407 matches
-
Zidurile îl apărau ca un bastion. Doar după douăzeci de pași, înțelegeai trucul: nimeriseși la interval, în interstițiul dintre două rânduri de case, ca în blatul unui tort. Locul părea ferit, mișcat, podeaua se deplasa odată cu tine. Pereții hotelului fuseseră crestați cu arabescuri de marmură albă, tavanele pictate cu îngerași și femei cuvioase, care se reflectau în cimentul bleu. Călcai cu grijă, ca într-un muzeu al oglinzilor instalat într-o catedrală. Spațiul respira de atâta istorie: cine știe ce tratate fuseseră semnate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că totul s-a terminat, apoi se aplecase asupra ursului ucis. Era un animal uriaș, matur, cu blană groasă și cu colți puternici. Nu putea fi cărat, la ora aceea, până la iurtă. De aceea, Amir Îl acoperise cu zăpadă și crestase un semn În arborele cel mai apropiat. Se Întorseseră printr-o Înserare grea, cu vânt spulberând zăpada, și ajunseseră la iurtă abia când Întunericul acoperise munții, iar Nogodar Întețise focul de afară, ca să fie văzut dacă, cumva, cei doi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Anticipase că nu voi fi foarte ocupat și că puteam să învăț pe măsură ce munceam ce trebuia să știu. În loc de asta m-am trezit cu o droaie de indivizi care voiau să acționeze imediat; un bătrân ajutor de bucătărie cu mâinile crestate de la tocat legume și atât de îngroșate de grăsime pe cât sunt mâinile unui miner sau unui salahor din cauza lutului, care voia să mă duc să vorbesc cu șeful lui, subito; sau venea un indian cu plângerile lui scrise într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
un fel de fetus smochinit și zbârcit, păros, anemic și hidos, ca un gargui; gușat, ceacâr, cu ochii de lemur, rotunzi și dușmănoși: unul, verde-absint, celălalt, violet-roșietic; și, pe deasupra, cu boticul împodobit cu doi colțișori minunați, de crotal, care îi crestaseră buzița superioară, până-n carne! Frumos, copilu'...! Tare...! Marfă...! guiță, în schimb, Big Sile, satisfăcut și reîntremat. Scumpetea din coș, trebe' că și-a băgat în răcori, până și Ursitoarele! Parcă-i un purcel...! Ce purcel? Parcă-i El Chupacabra! De pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
din ziare ne informează despre apucăturile ciudate ale acestei aproape-că-nu-i-s-a-spus „secte“: „au blogguri pline de fotografii și coduri“, ne povestește „Evenimentul Zilei“. Feriți-vă, oameni buni. Au fotografii. În aceeași înșiruire și cu același grad de generalitate aflăm că se „crestează cu lama pe corp“ și uneori se sinucid. Pe un site local din Iași, un interviu cu o „fostă adeptă a curentului emo“ este anunțat de parcă ar fi o mărturie inedită a unui mâncător de cadavre. În fapt, citim o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
zile am Încercat prima oară să trec de capul meu pragul către Dincolo. Am pus o lamă de bărbierit pe Încheietură și am tras. Însă, desigur, nu am apăsat-o cu destulă putere - lașitate, instinct de conservare? - și n-am crestat decât pielea, fără să ating Încrengătura de vase albastre de sub ea. Sângele a sărit, totuși, din pielea desfăcută și m-a speriat. Am scăpat lama În chiuvetă și m-am grăbit să-mi fac un bandaj. M-am culcat, sperând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Căpățânei Vârful Șureanu Lacul Zănoaga din Munții Retezat Vârful Retezat Lacul Bucura din Munții Retezat „Bucegii sunt vestiți prin frumusețea lor între munții țării noastre. [...] Când îi privești de jos, din Valea Prahovei, ai crede că toată lumea acestor munți e crestată ca un ferestrău. Dacă te urci însă până sus, vezi îndată că spinarea muntelui nu e ascuțită, ci e lată — un adevărat podiș, peste care stă așternută zăpada aproape până în mijlocul verii.“ Simion Mehedinți, România RELIEFUL 17 I. Citiți afirmațiile
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de credință reală al fiecăruia, revelația acestei însoțiri. Astfel, el își însoțește adepții și dușmanii. Sub greutatea muchiilor aspru cioplite ale crucii, Hristos nu își abandonează credincioșii, ci îi apropie întru sacrificiu mântuitor. De asemenea, sub tânguitorul sunet al pietrelor crestate de lemnul purtat spasmodic spre străpungerile crucificării, el îi însoțește și pe torționarii săi, la fel cum i-a însoțit înainte de supliciu și cum îi va însoți și după acesta. Acești torționari sunt reprezentanți exemplari ai conștiinței non-religioase nocturne. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și luată coaja de pe ele, * 2 linguri oțet, * 1 linguriță zahăr, * 1 lingură busuioc proaspăt, * sare, * Piper proaspăt măcinat, * 225 grame orez * basmati. MOD DE PREPARARE: Se curăță creveții de carapace și cap, dar se lasă cozile. Cu ajutorul cuțitului, se crestează pe mijloc în spate până se ajunge la codițe și se crestează și codițele puțin pentru ca prin fierbere, va lua forma unui evantai. Se fierbe într-un vas destulă apă cu uleiul și paprika și se pun creveții lăsând-ui circa
