3,573 matches
-
datina în popor că de sărbătoarea cînd iei împărtășania să nu-ți mai săruți nici părinții". Nefericirea unui asemenea tip uman o alcătuiește înclinația spre labilitate. Pe cît de obstinat în unele momente, în ceea ce s-ar zice că alcătuiesc crezurile sale, pe atît de nestatornic se relevă Tudor Arghezi în altele, gata a-și reorientă capacitatea de atașament admirativ în altă direcție, înlocuită și aceea în scurt timp. Nu cumva violență pamfletelor, acel "complex al agresiunii", care-l făcea a
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
conglomeratele umane specifice. Neîndoios, în etape de încleștări, cînd lozinci de luptă solicită strîngerea laolaltă a energiilor, poetul tribun este și azi o prezență de primă necesitate. Cu minimă imaginație îmi pot închipui însă și alte versiuni de cristalizare a crezului patriotic. Atît cărturarul cît și omul politic se servesc în secolul XX de o retorică mai mobilă, mai putin puritana în sugerarea modului în care ei răscumpără arvuna căpătata de la societate. Nu am în niciun caz pretenția că-i zic
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Geo Vasile Departe de a fi un hobby, cum este pentru mulți colegi de breaslă, poezia Lilianei Grădinaru, medic, doctor în medicină, membru al Uniunii Scriitorilor din România, este un crez și o vocație, un blazon de idealitate. Poeta face parte din familia sufletelor țări, uneori chiar cu riscul subestimării soluțiilor estetice. Scrie și tipărește cu suflarea timpului în ceafa (8 volume între 1993 și 1999), isi denunță intensă nevoie de
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
n-are decît să piară! Internaționalistul "încremenit în proiect" crede (pe față sau într-ascuns) că feluritele interese naționale trebuie să fie subordonate unui interes general supranațional, deoarece a fi internaționalist înseamnă și însemna a fi partizanul înfocat al unui crez politic imuabil. Fără doar și poate, prin definiție, un internaționalist nu este în măsură - astăzi - să accepte și să promoveze globalizarea. Căci, a ne întoarce din drum, acum, ar însemna să repetăm situația imortalizata de Breughel, prinzîndu-ne și noi în
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
trăiește o tragedie pierzîndu-și cultură de origine, cu condiția de a dobîndi o altă; constitutiv pentru umanitatea noastră este faptul de a avea o limbă, nu de a avea o anumita limba" (sublinierea mea, pagina 27). Acesta nu este un crez personal, ci o axioma filozofica. Pe pagina alăturată, referindu-se la dedublarea să prin adoptarea unei alte culturi și a unei alte limbi, cea franceză, pe lîngă cea bulgară, Todorov face o teorie a dialogismului preluată deschis de la plurivocitatea romanesca
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
ce ți-am dat:/ c-o gură să te blestem cu alta să te-alint/ să-mi schimb salba de aur pe una de argint.../ stingîndu-mă de flăcări amarnic să iei foc/ și nimenea salvare să nu ne dea și crez,/ să ardem că lumina de dincolo de miez..." (Să ardem că lumina) Passionaria Stoicescu, Autoportret cu capul înfrunzit, Ed. Albatros, 1998, 134 pag.
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
Nu am confundat, nu confund și nu voi confunda niciodată pe unul dintre tovarășii dintr-un for sau din alt for care vor face o greșeală, cu partidul și nu voi pune niciodată această greșeală în sarcina partidului”. Cu acest crez în minte, cu o ură autentică față de tot ceea ce însemnase establishment literar anterior, antimonarhist sincer și dotat cu un rudimentar talent literar (simplismul intrigilor sale psihologice și moralismul demonstrativ se văd bine atunci cînd dramatizează în paginile „Gazetei” întîmplări cu
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
explicat. Poate și pentru a nu-l încerca și alții. Citim chiar în introducere : „Țineam mult să nu plec înainte de a-mi destăinui experiența crucială a vieții și anume militantismul în slujba utopiei și dezangajarea, survenită cu greu, prin destrămarea crezului tinereții și câștigarea normalității“. Despre cartea lui Ion Ianoși am scris mai demult un comentariu. O carte mare, cum mi s-a părut nu numai prin dimensiuni (900 de pagini), dar și prin ceea ce izbutește autorul în reconstituirea unei epoci
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
demonstrase a fi un prea mediocru om politic. A stat în derivă cîțiva ani și, în aprilie 1932, isi formează propria grupare, Partidul Național Agrar, neînsemnat pe eșichierul politic. Dar se agață în struna lozincilor naționaliste, declarîndu-se chiar solidar cu crezurile generației de la 1922, din care se vor recolta, apoi, membri ai mișcării legionare. Consideră, si in 1930, că e valabilă, în continuare, deviza ideii naționale, prin necesitatea unificării sufletești a românilor proveniți din vechiul Regat și imperiile vecine ("Și dacă
