226 matches
-
specialiști în activitatea criminologică. Valeriu Bujor este îndrumătorul și coautorul primului manual autohton de criminologie: "Elemente de criminologie , elaborat împreună cu discipolii săi Octavian Bejan, Sergiu Ilie și Sergiu Casian. Totodată, el este autorul primului manual de statistică criminologică: "Bazele statisticii criminologice , care va servi drept un îndrumar metodologic prețios pentru cercetările criminologice empirice și analizele statistico-criminologice. Criminologul Valeriu Țurcan remarcă în acest sens: „pe parcursul a mai multor ani, el a fost singurul criminolog care se preocupa de posibilitățile de interpretare și
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
manual autohton de criminologie: "Elemente de criminologie , elaborat împreună cu discipolii săi Octavian Bejan, Sergiu Ilie și Sergiu Casian. Totodată, el este autorul primului manual de statistică criminologică: "Bazele statisticii criminologice , care va servi drept un îndrumar metodologic prețios pentru cercetările criminologice empirice și analizele statistico-criminologice. Criminologul Valeriu Țurcan remarcă în acest sens: „pe parcursul a mai multor ani, el a fost singurul criminolog care se preocupa de posibilitățile de interpretare și analiză cantitativă a criminalității”. O serie de discipline criminologice vor fi
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
pentru cercetările criminologice empirice și analizele statistico-criminologice. Criminologul Valeriu Țurcan remarcă în acest sens: „pe parcursul a mai multor ani, el a fost singurul criminolog care se preocupa de posibilitățile de interpretare și analiză cantitativă a criminalității”. O serie de discipline criminologice vor fi introduse, în premieră, la inițiativa lui, dintre care menționăm: O importanță decisivă a jucat-o Valeriu Bujor în scoaterea de sub tipar a "Revistei de criminologie, drept penal și criminalistică". Este vorba despre prima revistă cu profil criminologic din
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
discipline criminologice vor fi introduse, în premieră, la inițiativa lui, dintre care menționăm: O importanță decisivă a jucat-o Valeriu Bujor în scoaterea de sub tipar a "Revistei de criminologie, drept penal și criminalistică". Este vorba despre prima revistă cu profil criminologic din știința autohtonă. Această ideea lansată cu ocazia Conferinței științifice "Starea actuală și perspectivele științei criminologice în Republica Moldova" , s-a materializat grație contribuției lui hotărîtoare. Tot el ea conferit durabilitate editării revistei, în pofida dificultăților financiare și organizatorice. În general, putem
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
a jucat-o Valeriu Bujor în scoaterea de sub tipar a "Revistei de criminologie, drept penal și criminalistică". Este vorba despre prima revistă cu profil criminologic din știința autohtonă. Această ideea lansată cu ocazia Conferinței științifice "Starea actuală și perspectivele științei criminologice în Republica Moldova" , s-a materializat grație contribuției lui hotărîtoare. Tot el ea conferit durabilitate editării revistei, în pofida dificultăților financiare și organizatorice. În general, putem remarca că Valeriu Bujor a fost întotdeauna atent la propunerile criminologilor, punînd adesea umărul la traducerea
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
materializat grație contribuției lui hotărîtoare. Tot el ea conferit durabilitate editării revistei, în pofida dificultăților financiare și organizatorice. În general, putem remarca că Valeriu Bujor a fost întotdeauna atent la propunerile criminologilor, punînd adesea umărul la traducerea în viață a ideilor criminologice. În perioada studiilor de doctorat la Academia Ministerului Afacerilor Interne al U.R.S.S. acumulează experiență în domeniul expertizei criminologice a actelor normative, idee pe care o promovează și pe lîngă autoritățile de la Chișinău. În cele din urmă ea se materializează
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
putem remarca că Valeriu Bujor a fost întotdeauna atent la propunerile criminologilor, punînd adesea umărul la traducerea în viață a ideilor criminologice. În perioada studiilor de doctorat la Academia Ministerului Afacerilor Interne al U.R.S.S. acumulează experiență în domeniul expertizei criminologice a actelor normative, idee pe care o promovează și pe lîngă autoritățile de la Chișinău. În cele din urmă ea se materializează parțial, sub forma efectuării unei expertize anticorupție, funcție ce este pusă în sarcina Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
datorat întemeietorului criminologiei autohtone. După cum se știe, existența școlilor de gîndire este întotdeauna de bun augur pentru știință, dincolo de rivalitățile regretabile ce depășesc limitele unei corectitudini elementare în știință. Actualmente putem vorbi de existența unei școli de criminologie în cadrul științei criminologice autohtone. Despre ea putem vorbi nu numai la prezent, ci și la viitor, pentru că ea va continua, în pofida tuturor obstacolelor, să se dezvolte. Știința care dispune de școli denotă capacitatea ei de a genera teorii și de a le aplica
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
