565 matches
-
se va urca în acel tramvai și, deoarece nu voia să-l scape de sub observație a sărit prin ușa din față și, în săritură, l-a izbit pe Labiș și l-a băgat sub tramvai, Conform aceleași mărturii, a Mioarei Cremene, Labiș a fost vizitat la spital de către agentul de securitate și i-a solicitat să semneze o declarație prin care poetul renunța la orice pretenție materială în urma accidentului. În 2005, scriitorul Imre Portik, prieten de la Școala de Literatură, a publicat
Nicolae Labiș () [Corola-website/Science/297551_a_298880]
-
filmului este inspirat din viața haiducului Pîntea Viteazul, despre care au fost zămislite numeroase legende populare. Faptele reale au fost împletite cu legende și fapte imaginare, aceste aspecte fiind menționate astfel la începutul filmului: "„În țara de aur și de cremene a Maramureșului, s-au zămislit de-a lungul a trei veacuri, ajungînd pînă la noi, numeroase legende în jurul eroului popular GRIGORE PÎNTEA, supranumit VITEAZUL... Filmul nostru va propune o posibilă întruchipare a acestui erou...”" Casă de Filme 5 l-a
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
gnaisuri se pot urmări din Valea Oltului, la Robești, prin localitatea Cumpăna pe Argeș (de unde își trag și numele de „gnaisuri de Cumpăna”), ajugând apoi să taie Creasta Muntelui Oticu (care unește Vârful Brătilei cu Muntele Iezer), în locul numit Colții Cremenii. Mai departe, spre est, ele urmează versantul sudic al Dâmboviței, apoi o traversează și, prin Muntele Lerescu, ajung în Valea Bârsei la Rudărița, de unde se îndreaptă spre nord-est, către localitatea Holbav. La nord de această fâșie a gnaisurilor de Cumpăna-Holbav
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
a omenirii, paleoliticul superior, a fost reprezentată in Azerbaidjan de descoperirile de obiecte în peșterile Talgar, Damjili, Iatag-eri. Arheologii au găsit aici plăci sub formă de cuțit, precum si unelte pentru șlefuit, pentru găurit, de cioplit, dălți, plăci microlitice confecționate din cremene, bazalt, obsidian si dolomitaă Oamenii din paleoliticul superior (de la 40 până la 12-10 mii ani in urmă) trăiau pe teritoriul Azerbaidjanului in peșteri. Aceștia își construiau locuințele in văi de-a lungul râurilor, in locuri unde se putea vâna. In timpul
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
prezent. Săpăturile efectuate de arheologul István Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al orașului Târgu Mureș a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuințe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene și de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
forță decât o pană mai lungă dar mai ascuțită. Primul exemplu de pană este toporul de mână una din primele unelte folosite de oameni în epoca de piatră. Un topor de mână este fabricat prin ciobirea unei pietre, de obicei cremene sau obsidian, pentru a forma o margine ascuțită cu două fețe șlefuite, sau "pană". Pana este o mașină simplă care transformă mișcarea laterală sau mișcarea unei unelte într-o forță transversală de despicare și de mișcare a unei piese de
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
centre comerciale. Specialiștii în arhiologie au depistat aici doua statiuni umane apărute cu mai bine de 12.000 ani.în.Hr (Ion Hîncu "Vetrele Strămoșești") pe locurile lor fiind colectate oase de animale, carbune de lemn,așchii și unelte din cremene toate acestea datînd din perioada tîrzie a paleoliticului. Prima atestare documentară a satului Gura Căinarului apare la 20 august 1588, cînd voievodul Moldovei, Petru Șchiopul, îi făcuse danie lui Andrei hatman și pîrcălab de Suceava un rînd de sate din
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
murit un indian apaș. Cele mai importante locuri unde s-a descoperit obsidian sunt în Europa și Asia (Orientul apropiat): Datorită colțurilor ascuțite, spărturii așchioase și durității, în epoca de piatră obsidianul a fost folosit la confecționarea uneltelor, ca și cremenea, motiv pentru care este supranumit și "aurul negru al epocii de piatră". Locurile unde poate fi găsit în bazinul mediteranean erau cunoscute, roca de aici (identificată de geologi) fiind găsită la distanțe mari. În Asia Mică era folosit ca vase
Obsidian () [Corola-website/Science/307962_a_309291]
-
sunt admiși într-o canitate mult mai mare de 240 mg/litru de apă, cu ajutorul piritei se produce denitrificarea apei. Numele piritei provine din limba greacă πυρ "pyr" = "foc", deoarece se poate folosi pentru aprinderea focului - cu ajutorul unui amnar (de cremene) se desprind așchii dintr-o bucată de pirită, care se aprind și ard: formula 1.