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
tem de moarte. Plec în Ucraina pentru că orice victorie a Rusiei garantează expansiunea rusească spre Europa,dependența noastră de gazele rusești și faptul că Basarabia nu se va întoarce acasă. Plec în Ucraina ca să lupt alături de oameni care au același crez ca mine împotriva invaziei sovietice, o invazie care se repetă și care ultim dată ne-a condamnat neamul la o viață de teroare. Am ales acest drum și nu voi da înapoi. În trecut alții au ales să lupte în
RĂZBOI UCRAINA. Gest incredibil al unui român: Nu mă tem de moarte by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21710_a_23035]
-
anilor '90, îmi era tare drag din postura de jurnalist să merg la conferința din fiecare joi pe vremea PL'93. Avusese loc scindarea din PNL-ul lui Radu Câmpeanu și Dinu Patriciu înființase un partid nou, păstrând doctrina și crezul, mai ales. La conferințele de presă vorbea cu fiecare dintre noi, ne știa numele, ne oferea...fursecuri și sucuri. Știa bine că eram mereu pe drumuri și nu prea aveam timp să mâncăm. Ne respecta și știa să arate asta
Andreea Berecleanu, cuvinte emoționante despre Dinu Patriciu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22029_a_23354]
-
vehemență față de președintele Băsescu din partea oamenilor cinstiți- fie ei jurnaliști, analiști sau nu- până în seara aceasta, 20 August 2014. Elenă Udrea nu va fi niciodată moștenitorul politic al președintelui Băsescu, indiferent cine ce ar face. Nu reprezintă absolut nimic din crezurile, principiile, valorile oamenilor care au crezut și poate încă mai cred în lupta președintelui Băsescu. În țara asta, statul de drept nu are unghii roz! - scrie Sorina Matei (sursă).
Presa "portocalie", ultragiată că Băsescu mizează pe Udrea. Din nou by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/22187_a_23512]
-
sau Marin Preda au încasat sume mari de bani din casieriile oficialității totalitare, dacă scriitorii în cauză n-ar fi așternut pagini numeroase de slujire a acesteia. Esteticul și eticul se suprapun în produsul literar, în afirmarea publică a unui crez angajînd ființa auctorială unică. A disocia eticul de estetic e ca și cum te-ai strădui să disociezi un obiect de culoarea și de forma sa. Regretăm că interesul, comoditatea, lașitatea îi opresc pe unii - destui - critici și scriitori a admite asemenea
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
îndreptățit să caute a și le împlini, dreptul la fericire. Mai tîrziu, în zorii epocii de emancipare și deopotrivă de însolitare, instaurată cu sosirea veacului nostru, convingerea că nefericirea e o boală care poate și trebuie să fie vindecată devenea crezul suprem al unei întregi categorii profesionale: chirurgii plastici. Un suflet nefericit este ceea ce se citește pe un chip urît. Iată și premisa de la care pornește profesorul Sander L. Gilman, specialist în istoria psihiatriei la universitatea din Chicago, o premisă care
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
voi răspunde din cauza că ziua și noaptea visez drepturile confraților mei izraeliți-români". Și: "Domnilor, să mă iertați dacă v-am spus și ceva minciuni, căci Moise proorocul în cărțile sale a scris numai adevăruri și nu sunt citite de toți, crez însă că ale mele nefiind toate adevărate le veți citi toți". Broșura din 1864, descoperită de noul editor, conține mai ales cugetări și pilde aflate în cele din alți ani, ceea ce demonstrează, încă o dată, utilitatea secționării tematice a materiei operată
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
și cu puterea birocratică, promovate și ele cu o rară consecvență. Despre un idealism "fără cauză" și despre un pragmatism al mijloacelor care dovedește o uluitoare eficacitate. Este vorba apoi despre o filosofie, concretizată într-o sumă foarte consistentă de crezuri (cele mai multe ale libertății, precum cele ale lui Steven Levy: "Toată informația trebuie să fie gratuită și accesibilă", " Nu trebuie să ai încredere în autorități - promovează descentralizarea" ș.a.), de koan-uri, de manuale, de publicații, de sfaturi de viață și de cunoaștere
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
Cităm titlul și subtitlurile " Într-o carte scoasă de Tipografia Monitorul Oficial din Palatul Parlamentului, Deputatul PRM Hogea spurcă evreii și țiganii sub oblăduirea Academiei Române. În încropeala "Naționalistul", supervizată de vicepreședintele Senatului, Gh. Buzatu, locotenentul lui C.V. Tudor își șuieră crezul: " Cine luptă cu evreii luptă cu diavolul"! Din gîndirea lui Hogea mai reținem: "A cam venit vreme ca națiunile să se elibereze din lanțurile robiei iudaice, pînă nu e prea tîrziu"". Autorul articolului citează din această carte afirmații de inspirație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
