507 matches
-
Distribuția aproximativă după curba (G) (de fapt aceste variații sunt "în trepte") justifică formarea a 2 poli magnetici pe armătură: p1=1. Poziția acestor doi poli se modifică în intervalul de timp Δt, cu un ecart ce corespunde la 2 crestături, adică Δα=2·2π/12=π/3 [rad. geom.] și anume câmpul magnetic se deplasează tot spre stânga, ca și în cazul prezentat anterior. Aceasta este o condiție impusă de aplicațiile practice, la care mașina de lucru se cere antrenată
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unde s-a considerat Z=18, înfășurarea având pasul y=4 (intermediar între 3 și 4,5) în două straturi. Figura 5.45-1 a1) prezintă legăturile pentru obținerea a patru poli pe întreaga armătură, fiind localizate și axele polilor (în dreptul crestăturilor 4 și 13 sunt 2 poli de un nume iar între crestăturile 8-9 și 17-18 sunt ceilalți 2 poli de nume 118 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar contrar). În figura 5.45-1 b1) sunt date conexiunile
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
între 3 și 4,5) în două straturi. Figura 5.45-1 a1) prezintă legăturile pentru obținerea a patru poli pe întreaga armătură, fiind localizate și axele polilor (în dreptul crestăturilor 4 și 13 sunt 2 poli de un nume iar între crestăturile 8-9 și 17-18 sunt ceilalți 2 poli de nume 118 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar contrar). În figura 5.45-1 b1) sunt date conexiunile capetelor de bobine pentru obținerea a șase poli. Ambele figuri surprind momentul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
luată în considerație, de schimbare a numărului de perechi de poli în limite deosebit de largi este cea a utilizării înfășurării în inel cu capete scoase de la fiecare bobină. Un exemplu tratat în [7] se referă la o armătură cu 18 crestături, la care se obțin performanțe comparabile la p1=1; p2=2; p3=3, deci la trei viteze sincrone. Numărul posibilităților crește dacă Z=36, unde se pot realiza p=1; 2; 3; 4; 6. 5.5.3.4. Reglarea turației
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
I10i-ideal, iar P10 acoperă pj10 și pFe1. Note: În unele publicații americane [12, 25] se acceptă faptul că la funcționarea în gol real (la o alunecare foarte apropiată de zero) intervin și pierderile în fier rotaționale, de suprafață, datorate prezenței crestăturilor deschise ale rotorului (care intră în general în categoria pierderilor suplimentare). Din acest motiv relația (5.265) devine, într-o exprimare mai riguroasă: (5.265') unde 11Fep sunt numite pierderi principale în fierul statoric, datorate histerezisului magnetic și curenților turbionari
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
acest motiv relația (5.265) devine, într-o exprimare mai riguroasă: (5.265') unde 11Fep sunt numite pierderi principale în fierul statoric, datorate histerezisului magnetic și curenților turbionari. Valorile pierderilor rotFep . pot ajunge la anumite construcții (îndeosebi la cele cu crestături deschise rotorice) la ordinul de mărime a pierderilor în fier principale, chiar . Aceste pierderi sunt preluate de mașina de antrenare, dacă încercarea se realizează la s=0 (la gol ideal). Se pot separa aceste pierderi de celelalte pierderi în fier
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mai mare decât I1N). 144 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar Se obține curentul I1scN după formula (figura 5.57 b):(5.269) Curbura inițială în alura de variație a curentului este mai pronunțată la mașinile cu crestături închise sau semiînchise, unde intervine saturația istmului crestăturii, o dată cu creșterea curentului prin înfășurări. La unele mașini cu crestături deschise și întrefier redus se face încercarea în scurtcircuit cu rotorul în rotație dar la turație joasă pentru a evita influența câmpului
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
inducție) trifazată în regim simetric staționar Se obține curentul I1scN după formula (figura 5.57 b):(5.269) Curbura inițială în alura de variație a curentului este mai pronunțată la mașinile cu crestături închise sau semiînchise, unde intervine saturația istmului crestăturii, o dată cu creșterea curentului prin înfășurări. La unele mașini cu crestături deschise și întrefier redus se face încercarea în scurtcircuit cu rotorul în rotație dar la turație joasă pentru a evita influența câmpului magnetic de dispersie diferențială. Valorile de curenți I1sc
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
după formula (figura 5.57 b):(5.269) Curbura inițială în alura de variație a curentului este mai pronunțată la mașinile cu crestături închise sau semiînchise, unde intervine saturația istmului crestăturii, o dată cu creșterea curentului prin înfășurări. La unele mașini cu crestături deschise și întrefier redus se face încercarea în scurtcircuit cu rotorul în rotație dar la turație joasă pentru a evita influența câmpului magnetic de dispersie diferențială. Valorile de curenți I1sc până la care se face încercarea în scurtcircuit, ajung la motoarele