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]
-
soldații de pe latura din dreptul inamicului puteau trage). Dacă însă, din anumite motive, soldații nu puteau deschide focul, careul era extrem de vulnerabil, mai ales pentru cavalerie. A fost cazul la Bătălia de la Fère Champenoise, unde o furtună neașteptată a udat cremenele muschetelor unui regiment din „Tânăra Gardă”. Acești soldați de elită, dispuși în careu nu au putut deschide focul și au fost tăiați în bucăți de cavaleria inamică. Excepția o constituia o singură formație ce aducea împreună mai multe regimente, mai
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
actual al orașului cele mai timpuri urme ale existenței umane datează din perioada mijlocie a paleoliticului (milineiile LXX-XL î.e.n.). În acea perioadă exista o așezare pe locul căreia au fost descoperite oase de animale, așchii și unelte de muncă din cremene. Pe moșia Unghenilor se află și 10 movile funerare, ce confirmă staționarea a unor popoare nomade. Numele inițial al localității a fost Unghiul. Astfel s-a numit localitatea între anii 1462-1587. Toponimicul respectiv își are originea în aspectul geografic al
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
satul Cucueții Vechi au fost găsite 4 movile funerare, ceia ce denotă că aici au staționat cete de nomazi. Primul sat a apărut în anii 4000-3500 i Hr. Pe vatra satului au fost identificate fragmente de lut ars, obiecte din cremene, oase de animale, vase de culoare roșie pictate datînd din eneolitic. Un sat de agricultori a existat aici în perioada română care a fost incendiat în anul 376 de huni. În Cucueții Noi au fost găsite 6 movile funerare Primul
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
stăpânească o forță a naturii. Acest fapt, precum și schimbările sociale apărute, a avut o importanță majoră. La început, omul primitiv a folosit focul provenit din incendiile de câmpie sau din fulgere, până când a învățat cum să îl aprindă cu ajutorul silexului (cremenea) și cum să îl stăpânească. Primii hominizi au fost vegetarieni și culegeau plante și fructe sau dezgropau rădăcini și tuberculi cu ajutorul unor unelte de săpat. Includerea cărnii în alimentație (în urmă cu 2,6 milioane de ani), odată cu trecerea la
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
Congresului orientaliștilor, care Întrunea 700 de Învățați din 40 de țări. I-a fost Încredințată misiunea de a depune o coroană de bronz la Columna lui Traian, din partea Congresului, moment consemnat de toate ziarele Europei. Cu vorba scurtă, ruptă din cremenea Făgărașilor, Gheorghe Cârțan a spus atunci doar atât: „Roma e mama noastră!”. După prima călătorie la Roma, Badea Cârțan a fost imediat primit În lumea intelectuală a Capitalei. În cinstea lui s-au organizat banchete, drumurile lui au devenit legende
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
trebuia aprins de feciori fie prin gospodăriile din sat, fie sus la stânile de hotar, acolo unde urmau să pășuneze animalele toată vara următoare. Indiferent de loc, datina impunea aprinderea focului folosind numai lemnul și o bucată de iască, fără cremene și fără chibrituri. Când fumul începea să se ridice, oamenii îl dirijau spre grajdul vitelor pentru a le proteja de strigoi, care încearcă să le fure „mana”. Din cele mai vechi timpuri se spunea, spre exemplu, că fetele nemăritate care
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
este Pow Sows, care înseamnă „Țara Saxonilor”. Se numea așa deoarece anglo-saxonii și alți germani din Europa continentală au impus limba și cultura băștinașilor britoni în toată Anglia, mai puțin în Țara Galilor, Cornvalia și Cambria. Oasele și uneltele din piatră (cremene) găsite în Norfolk și Suffolk dovedesc că Homo erectus a trăit pe teritoriul Angliei de azi acum 700.000 de ani. La acea vreme, Marea Britanie era legată de continentul European. Ceea ce astăzi este Canalul Mânecii (English Channel) era atunci un fluviu
Anglia () [Corola-website/Science/296827_a_298156]
-
stau alături atât de firesc încât se resimte comunicarea de adâncime, chiar condiționarea, cu adâncile răni ale suferinței ancestrale; un univers rustic aspru, cu dealuri și munți bolovănoși, expresie a dramatismului conținut, dar și a unei substanțe cu duritate de cremene, cu vegetație frustă, rodind atâta frumusețe câtă amară esență, populat de un soi aparte de oameni, a căror înaltă, pură chemare se decantează dintr-o ființă trudită și noduroasă; viziunea este tot ce poate fi mai opus idilei și calofiliei
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