dezvolte. Știința care dispune de școli denotă capacitatea ei de a genera teorii și de a le aplica în cunoașterea științifică. Or, teoria constituie forma supremă de organizare a cunoștințelor științifice, iar aplicarea unui cadru teoretic bine definit în cercetarea criminologică demonstrează maturitate metodologică și fecunditate euristică. Potrivit criminologului Gheorghe Botnaru, „este foarte important de remarcat că întemeierea criminologiei autohtone s-a produs concomitent cu crearea școlii criminologice. Astfel, a avut loc un lucru extraordinar și mai rar întîlnit în istoria
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
organizare a cunoștințelor științifice, iar aplicarea unui cadru teoretic bine definit în cercetarea criminologică demonstrează maturitate metodologică și fecunditate euristică. Potrivit criminologului Gheorghe Botnaru, „este foarte important de remarcat că întemeierea criminologiei autohtone s-a produs concomitent cu crearea școlii criminologice. Astfel, a avut loc un lucru extraordinar și mai rar întîlnit în istoria formării și dezvoltării științelor”. Cele realizate în domeniul criminologiei demonstrează că anume Valeriu Bujor a jucat rolul principal în constituirea și dezvoltarea criminologiei autohtone. Pe parcursul activității sale
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
criminologiei autohtone. Pe parcursul activității sale științifice, Valeriu Bujor a publicat 113 lucrări științifico-didactice, dintre care 39 de cărți. Dintre cărțile publicate, 7 constituie monografii, 5 sunt studii, în timp ce 24 sunt materiale didactice. Cele mai multe lucrări, după cum și este firesc, au caracter criminologic, și anume: 82, iar 25 sunt în domeniul dreptului (drept penal, teoria generală a statului și dreptului, criminalistică, activitate polițienească). O parte dintre lucrările publicate au un caracter mixt, fiind criminologico-juridice. Totodată, savantul Valeriu Bujor a realizat unele studii în
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
primul președinte slovac reales în funcție.. Cu toate acestea, în ciuda expulzarii sale, Gasparovic a fost capabil să-și continue cariera juridică și de la 1968 până în iulie 1990, el a fost un profesor la Catedra de Drept Penal, Criminologie și Practică criminologică la Facultatea de Drept a Universității Comenius din Bratislava. În februarie 1990, el a devenit prorector la Universitatea Comenius. După Revoluția de Catifea și căderea ulterioară a regimului comunist, Gasparovic a fost ales de către noul președinte Vaclav Havel Procurorul General
Ivan Gašparovič () [Corola-website/Science/323194_a_324523]
-
indivizi sau al guvernelor. Însă cum această perspectivă ar fi riscat să dea naștere unor puternice controverse ideologice, victimologii au sfârșit prin a lua drept referință definițiile legate de infracțiunea penală, chiar dacă nu se raportează exclusiv la acestea. În privința abordării criminologice, concepțiile clasice În domeniu au realizat un clasament În funcție de criteriile de interacțiune victimă/agresor, de responsabilitate, precum și psihologice, sociale și biologice (Henting, 1972). Pe de altă parte, concepțiile sociologice și politice au permis Înțelegerea acestor procese pornind de la aplicațiile practice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și a scăzut sensibil vârsta de la care un minor devine delincvent. Pe de altă parte, modelele criminale oferite tinerilor au devenit tot mai răspândite și vizibile, iar oportunitățile de asociere cu delincvenți adulți sunt tot mai mari. Cercetările sociologice și criminologice din acea perioadă, cu toate interdicțiile impuse de ideologia regimului totalitar, au relevat faptul că, în apariția diferitelor manifestări delincvente juvenile, un rol 30 important revine deficiențelor educative din mediul familial, școlar și social, dar și condiționărilor obiective și subiective
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
probațiune sau nu. O definiție mai precisă oferă Cartledge (în Hamai, 1995, p. 10): „Probațiunea este o metodă de a pedepsi cu fundament sociopedagogic, caracterizată printr-o combinație de supraveghere cu asistență. Este oferită gratuit infractorilor selectați în funcție de personalitatea lor criminologică și de receptivitatea lor la demersurile unui sistem care are ca scop oferirea unei șanse individului să își modifice modul de a privi viața în societate și să își găsească locul în mediul social fără riscul de a încălca norma
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
În present se constată tendința de a considera suicidul ca o stare patologică, în temeiul faptului că dorința de viață este specifică naturii umane ți e mai puternică decât dorința de moarte. Delincvența juvenilă Delincvența juvenilă este un concept juridic, criminologic, ce desemnează totalitatea conduitelor care încalcă norma juridică și care aparțin minorilor. Delincventa juvenilă poate fi definită ca un comportament de încălcare a legilor din partea celor care, din cauza tinereții lor, nu sunt încă văzuți ca fiind deplin responsabili pentru acțiunile
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
stigmatizarea, măsurile de siguranță,etc. Atari consecințe metaexpertale devin datoria esențială a expertului În a le evita. La caracterul de științificitate diagnostică va contribui și ontogeneza comportamentului prin cunoașterea mediului anomic microsocial de formare al personalității, a antecedentelor psihopatologice și criminologice, a modului de comitere al faptei, ca și al relațiilor victimologice sau de etichetare, alături de metodele clasice de diagnostic psihiatric bazate pe observare, examinare clinică, investigație specifică, etc. Expertiza medico-legală psihiatrică afirmă, În al treilea rând, conținutul hermeneutic de semnificație
