obicei, substanța secretată - de un creițar pentru un singur copil, de doi sau trei creițari dacă trebuie inoculați mai mulți copii. Mai întâi se cercetează dacă bubele sunt de natură bună ori rea, numite de români «bubat al mică», adică erupția cea mică. Dacă se constată că sunt de natură bună, o astfel de pustulă
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
minunat descrisă în Amintirile lui Cosma. Exact la 1 martie s-a fondat Reuniunea, de către 59 de oameni onești. Citeau «Albina» și «Priculiciul», periodice tipărite la Budapesta. Plăteau 5 florini pentru o lojă la parter la teatru și 60 de creițari la cucurigu. Erau 3 400 de români, iar banii lor veneau mai ales din agricultură, din comerțul cu grâne. Bega era navigabilă. Se vindeau în târgurile timișorene 75 000 de cai pe an și pe jumătate atât vite. Tot în
Agenda2003-37-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281464_a_282793]
-
pedanteria: cam lăsam să «treacă pe lângă ureche» — și ca lucrurile să se echilibreze, sora mea Terenția se îngrijea să ies cu fața curată — adică: termina ea lucrul pentru mine! Bunicul și tata erau autocrați (autoritari.) Mama zicea că din mulți creițari se face zlotul, deci îi lega cu 10 noduri.” Întru totul, o carte plină de farmecul greu, melancolic și solar, al unei lumi așezate, calme, de-o severă ierarhie morală și socială, aflată sub semnul {colii și al Bisericii, dominată
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
o poziție analogă cu Rothschild între puterile mari ale Europei. Toți țăranii [î]i sunt datori; el se 'mbogățește din dobânzile ce, i se plătesc. Dobânda ordinară e de 52 la sută: adecă, pentru fiece fiorin împrumutat, țăranul plătește un creițar pe săptămână. Însă țăranul care 'mprumută în asemenea condiții trebuie să fie om sigur, să n-aibă multe datorii, căci altfel dobânzile se 'ndoiesc și se 'ntreiesc. Tot ce câștigă țăranul prin muncă trece în mâna evreului, care l-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prâslea, Stanca băga mâna adânc până la fundul pungii și scotea un galben, adică un ducat, un ughi unguresc sau un florin, îl așeza în poală, apoi scuturând punga scotea un pumn de taleri olandezi sau imperiali, piaștri turcești, zloți polonezi, creițari, potronici și aspri turcești, monede noi frumoase de argint și bani vechi cu chipuri de voievozi și acvile. — Ei, Mateiaș, dacă un ughi unguresc face două sute de bani vechi și un aspru... Matei știa că va trebui să construiască din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la bodegă, unde trăgea o „dublă”, așa încât ajungea la poartă pe două cărări, intrând în gura spurcată a bunicii, care blestema crâșmele de mama-focului. Și mai avea bunicul un hobby, acela de a mă trimite săptămânal la tuns cu trei creițari, pe care-i împărțeam pe din două cu frizerul poreclit Bouțul, că tot nu avea ce să tundă. Nițucă era mai tânăr decât fratele său Constantin, poetul popular, întors olog din primul război mondial, dar vindecat miraculos de doctorul Reginei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
să nu-ți omorî calul fugărindu-l pe ulicioare de teama ienicerilor și spahiilor care se țineau după tine pâlcuri-pâlcuri, strigând aplecați peste oblâncul șeilor cât îi ținea gura: „Pițule! Pițule!”. Până se lămuriră spătarul și Barzovie-Vodă că „pițulele” înseamnă „creițari” sau „galbâni” și că ei nu trebuiau să se teamă neavând o lețcaie, se făcuse seară și ei alergaseră degeaba circa 50 de kilometri prin rătăcăniile și hudițele Țarigradului. Și tocmai când, dumiriți de propria lor sărăcie salvatoare, se opriseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pachete, prin noroiul drumului. Seara, Stere și-a numărat restul. Cheltuise bani mulți și socoti cât timp îi trebuia că să-i pună la loc. - O să-i scot eu, se mângâiase singur, nu mă fac pe mine niște amărâți de creițari, eu îi fac pe ei... A doua zi, s-a îmbrăcat și s-a învîrtit prin prăvălie până a sosit Aglaia, gătită cu o broboadă, groasă și lungă, numai ciucuri. Muierea trimisese vorbă înainte la gospodar, printr-o chivuță, că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai negri și mai adânci. Era spătos și pe obrazul muncit, stflcit în bătăi, nu se citea nimic. Mișca greu palmele mari și cu degetele își aruncă mai spre ceafă șapca unsuroasă. Când se urnea, în buzunarele largi u sunau creițarii câștigați la barbut. În picioare purta pantofi în două culori: alb și roșu, legați cu șireturi de piele, ca orice staroste de hoți. Paraschiv scoase de sub brâul de piele un șiș lung, Cu lama ascuțită, îndoit la vârf. - Doi am
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
una. Cinci țuici mari a băut. Capul lui, cât burta iepei. Se învîrtejeau toate cu el. Vorbea singur pe capra droaștei: - ...Zi, d-aia ți-am slugărit eu atât, domnu Bică? D-aia ți-am dat banii dumitale până la ultimul creițar, nu m-am atins de ce-i al dumitale... 172 Și răsplata care-a fost? Ai? Că nu poți să-mi dai și mie cinci sute de lei cu împrumut... Parcă ce-i cinci sute de lei pentru dumneata, domnu Bică
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și ascunzătoarea, și conținutul ei, dar, ca un subaltern devotat și cu simț ierarhic, depusese atât monedele, cât și primele pergamente În mâinile mai-marelui său care, șmecher, a bagatelizat și a minimalizat totul, explicându-i clopotarului că e vorba de creițari fără valoare și de niscai Înscrisuri fără nici un Dumnezeu. Insul i-a indicat abatelui să-i spună chestiile astea lu’ mutu, dar a făcut-o În gând, ca orice funcționar curajos; pe față s-a prefăcut convins de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
în telegrafia moldovenească. Prin intermediul lor nu scăpa nimic controlului austriac. La 11 august 1856, compania Berezinski propunea guvernului moldovean să transporte sârmă de la Viena în condiții ceva mai avantajoase. Sârma cu transportul ei ar fi costat 116 florini și 30 creițari centnerul, la o valoare a florinului de 7 lei și 30 parale. Striegl, directorul centralei telegrafice din Iași, s-a opus. A fost nevoie de multă insistență din partea Departamentului lucrărilor publice, pentru a se aproba propunerea companiei. După oarecare opoziție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
frați Dașchievici (fii de preot) și încă un coleg, Ion Sahin, "armeanul". Acesta din urmă ne relatează că toți îl puneau pe Mihai să le spună povești chiar cu de-a sila, ba l-au învățat să joace cărți, pe creițari, ori pe diferite obiecte, straie și cărți vechi. Un oarecare Lozinski, care îi antrena și juca necinstit, pînă la urmă le lua toți banii, ba lui Mihai i-a luat și un șal turcesc, pentru pus la gît, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]