561 matches
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > IUBIREA APROAPELUI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014 Toate Articolele Autorului IUBIREA APROAPELUI Iubirea aproapelui e ură Și-o gheară înfiptă în carnea crudă. E iz de cremene stropită cu ceară Peste sufletul dornic de alinare. E mângâierea ghimpelui Pe-o coastă străpunsă De sulița vorbelor rostite cu sânge De șerpi și hiene, de cancer și cangrene. E sare peste rană, venin peste pelin, E drojdie băută într-
IUBIREA APROAPELUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353551_a_354880]
-
cât publică doar poezie și avangardă. Deci, reflecția mea de mai înainte e de ascultat și de înțeles în adevărul ei frust, total deznhibant. Am vrut mereu să fie cu mine și lângă mine caractere, nume puternice, personalități tari cum cremenea, care să creadă, ca și mine, în Poezie ca în Dumnezeu. Pentru care Valoarea, și ceea ce presupune ajungerea la ea, și conviețuirea cu ea, să constituie religie în sine. Reafirm convingerea mea că Poezia (o despart, nu am încotro, de
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
prea plăcute dau năvală și preferă să nu le mai înșire. Văzându-mă că mă uit când și când către Darrell, continuă fără aș fi luat vreun “elan”: “Odată, când era mic Darrell, să fi avut 2-3 anișori, apare, după cremenea strălucind în soare ca un ciob de sticlă, fulgerător, un cap mic și cu cârlionți blonzi “agățaț” cu mânuțele de colțul unei lespezi crăpate și tocite de timp care se profila în imediata apropiere a drumului pe care-l aveam
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
de amănuntul în care procedeul a fost detaliat. De exemplu un generator de flacără poate fi principial obținut prin apropierea unui mediu inflamabil de o scânteie. Adevăratul inventator al unei brichete a fost cel care a pus iasca pe o cremene pe care a lovit-o. Că mediul inflamabil poate fi alcool, benzină sau butan iar generatorul de scânteie piatra de brichetă sau curentul electric nu sunt decât detalii care, de regulă, pot fi mai bine gândite de un specialist în
MEDITAŢIE VERSUS STUDIU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354217_a_355546]
-
Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 443 din 18 martie 2012 Toate Articolele Autorului - Să-mi trimiți toate magnoliile! Eu le-am făcut să-nflorească, sunt ale mele! - Mi le-ai furat, femeie, și le-ai ascuns în urciorul de cremene! Erai ca o regină când le numărai să vezi de-ți lipsește vreuna! Și triumfai când piesele de șah te umpleau de glorie! M-a prins! Și cât m-am ferit să nu devin prizoniera lui! Stăteam spate în spate
SĂ-MI TRIMIŢI MAGNOLIILE TOATE! de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354624_a_355953]
-
Stănești, Stroiești, Stoenești, Suslănești, Suici, Topoloveni, Turburea, Țigănești-Topoloveni, Valea Danului, Valea Ursului, Vernești, Vîsănești, Voinești, Ungureni și Zboghitești, toată această Familie de Haiduci cu preoții lor, cu învățătorii lor, cu ofițerii lor, cu elevii și profesorii lor, cu țăranii de cremene și amazoanele lor soții, cu fecioarele temerare precum luptătoarele dace, cu mic, cu mare, cu toți consătenii lor au fost o Generație a sacrificiului suprem-Poartă deschisă spre o nouă eră creștină întru mântuirea Neamului: „Dacă S-a răstignit însuși Fiul
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Și asta în prezența nepoatei lui dragi... Apoi izbucni în urechile absentului de lângă ea: - Am ghicit! Am ghicit! Precis te gândești la ... La copilărie! La a matale, nu la a mea ... Nu-i așa? Nu-i așa, bunicule? Bunicul de cremene începu să se despietrească. Atât cât să-i dea apă la moară nepoatei: - Am ghicit! Am ghicit! Uite că te-ai fâstâcit... Iată, ai și o lacrimă în colțul ochiului stâng. Ba nu la stângul, ci la dreptul ... Că în
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
zgârcenie. La păstrează cu avariție! Aduc lacrimi, dar e tot ce rămâne... Și totuși șobolanul și-ar dori uitarea! A obosit. E prea mult. E prea greu. Incisivii ascuțiți ai rozătoarei s-au tocit, s-au rupt tot mușcând din cremenea aducerii aminte. De-acum nu mai roade. Înghite pe nemestecate. Ca să inghită mai usor, udă cu lacrimi și merge! O amintire, altă amintire... Un șoarice ghiftuit care nu mai vrea să se hrănească! Nu mai poate înghiți! Dar nu are
DORUL de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354751_a_356080]
-