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
proprietatea de „refulare a curentului” sau efectul pelicular (Field), care se manifestă în înfășurarea rotorică. Pe scurt acest efect constă în repartiția neuniformă a densității de curent pe înălțimea unei bare (conductor) masive de cupru (sau aluminiu) plasată într-o crestătură rotorică. Justificarea analitică a acestui efect se poate realiza dacă se aplică ecuațiile câmpului electromagnetic în medii feromagnetice [20, 21] apelându-se la noțiunea „adâncime de pătrundere”. Pentru o analiză simplificată se va considera o porțiune din rotor, care cuprinde
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se aplică ecuațiile câmpului electromagnetic în medii feromagnetice [20, 21] apelându-se la noțiunea „adâncime de pătrundere”. Pentru o analiză simplificată se va considera o porțiune din rotor, care cuprinde două bare din material conductor, cupru sau aluminiu, plasate în crestături adânci, având dimensiunea radială a crestăturii, mare în comparație cu lățimea, fig. 5.59. Cele două bare B1 și B2 sunt scurtcircuitate la capete prin inele (dintre cele două este reprezentat I1) constituind un circuit (spiră) închis. Câmpul magnetic existent la suprafața
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
medii feromagnetice [20, 21] apelându-se la noțiunea „adâncime de pătrundere”. Pentru o analiză simplificată se va considera o porțiune din rotor, care cuprinde două bare din material conductor, cupru sau aluminiu, plasate în crestături adânci, având dimensiunea radială a crestăturii, mare în comparație cu lățimea, fig. 5.59. Cele două bare B1 și B2 sunt scurtcircuitate la capete prin inele (dintre cele două este reprezentat I1) constituind un circuit (spiră) închis. Câmpul magnetic existent la suprafața rotorului, în întrefier, are o componentă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
J0. Așadar, se poate considera că pentru o anumită porțiune din secțiunea transversală de arie nSb / , a barei, situată în partea dinspre întrefier, curentul are valoarea: Ie1=Je1( nSb / ) iar pentru o porțiune, de aceeași arie, dar plasată la fundul crestăturii, curentul este Ien=Jen( nSb / ), unde Jen este mărimea densității de curent luată pe curba J(y), exponențială, la fundul crestăturii. Se consideră bara divizată pe înălțime în n arii elementare, egale cu nSb / . Întrucât densitatea de curent se micșorează
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
dinspre întrefier, curentul are valoarea: Ie1=Je1( nSb / ) iar pentru o porțiune, de aceeași arie, dar plasată la fundul crestăturii, curentul este Ien=Jen( nSb / ), unde Jen este mărimea densității de curent luată pe curba J(y), exponențială, la fundul crestăturii. Se consideră bara divizată pe înălțime în n arii elementare, egale cu nSb / . Întrucât densitatea de curent se micșorează pe înălțime, curenții care circulă prin secțiunile elementare vor fi diferiți, mai mari în secțiunea superioară a barei și din ce în ce mai mici
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
bara divizată pe înălțime în n arii elementare, egale cu nSb / . Întrucât densitatea de curent se micșorează pe înălțime, curenții care circulă prin secțiunile elementare vor fi diferiți, mai mari în secțiunea superioară a barei și din ce în ce mai mici spre fundul crestăturii; iar curentul rezultant se exprimă, în situația prezenței fenomenului de refulare, prin: (5.282) Configurația alcătuită din barele rotorice înalte B1 și B2 împreună cu inelele frontale, de închidere, poate fi asimilată cu un ansamblu de n spire elementare concentrice, cu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în situația prezenței fenomenului de refulare, prin: (5.282) Configurația alcătuită din barele rotorice înalte B1 și B2 împreună cu inelele frontale, de închidere, poate fi asimilată cu un ansamblu de n spire elementare concentrice, cu câte două laturi, introduse în crestături, plasate unele peste altele, dar parcurse de curenți având valori diferite: Ie1 de valoarea cea mai mare se închide prin spira plasată spre întrefier superioară, Ie2,...,Ie(n-1) de valori din ce în ce mai mici ce circulă prin spirele intermediare și Iende
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de valoarea cea mai mare se închide prin spira plasată spre întrefier superioară, Ie2,...,Ie(n-1) de valori din ce în ce mai mici ce circulă prin spirele intermediare și Iende valoarea cea mai mică care se închide prin spira plasată pe fundul crestăturii inferioară. Aceste „spire în scurtcircuit” parcurse de curenți diferiți creează fluxuri de scăpări φs ce se închid în jurul „conductoarelor elementare”, traseele de închidere fiind diferite așa cum se observă în fig.5.60 b). Reactanțele de scăpări corespunzătoare spirelor elementare diferă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