observatae". În 1718 savantul a interpretat ca unul dintre primii naturaliști urmele găsite în minele de cărbune din Lyon, ca fosile de pteridofite. Mai departe a recunoscut că amoniții aparțin faunei și nu florei și a scris despre folosirea de cremene prin triburi preistorice. În același an a fost ales membru străin al Royal Society la referința botanistului și medicului irlandez Sir Hans Sloane (n. 16 aprilie 1660 - d. 11 ianuarie 1753) și scurt timp mai târziu a fost numit membru
Antoine de Jussieu () [Corola-website/Science/302386_a_303715]
-
silex, cuarț , cuarțit și os din corn. Vechile sulițe au fost înlocuite cu arcul și săgeata treptat. Apar cete de vânători din 20-30 de persoane. Este atestată domesticirea animalelor. Primele așezări mezolitice atestate se găsesc la Erbiceni din Iași, Riciceni-Izvor, Cremenea din Covasna, Buesti-Dealul Taberei, Băneasa I și II, Bălăbănești Spinoasă din Iași, Mihail Kogălniceanu din Iași, Ghireni din Botoșani, Lapos din Buzău, Soroca din Moldova. În Mezolitic sunt prezente două culturi: tardenosiana și Schela Cladovei. Au fost descoperite complexe de
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
remarcabile transpun cititorul în starea de grație a marii poezii. Nostalgii și tristeți în surdină izbutesc să tulbure prin delicatețe mai abitir decât etalarea agresivă a suferinței: degetele lui/ răscolesc lin frunzișul/ cum ar cânta din liră// pasărea ghem de cremene/ se întoarce cu vântul/ aprinde/ rugul frunzelor/ coboară soarele/ și cuprinde poalele veșmântului/ și mistuie încet (soare de toamnă). Imagini de finețea stampelor pe mătase se nasc din culoarea cuvintelor, cum bunăoară în poezia „dangăt”: dangătul clopotului/ pietricică/ aruncată în
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
a compus ode în metru antic și a evocat pasărea "Phoenix" și pe "Artemis", e departe de a fi realizat sforțările spre clasicitate pe care le făceau romanticii. Dacă în încercările juvenile mai apăreau construcții în ruină sau piscuri de cremene cu înfățișare de pagodă, în versurile de maturitate apele liricei eminesciene sunt suprafețele lacustre informe, străine de ochiul plastic al artistului. Peisajul preferat al lui Eminescu este pădurea, dar nu ca idilă, ci ca trecere în cosmos, în lumea stelelor
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
a cerut un patent pentru revolverul său și a declarat că se va „întoarce în curând cu un model”. În 1835, Samuel Colt a călătorit în Anglia, mergând pe urmele lui Elisha Collier, un bostonez care patentase o pușcă cu cremene. În ciuda reticenței oficialilor englezi de a emite patentul, ei nu au găsit niciun defect armei și a primit primul patent (numărul 6909). Apoi s-a dus în Franța să-și promoveze invenția, unde a auzit despre conflictul dintre Statele Unite și
Samuel Colt () [Corola-website/Science/320895_a_322224]
-
ulterior 9430X). Acesta, împreună cu patentul Nr. 1304, datat 29 august 1836, au protejat principiile de bază ale armei denumite Pistol Paterson. Colt nu a susținut că a inventat revolverul, întrucât designul său era doar o adaptare practică a flintei cu cremene rotitoare a lui Collier, patentată în Anglia și deja populară acolo. El a contribuit, totuși la utilizarea pieselor interșanjabile. Aceasta se arată clar într-o scrisoare trimisă de Samuel Colt tatălui său, în care scria: „primul muncitor primește două sau
Samuel Colt () [Corola-website/Science/320895_a_322224]
-
Călărași și Fetești. Acest braț are aproximativ 100 de km lungime. Este brațul principal care are aproximativ 70 de km.lungime și împreună cu brațul Vâlciu, mărginește lacuri și bălti, zona numită Insula Mică a Brăilei. Între brațul Macin și brațul Cremenea se află zona numită Baltă Brăilei. Este brațul care se formează în dreptul localității Silistra, având un debit de apă mai mare ca cel al brațului Borcea. Este brațul care se formează în dreptul localității Izvoarele, preluând un debit substanțial mai mare
Brațele Dunării () [Corola-website/Science/297465_a_298794]
-
de Dobrogea. Pe acest braț se află orașul Macin. Este unul dintre brațele de vest. Între brațul Vâlciu și brațul Macin se află Insula Mare a Brăilei, rezervație naturală. Acest braț are aproximativ 40 km lungime. Împreună cu brațele, Mănușoaia și Cremenea, mărginește la vest Insula Mică a Brăilei, în zona satului Gură Garlutei. Brațul are 10 km lungime. La vărsarea în Marea Neagră, Dunărea se împarte în trei brațe principale, formând astfel Delta Dunării. Prima bifurcație este în amonte de Tulcea, unde
Brațele Dunării () [Corola-website/Science/297465_a_298794]