ale căror inimi bat, armonizându-se cu o istorie, cu visul mai multor generații, cu inimile unor oameni ce-au fost și ce sunt, meșterind cu migală, punând unde și cum trebuie lemnul prelucrat cu gust al pădurilor, piatra din cremenea munților, nisipul spălat de apele Râului Doamnei și calcarul ars al Mateiașului. Aici, în curba drumului spre Meșterul Manole, iscusitul clăditor de istorie și făuritorul unei bijuterii arhitecturale, a fost o casă cum multe nu-s în Domnești, o casă
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
dincolo de verticala stâncii netezite de vânturile vechi. Neclintit, în reculegere, se organiza mental înaintea luptei cu sine și cu fiara pe care trebuia să o surprindă, să o răpună. Îi învățase ochii: sclipiri de fosfor și tăciune. Colții: săgeți de cremene. Ghearele: vârfuri de suliță cioplite în bazalt... Se adăpostiseră între pereții stâncoși, în scobitura muntelui. Din depărtările savanei asaltau țipetele sălbatice, mirosul de sânge... Cu o zi înainte frământase argilă și humă, mpjarase coji de copaci, măcinase rocă, strivise ierburi
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
văile încântătoare, câmpiile mănoase, Dunărea albastră și Marea cea Mare, „Balada” lui Ciprian Porumbescu, „Doina” lui Eminescu, „Rapsodia” lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși și multe, multe altele. Peste tot sunt umbrele strămoșilor noștri. O cruce din cremene, o cetate din care au rămas doar niște ziduri năruite ne aduc aminte de faptele vitejești ale strămoșilor. O mănăstire sau o bisericuță ne aduc aminte de voievozii iubitori de țară, pereții Sarmizegetusei, lăsați astăzi în plângere totală, ne aduc
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
înrâurire asupra formării lui Eminescu a avut-o biblioteca gimnaziștilor din casa lui Pumnul, de care s-a îngrijit o perioadă de timp. Acum a cunoscut comedioarele lui Vasile Alecsandri, ”Iorgu de la Sadagura”, „Creditorii”, „Zgârcitul risipitor”, „Rusaliile în satul lui Cremene”, „Millo director sau Mania posturilor”etc. Pe 16 aprilie 1863 Eminescu dispare din școală, unii eminescologi punând accent pe faptul că a murit Pumnul și Eminescu n-avea de ce să mai stea la școală. Adevărul este altul. După ce se vede
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
Comerciale și Industriale din București, întrerupte de vicisitudinea evenimentelor nefaste care populau țara la vremea respectivă. Luptător zelos pe altarul Patriei și al Bisericii străbune, Petru C. Baciu a primit de la Bunul Dumnezeu și talantul scrisului, zămislind cu propriul sânge cremenea mărturisirii în vadul cugetului prin care se prelinge propria viață ca un susur cristalin al poeziei sau ca un surâs înlăcrimat al destinului. Literatura concentraționară a deținuților politici-pătimitori, slujitori ai Adevărului este în fapt un document rar, dar mai presus
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
să-i împodobească acea cochilie goală a vederii. în talpă, lasă-mi iarba amară să-mi vindece rănile iar drumul de jad, drumul... lasă-i nodurile să-mi atingă tâmplele, de câte ori noaptea ființei mele se adâncește în banal. voi scăpăra cremenea cuvântului printre pașii sămânței de plumb, până la durerea desprinderii cojii de bobocul uimit de lumina soarelui. m-am rătăcit o clipă în pumnul fiarei. m-a strâns fără milă, jinduind la fulgerele fără culoare ale tăcerilor false. un zvâcnet de
DĂRUIEŞTE-MI, DOAMNE, GRAŢIA PIETREI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360569_a_361898]
-
ceață alburie și câteva din gând de oțel. Se întindeau ca iedera peste câmpii polare, cu sufletul încătușat în necunoaștere ca un pelerin spre nicăieri. Și au rămas acolo, mărturie nedefinită, lacrimă confuză pe obrazul unui zbor adevărat... *** Azur de cremene. Ape nepăsătoare. Zbor de liniște. Bariere de gând. Statui de armonie și petale. Sensul desenului din stânga. Indiciul bobului de grâu spre lan. Și peste toate, dansul. Muzică instantanee... Brațul meu aleargă în linii frânte. Dar în fiecare există o punte
DIN JURNALUL UNUI SFINX ALB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360579_a_361908]
-
Iar tot ce-o scrie “mare” viitorul/ În fapte de-adevăr, frumos și bine,/ Va fi ca semnul vieții prins la sân./ Prin veacuri, te va adora poporul,/ De-acuma, pân-la ultimul Român!...(La răscrucea Neamului). Vasile Blănaru-Flamură, turnat din cremene la temelii Neamul Daco-Român și-a tencuit cu sânge pe mistrii gemetele străvechi, devenind neputincios în scrâșnete și ură. Așa și-a crescut pe marii ei fiii. În Codrul înverzit a binecuvântare, a răspândit din panere de argint șiruri de
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