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
lingură busuioc proaspăt, * sare, * Piper proaspăt măcinat, * 225 grame orez * basmati. MOD DE PREPARARE: Se curăță creveții de carapace și cap, dar se lasă cozile. Cu ajutorul cuțitului, se crestează pe mijloc în spate până se ajunge la codițe și se crestează și codițele puțin pentru ca prin fierbere, va lua forma unui evantai. Se fierbe într-un vas destulă apă cu uleiul și paprika și se pun creveții lăsând-ui circa 8 minute până devin roz. Se strecoară și se păstrează zeama în
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
caldă suficientă pentru a forma o pastă moale. Apoi se adaugă stafidele înmuiate și semințele de anason zdrobite. Se lasă aluatul la crescut la loc cald acoperit cu un prosop. Se modelează aluatul sub forma unei pâini lungi și se crestează cu cuțitul de-a lungul suprafeței și se lasă să stea în continuare pentru aproximativ o oră într-un loc cald. Se unge apoi partea de sus a tartei cu albuș de ou bătut și sirop de zahăr (o lingură
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
erau stricniți la gât sau la burtă. Procedeul folosit era următorul: se leagă de gât animalul cu o funie și se sucește călușul până când apare vâna, se așează stricneaua pe lungimea acesteia și se lovește cu un bețișor până ce o crestează. Se lasă să curgă sânge până la 1-1,2 litri, după care se dă animalului pe gât un litru de vin roșu în care s-a pus o mână de sare. Dacă este iarnă, animalul este plimbat ca să se încălzească
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
patru cercuri. Începând de la a șaptelea cerc, râuri de foc, punți și puțuri pot fi trecute, dar nu cu forțe omenești, până la lacul înghețat dintr-al noulea cerc. Ieșirea se poate face în partea opusă pe un drum în spirală, crestat în stâncă de fluviul Lethe, ducând spre Purgatoriu. Călătoriile au loc în sensul acelor de ceasornic, în ritual perfect. Purgatoriul format din șapte terase se termină cu cele două râuri, eternele izvoare ale uitării și amintirii. De aici începe Paradisul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
chiulesc de la școală și se duc în scările blocurilor "să se simtă bine" ?? Se pare că trăim în generația tinerilor emotivi, nemulțumiți de viață, neînțeleși și fără prieteni... în generația celor care se relaxează fumând o țigarică pe la colțuri sau crestându-și mâinile pentru a se calmă...Și, ce este și mai rău...toate acestea sunt făcute de cei cu situație financiară bună, cu suport fizic și psihic...Cu toate că au totul, si chiar mai mult decât ar trebui, tot nu au
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Cărtuţă Teodora Elena, Lazăr Oana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2042]
-
sau leșie fierbinte; - Se ciopleau fețele cu o toporișcă sau cu un cuțit; - Se egalizau cu briceagul;Se lustruiau frecându-se cu praf de cărbune, cenușă sau nisip fin; - Cuburile pieptenului se trasau după șabloane, cu compasul, dar dinții se crestau, după finisare, cu fierăstrăul; - După crestare, dinții pieptenului se ascuțeau la vârf cu un cuțit și se răzuiau cu o pilă groasă de fier; - Se șlefuia din nou prin frecare cu cenușă sau cu nisip și se lustruia cu o
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lagăr, trei luni făceau cât zece ani. Nu exista ecuație mai bună pentru a descrie epoca în care trăiau. Ancora fu ucis după opt ani de război (egal: două luni și câteva zile). Pavel luă cu el cuțitul cu mânerul crestat de speranță. I se întâmpla să-și aducă aminte chipul femeii violate. Nu pentru a o plânge sau pentru a-și regreta gestul. Ceea ce nu-i dădea pace era asemănarea acelui chip cu niște trăsături pe care le mai văzuse
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mine forța unui pariu mortal. Dacă el nu avea nici un sens, nimic nu mai avea sens. Mai vedeam, în mine și foarte departe de mine, pe bărbatul și pe femeia care stăteau nemișcați, în beznă, pe malul unei ape. Munții crestau cu contururile lor transparența sonoră a aerului. Curgerea râului lua cu ea stelele, le împingea în umbra stâncilor, la adăpost de valuri. Bărbatul a întors capul, a privit îndelung ușa întredeschisă a unei case din lemn, văpaia roșiatică a focului