a convertit la legionarism încă în 1933, cînd a stat cîteva luni, cu o bursă, în Germania), tînărul cugetător era, totuși, un solitar, deosebindu-se prin amintitele două dimensiuni (respingerea tradiționalismului autohtonizant și a religiosului ortodox sau chiar ortodoxist) de crezurile mișcării legionare. Și nici, cum a mărturisit într-o scrisoare din 1937 către Mircea Eliade, vocație militantă nu avea. De aceea, cred, că s-a și autoexilat. Să notez, înainte de a comenta această carte din 1937, că ea prezintă evidente
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
substanța, arheul, inaparențele ce definesc durata lungă a istoriei. Din acestea îți extrage Eminescu sistemul de referințe, convins că din ele se nutresc împlinirile autentice. Membru al aceleiași familii spirituale, Lucian Blaga avea să exprime, într-o formulare concentrată, un crez asemănător: "Secretul tuturor triumfurilor zace în organizarea inaparențelor" .7) Eminescu era convins că pentru popoarele mici alternativele sunt în mod fatal limitate și nu pot fi risipite cu ușurință. De aici imensa responsabilitate a angajării unui popor într-o direcție
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
scăpat On connaît la chanson a lui Resnais și și-a dorit dintotdeauna să facă o comedie muzicală prin care publicul să fie invitat să cînte și să danseze împreună cu ea pentru a le demonstra oamenilor că magia există. Un crez înrudit cu aspirațiile lui Artaud - cel care metamorfoza cuvintele în incantații. Deși ea ține să se detașeze de acei creatori vanitoși - printre care îl include și pe amicul Lars! - care au complexe de inferioritate și consideră că singura modalitate de
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
combustibilul său fiind de "tăceri și singurătate". În consonanță cu acest ritual al reducției existențiale, nu șovăie a-și minimaliza, în unele împrejurări, și arta, declarînd, în 1927, într-un interviu acordat lui I.Valerian: "N-am nici un fel de crez poetic. Scriu precum vorbesc cu cineva(...). Trăind izolat, neputînd comunica prea mult cu oamenii, stau adesea de vorbă cu mine însumi, fac muzică și, cînd găsesc ceva interesant, iau note pentru a mi le citi mai tîrziu. Nu-i vina
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
poate dovedi prin intermediul României că eforturile țării noastre de integrare în U.E. și în NATO sînt ale unui stat cu intenții revizioniste. Devenit parlamentar în România, basarabeanul Ilașcu ar trebui ca la Strasbourg să renunțe, ca om politic, tocmai la crezul care l-a dus în temniță, crezul său unionist, pentru a nu complica și el dosarul oricum plin de probleme al României ca țară candidată la integrarea în U.E. și în NATO. Aceasta ar fi, de fapt, marea problemă a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
noastre de integrare în U.E. și în NATO sînt ale unui stat cu intenții revizioniste. Devenit parlamentar în România, basarabeanul Ilașcu ar trebui ca la Strasbourg să renunțe, ca om politic, tocmai la crezul care l-a dus în temniță, crezul său unionist, pentru a nu complica și el dosarul oricum plin de probleme al României ca țară candidată la integrarea în U.E. și în NATO. Aceasta ar fi, de fapt, marea problemă a lui Ilașcu. * E bizar, totuși, că unui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
celebre. La fel procedează și Steiner, oprindu-se asupra textelor lui Celan, Dante, dar și Dostoievski ori Wittgenstein. E important însă să observăm că nici Șklovski, nici Steiner nu sînt originali în idei (la urma urmelor arta ca transcendență era crezul anticilor), cît mai ales în punctualitatea unei anume ipoteze. La Steiner, această ipoteză privește istoria literaturii în globalitatea ei, ca parte a istoriei civilizației. Comparînd un roman de Dostoievski cu invenția motorului cu aburi, Steiner constată actualitatea operei literare, imună
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
trainică, pe plan liric, între autorul Luceafărului și strălucitoarea pleiadă interbelică, socotit a fi heraldul poeziei veacului XX, el, cel aproape neluat în seamă în timpul vieții ori amintit doar spre a fi respins. Personalitate complexă, ambițioasă la extrem, prin însuși crezul său astfel înscris în prefața Poesiilor: "Pe rînd, voi fi în ele, om al viitorului și om al trecutului. Ceea ce pot să afirm este că tot ce am scris am simțit, și dacă simțirile mele s-au întreciocnit, aceasta dovedește
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]