potecile fără întoarceri, uitările,/ și calea lactee și crucea Golgotei și tot ce-navem./ Ale noastre au fost văpăile mocnite-n elanuri gemene,/ ale noastre iubiri pentru țară s-au cimentat în amar;/ de-am sărutat obrajii Neamului cu buzele de cremene/ ale noastre au fost sângerările și geamătul nostrum plenar./ Atunci, o țara mea-osândă! Ți-am făcut din inimi drapele /în mii de falduri, cu sânge, cu lanuri bogate și cer înstelat, să le poarte copiii copiilor noștri de azi și
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
nici arginții-n rugină,/ ci-n locul lor, o, țara mea! Doar prigonirile am ales./ Să stingă văpaia speranțelor mocnite-n elanuri gemene,/ ale noastre iubiri pentru țară cimentate în veac/ și, sărutând obrajii Tăi, Doamne, cu buzele cioplite din cremene,/ ne vom reîntoarc-n istorii la capătul suferințelor ce tac... (Golgota iluziilor). Obsesia trecutului s-a revoltat odată cu primii fulgi care au căzut cu resemnare pe noua Golgotă. Și-a luat ultimul dor din ruga îndurărilor devenind colindul încătușat. Memoria i-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mai întrece Cu nimeni o alergare cavalereasca Cu onoruri și reguli prestabilite Respectate sau nu și în care Nici măcar nu se mai mimează Încleștarea doar se ucide Se hăcuie pe capete nimeni Dinspre fundal de liziera Ascunși în firidele de cremene Și de calcar ale munților - forturi Încropite la repezeala sau adevărate Nu slobozește din țevi de pușcă sau guri de tun Măcar în glumă ghemotoace de cârpe sau ierburi uscate Fomoioage de ogrinji tăvălite-n pucioasa Și pulberi de praf
CARNAGIU LA GETTYSBURG (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359634_a_360963]
-
o idee numai sau ceva substanță, s-ar putea să fie pentru fiecare un brav depozit de cultură din care se învață cum se transferă orice simbol recunoscut pe Mapamond și permanent îi dă ocol. De-ar fi slovele din cremene de stâncă, le-aș strânge cu migală într-un desăvârșit căuș și le-aș încrusta cu dalta, pentru nemurirea lor, așa cum piatra a fost modelată numai de Costache Brâncuși. Ion I.Pârâianu Referință Bibliografică: Poem cioplit în piatră / Al Florin
POEM CIOPLIT ÎN PIATRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345229_a_346558]
-
din lacrimi de cleștare ... M-aș face orizont din pescăruși și vele Și pentru ochii tăi un cer clipind de stele, Pentru-un sărut o galaxie din inele Și univers din universuri peste ele ... M-aș face face flacără din cremene aprins Și pentru ochii tăi aș arde ca un cuptor încins Pentr-un sărut dogoritor ca soarele nestins Și-aș arde-n foc de focul tău cuprins ... Dac-ai putea, sărut ... (R.N.B.) Din vârf de stânci, uitate în milenii Trecute
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
altfel... - Dacă vă mai luați de mine, să știți că nu mai răspund de instalație. Nemții pleacă și eu trebuie s-o întrețin. Altfel, o întrețineți voi... Și a plecat, cu capul sus. „Însă când mă apăr Scapăr Ca din cremene scântei!” [George Coșbuc] Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
stele... sânt/ copaci și oameni înveliți cu cifre.../ și-un timp pe lângă somn rostogolind/ imagini vechi despre a fi...enorm/ cerc spart alături, cu viteze proprii,/ apropie țigara unui om/ de-a altui dus să-și vadă invers ochii!” (Iolanda Cremene) Iar e bună ziua, doamna mea... (iar aștept să vină bună seara)... domnul Întuneric vrea să stea și să-și mângâie pe gât vioara, și s-o cânte, și s-o cânte rar, dar s-o cânte negreșit, întruna, până când se
Domnul Întuneric (poem găsit în noaptea picioarelor lungi) () [Corola-blog/BlogPost/339973_a_341302]
-
pe Croitoru și pe Zmeu. „Stai jos”, mi-a zis Croitoru. „S-a terminat, gata, s-a dus tot la vale, gata”. Zmeu era roșu-vînăt la față, s-a încărcat cu niște dosare de la cadre de la ei, c-acolo era cremenea, și-a plecat rupînd ușa. Am auzit că a lucrat p`ormă pe la Bragadiru, acum are o firmă. Croitoru a scos din fișet o sticlă de Ballantine`s și a băut ca mitocanu`, un pahar întreg - el nu bea niciodată
De cealaltă parte a baricadei () [Corola-blog/BlogPost/339003_a_340332]
-
a sătenilor. Este totodată organ administrativ, patrimoniu și populație sătească. În sens mai larg, satul era un sistem de conviețuire socială. Spre exemplu, „opinia publică” se regăsește în expresia „gura satului”, iar lipsa de organizare în expresia caricaturală „satul lui Cremene”, adică un sat dezorganizat, al nimănui. Satul implică și ideea de statornicie, ca în expresia „a face sat cu cineva” sau „nu putură să facă sat în limba română” (B.P.Hașdeu). Prin întemeierea celor două țări române, Domnul a devenit
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]