scurtcircuitare) nu sunt influențați decât în mică măsură, de aceea pentru calculul parametrilor schemei echivalente a rotorului se folosesc relațiile următoare, deduse din (5.165), anume: (5.290) unde Rc si Xsc sunt: rezistența conductorului, respectiv reactanța conductorului plasat în crestătură când se neglijează refularea, iar kR(s) și kX(s) sunt dați de (5.286) și (5.287). După ce se determină acești parametri în funcție de s, se poate analiza mașina asincronă, în condițiile raportării (unde Rc și Xsc devin: kR(s
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la 2, de aceea se vor face referiri numai la motorul cu dublă colivie. Rotorul acestor mașini cuprinde două colivii având, de cele mai multe ori, același număr de bare (notate cu 1 și 2 în fig. 5.62 a), introduse în crestături comune, având forme diverse. La motoarele de putere mică, cele două colivii, împreună cu inelele de scurtcircuitare (notate cu 4 în fig.5.62 a) formează un ansamblu comun, obținut prin procedeul de injectare a materialului conductor topit, în general aluminiu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
putere mică, cele două colivii, împreună cu inelele de scurtcircuitare (notate cu 4 în fig.5.62 a) formează un ansamblu comun, obținut prin procedeul de injectare a materialului conductor topit, în general aluminiu sub presiune, în golurile de aer datorate crestăturilor miezului, notat cu 3. La motoarele de putere mai mare, sute de kW, cele două colivii sunt realizate din materiale diferite unite prin inele frontale separate (construcții sudate). Colivia exterioară superioară, notată cu Al în fig. 5.63 a), b
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sunt realizate din materiale diferite unite prin inele frontale separate (construcții sudate). Colivia exterioară superioară, notată cu Al în fig. 5.63 a), b), c), -mai aproape de întrefier se realizează cu rezistență electrică mai mare și reactanță de scăpări a crestăturii mai mică. Aceasta se numește colivie de pornire întrucât se manifestă în mod deosebit în condiția s=1 când f2=f1, printr-o rezistență echivalentă mare. De obicei, această colivie are barele de secțiune mai mică. Colivia de la interior (inferioară
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
o rezistență echivalentă mare. De obicei, această colivie are barele de secțiune mai mică. Colivia de la interior (inferioară), notată cu Cu în fig. 5.63 a), b), c) se realizează cu rezistență electrică mai mică și reactanță de scăpări a crestăturii mare (datorită fantei de dimensiuni mari ce desparte cele două colivii). La frecvențe mari în rotor, când s=1 iar f2=f1, refularea curentului rotoric este importantă, variația densității de curent, J, pe înălțimea crestăturii este dată de curba 1
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și reactanță de scăpări a crestăturii mare (datorită fantei de dimensiuni mari ce desparte cele două colivii). La frecvențe mari în rotor, când s=1 iar f2=f1, refularea curentului rotoric este importantă, variația densității de curent, J, pe înălțimea crestăturii este dată de curba 1 din fig. 5.62 c). Astfel se poate aprecia că în bara coliviei exterioare circulă un curent important, pe când în bara coliviei interioare valoarea curentului este redusă. Cum barele coliviei exterioare au secțiune redusă, rezultă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
motor cu cuplu ridicat și curent de pornire scăzut. Aceste cerințe se au în vedere la proiectare și se reflectă în valorile anumitor parametri ai înfășurărilor; în situația dată rotorul este cu colivie dublă, dacă este în scurtcircuit sau - cu crestături de dimensiuni extinse pe rază dacă este cu rotor bobinat. În continuare se urmărește determinarea tuturor parametrilor schemei echivalente. Din funcționarea la gol se obține factorul de putere corespunzător, adică: Se poate obține curentul absorbit astfel: unde s-a considerat
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se determină din încercarea de mers în gol (relația 5.268): . Din încercarea la mers în gol real se poate determina suma dintre pierderile în fier principale și cele de suprafață rotaționale (suplimentare datorate pulsațiilor fluxului, întâlnite cu precădere la crestăturile rotorice deschise) cu relația (5.265'): . Apreciind că jumătate din aceste pierderi sunt cele în fier principale, rezultă: , iar rezistența corespunzătoare acestei puteri active, la schema cu elemente înseriate pe circuitul de magnetizare (în T) este: . Pentru a obține parametrii
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]