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
comportamentului deviant. Un exemplu este studiul psihozelor cu urmări antisociale (Maximilian, C., 1988). Tabel 2: Corelația între afecțiunile psihice și comportamentul antisocial Psihoza Gemeni monozigoți Gemeni dizigoți Schizofrenie 80% 13% Sindrom maniaco-depresiv 77% 19% Sursa: Maximilian, C., 1988 Alt studiu criminologic asupra gemenilor privește coeficientul lor de inteligență. Diferența între I.Q.-ul gemenilor monozigoți este de 5,9 puncte, între gemenii dizigoți diferența este de 9,9 puncte, în timp ce între frații obișnuiți este de 13,2 puncte, pentru a ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
familii protectoare și în același timp permisive. În general, astfel de familii sunt monoparentale (mamele având în general o astfel de atitudine), astfel 45% din delicvenți au primit o educație de tip permisiv din partea mamei și 30% din partea tatălui. Cercetarea criminologică a studiat și raportul dintre structura familiei, educația primită de minor și delicvență. Acest factor este relativ, studiindu-se în raport cu obiceiurile, rolul jucat de familie ca grup social în fiecare societate. Familia rurală se deosebește de cea urbană în special
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și a scăzut sensibil vârsta de la care un minor devine delincvent. Pe de altă parte, modelele criminale oferite tinerilor au devenit tot mai răspândite și vizibile, iar oportunitățile de asociere cu delincvenți adulți sunt tot mai mari. Cercetările sociologice și criminologice din acea perioadă, cu toate interdicțiile impuse de ideologia regimului totalitar, au relevat faptul că, în apariția diferitelor manifestări delincvente juvenile, un rol important revine deficiențelor educative din mediul familial, școlar și social, dar și condiționărilor obiective și subiective, generale
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Data: 01.07.2006 Locul de desfășurare: Facultatea de Drept Anul de studiu: III Subiectul: Principalele categorii de criminali Tipul cursului: predare Durata cursului: 2 ore Scopul cursului: să dobândească noi cunoștințe privind noțiunea de criminal din punct de vedere criminologic Obiectivele operaționale: - cognitive: 1. Să definească noțiunea de „criminal”. 2. Să definească noțiunea de „factori predisponizanți ai personalității criminale”. 3. Să enumere principalii factori predispozanți ai personalității criminale. 4. Să identifice principale categorii de criminali. 5. Să explice fiecare categorie
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și un triumf, suicid și supraviețuire, apărare împotriva angoaselor prin nimicirea "celuilalt" și exercițiu sălbatec de afirmare a puterii”. Dar nu aceasta reprezintă scopul acestui capitol, ci tentativa abordării, sumare, a câtorva trăsături ale comportamentului deviant patologic și ale consecințelor criminologice ale schizofreniei chiar la debutul său... 2.1. Considerații generale privind bolnavii psihici "periculoși". Zilnic, aproape, mass media relatează despre cutare sau cutare faptă gravă comisă de un bolnav psihic cunoscut sau presupus ca atare, iar omul de pe stradă este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
atare este circumscrisă unei forme de ritualitate care implică victime sacrificiale în cadrul anu- mitor microsocietăți sectare. Trebuie observat dublul regis- tru, unul al comentariului științific, detașat, calm, rigid, celălalt al lecturii implicate, anxioase a lui Leiba. Din punct de vedere criminologic detaliile furnizează informații importante pentru realizarea profilului psihologic al crimi- nalului. Pentru subiectul în cauză ele sunt transferate unui alt tip de narațiune care relevă caracterul unei vio- lențe deloc accidentale, al unei violențe difuze, orientate împotriva unei minorități neasimilitate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu fata, de ! merge să le mursici mai zdravăn ; dar cu țâca, nu prea, fiindcă, e pardon, în poziție ; dacă se întâmplă la secret vreun avort...”. Avem câteva considerații avizate asupra rezistenței la tortură, considerații „teoretice” influențate probabil de școala criminologică lombrosiană. În Femeia criminală, antropologul italian consideră că rezistența femeii la suferința fizică mai mare decât cea a bărbatului indică dimensiunea primitivității sale, a unei mai mari apropieri de lumea animală, adică o formă de atavism. D-nul Turtu- reanu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
acordat un amplu interviu pe care l-am structurat în două părți. În primul dintre ele veți afla de ce oamenii ucid și cum ar trebui să fie tratați în societate. DC News: De ce omul comite crime? Alin Leș: Teoriile sociologice, criminologice, (neuro-)psihologice, psihiatrice, psihanalitice (psihodinamice), culturale, chiar care încearcă să explice actul criminal, sunt numeroase. Fiecare aduce o plusvaloare perspectivei asupra crimei/actului criminal. Unele pun accent pe reacția socială, altele pe mediul indus de politicieni în rândul populației, altele
Interviu cu un expert în criminologie. De ce oamenii ucid. "Răspunsul vă va frapa" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34702_a_36027]