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Însă fructul răutății omenești, pentru pieirea mea, Dumnezeu să ierte pe dușmanii mei’’. Torturile suportate În Închisoare sunt greu de imaginat pentru fiecare dintre noi: mâinile și picioarele le-au fost prinse În butuci de lemn, pielea capului le era crestată și rănile erau presărate cu sare, primeau bătăi În fiecare zi, pe piept și tălpi li se punea fier Încins, la subțiori erau arși cu bucăți de cânepă Înmuiată În păcură, le-au fost smulse bărbile și unghiile etc. Erau
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
de la complexul daco neolitic, este specific doar locurilor noastre și se joacă în toate provinciile istorice. Din salcia plângătoare, la trunchiul căreia se așezau pentru a hodini, strămoșii noștri au rupt o ramură. Cu un cuțit, au curățat-o și crestat-o până au meșteșugit un fluier. Doinind, au început să-și cânte jalea și dorul care le stăpâneau sufletele. Se întâmplă ca, uneori, temele și motivele doinei să facă parte și din folclorul altor popoare îndepărtate, aflate peste munți și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nea (Iarnă străveche, trad. MB) sau frunze: Nu ai lăsat nici frunză, nici cuvânt (Dușmana morții), silabe de frunze ( Cariere de piatră), bucurie a frunzelor perene (Oboi scufundat, trad. MB). Cuvintele aparțin creatorului lor așa cum frunzele aparțin arborelui: Alte frunze / crestează acum ramul (Verdele fals și cel adevărat, trad. MB). O undă sonoră străbate frunze și cuvinte deopotrivă, de aceea uneori urlă copaci (Pământului meu). Ambele sunt ușoare, evanescente, precum sunetul sau precum lumină. Ambele sunt obiecte ale dorinței și protagoniste
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
să mai știe, de spune chiar el, ori spune tovarășul său, ori de spun amîndoi despre niște niscai amintiri, despre niște simțuri... despre vechi izvodiri... Puterile ni se tot scurg și mai grea, zi de zi, pare scula cu care crestăm ist răboj... De ar fi să ajungem cu bine, măcar cît pe colo, aproape de îndepărtatul popas... Că doar știm că pe urmă se vor ispiti omeni tineri, să ducă nainte aceea ce noi începurăm cîndva... prea demult... Costache Buraga Vremea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mult timp înainte de căsătorie. Fiul lui Samuel, pe nume Adam, este și el pe cale să facă un mariaj în Africa, dar cu o africană autentică, găsită la fața locului, Tashi. Aceasta consimte să fie mutilată genital, iar fața îi este crestată de tăieturi, nu de un stăpân sadic de sclavi în secolul al XIX-lea, ci de femei dintr-un trib african în secolul al XX-lea. Tashi devine protagonista romanului Possessing the Secret of Joy (1992), care continuă și completează
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
personalității bunului meu prieten și coleg, dr.ing. Mihai Cristea. Acest fapt arată că adevărații prieteni sunt cei care nu uită, care nu se schimbă după vremuri sau la fiecare ceas. Doar câteva luni ne despart ca vârstă, așa că amândoi am crestat un semn pe răbojul vieții. Așadar, alunecând pe albia timpului, nu odată ne-am spus că suntem înzestrați de Domnul să depășim vârsta înscrisă în Psaltire. Pe toți cei de vârsta noastră, cu siguranță ne încearcă neliniștile că nu am
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
proaspătă • parmezan ras • oregano • usturoi • busuioc • ardei iute • cimbrișor verde • făină albă • ulei de măsline • sare • piper Timp de preparare: 60 min. Conținut caloric: 407 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Vinetele se taie pe lungime în jumătate, se crestează pulpa în zig-zag cu un cuțit potrivit și se stropesc cu ulei de măsline, sare și oregano, apoi se pun în tava de cuptor cu pulpa în jos și se coc 25 de minute la 200°C. După ce sunt gata
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
se stoarce în robotul de bucătărie. Înainte de a fi servită, salata se asezonează cu un sos vinegretă preparat din 40 ml de ulei, sare, piper proaspăt măcinat și suc de ghimbir. Știați că... Pentru a curăța mai ușor lăptucile, se crestează căpățâna și se desfac foile până când se ajunge la miezul salatei, apoi se înlătură cotorul și frunzele bătrâne sau veștede. Lăptucile se consumă de obicei crude, sub formă de salată simplă care însoțește felurile de mâncare principale sau pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]