634 matches
-
n multe locuri. Acest concept a marcat și includerea masajului în categoria terapiilor strict corporale, toți cei care au ̀ ncercat sau ̀ ncearcă să găsească sensul profund al tulburărilor tratate fiind priviți cu circumspecție și considerați ciudați; această reținere crispată ̀ n fața fenomenului PSI, vădește, de fapt, o mare ignoranță. O componentă psiho-afectivă afectată se găsește ̀ n toate situațiile în care kinetoterapeutul este chemat să intervină, componentă pe care unii autori o consideră chiar cauza tuturor bolilor, pe când
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
scrierile criticului contrastează izbitor cu cele maioresciene, precum și cu ale confraților de aproximativ aceeași vârstă sau mai tineri. E un stil de prelegere, digresiv, emfatic, repetitiv, plin de oralități, cu introduceri prolixe, cu zăboviri patriarhale și formulări uneori contorsionate, alteori crispate și confuze, cu termeni neologistici excesivi. Literatura secolului al XIX-lea a stimulat elanurile de cercetător și exeget ale lui C. îndeosebi prin Gh. Asachi și, în infinit mai largă măsură, prin Eminescu. În 1928 îi apărea o lucrare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
prins în acea zi. Tot timpul încercam să întrețin relații prietenești, umane cu cei cu care veneam în contact, fie ei muncitori, tractoriști, laboranți, cercetători, apreciind că într-o asemenea atmosferă mai mult se câștigă decât într-o relație dură, crispată, nervoasă. Poate că acest episod hazliu nu trebuia pomenit aici el reprezentând de fapt o situație banală, totuși l-am arătat pentru a scoate în evidență că în diferite ipostaze ale vieții, el poate arata un comportament, o atitudine, o
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
ales după 1989, de la N. Steinhardt, Paul Goma, Teohar Mihadaș și Ion Ioanid la Marcel Petrișor, Costin Merișca sau Florin Constantin Pavlovici. S. scrie o proză nonfictivă, dar cu formula compozițională și stilistică saturată de convenții literare, derivând, stângaci și crispat, din romanul interbelic: cartea începe brusc, în cursul unui dialog, alternează studiat secvențele temporale - prezentul războiului sau al detenției și, în amintire, anii recenți de licean, mustind de idealism și năzuințe -, portretizează livresc, proiectează în simbol peisaje, gesturi și destine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
de decizie: "Problema conținuturilor învățământului și cea a metodelor de natură a le asigura transmiterea către elevi diferiți că temperament și ca mediu face obiectul întrebărilor anterioare, al disputelor fără sfârșit și al conflictelor legate de confuzia noastră obișnuită. Conservatorism crispat sau progresism exaltat, declarații absolutiste sau temporizări relativiste, elitism sau democratism, pesimism vizavi de elevi sau de studenți, apărători ai științelor și tehnicii, uniformitatea autoritara și iacobina sau pluralism girondin, clasicism sau baroc, între altele, nu încetează să inspire în
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
lipsă de unitate a textului, dezorganizarea paginii, nerespectarea orizontalei rândului etc.; 2) neîndemânare, înaintare grafică sacadată, legarea literelor deficitară etc.; 3) erori de formă și de alcătuire a unei proporții. Cele cinci tipuri de disgrafie sunt: a) tipul I - rigid, crispat, caracterizat prin tensiune, crispare generală, scris înclinat spre dreapta, îngustarea buclelor exterioare, trăsături angulare, cuvinte înghesuite, lipsă de spațiu între rânduri, progresia stânga-dreapta haotică; b) tipul II - deformat, opus primului tip, caracterizat prin încetinire, trăsături neregulate, scris mic și rotund
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care aveți dreptul să îmi faceți percheziție și legitimația de agent oficial al Poliției de stat. Las’ că ți-o arăt eu la Poliție! Apoi, către ceilalți comisari: Gata, am terminat! Iar elevilor: Puteți ieși la masă! Colegii au ieșit, crispați și iuți de emoție, fără să se mai uite înapoi. Mie mi-au spus apoi să-mi iau căciula și mantaua de elev și să-i însoțesc. Comportarea în timpul percheziției și arestării era un element de psihologie, de timorare a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne-a scăpat vii și întregi sufletește. * Spre primăvara anului 1952 cei din linia întâi a reeducării nu se mai vedeau des prin secții, prin camere apărea când și când câte unul, în trecere. Mărtinuș și Livinski treceau muți și crispați, fugind de ei înșiși. Alungați ca și Cain, de propria lor conștiință de ucigași. Simțeam, cu nu știu al câtelea simț, că Dumnezeu pune capăt libertății lui satan, încercărilor prin care trecuse tineretul bietei noastre patrii. Oare altarul jertfelor era
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
alți copii în casa noastră. (N-aveam nimic împotrivă. Nu-mi prea plăceau ceilalți copii.) Dacă James avea cumva prieteni, îi ținea departe de mine. Așa încât ne jucam în doi, urmărindu-ne unul pe celălalt, dar nu întotdeauna atât de crispați și cu conștiința încordată cum ar rezulta din descrierea de mai sus. Până și în jocurile cele mai obișnuite, superioritatea lui James părea să țâșnească la suprafață, fără nici un efort. Știa mult mai multe decât mine despre păsări și despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
confortabil peste cureaua de piele care-i strângea mijlocul. Părul tuns scurt, școlărește, era pieptănat cu grijă, și obrajii proaspăt rași. Fața lui avea o curioasă expresie de calm detașat. Pleoapele îi erau ușor căzute, iar buza de sus ușor crispată, dându-i un aer de pondere agasantă. Și el evita să se uite la mine. În timpul conversației, mâncase câteva sandvișuri. Presupun că așa e, am spus, răspunzând întrebării lui Ben. — Dă-mi voie să-ți ofer un șervețel, mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de limbă și trebuia să-l prind. Cu asta-și plătește blidul ăla de mâncare, fasolea aia boabe și bucățica aia de pâine pe care o mănâncă. Reacția lui Enăchescu a fost neașteptată. S-a schimbat la față, a rămas crispat... era pornit să lovească cu pumnul în masă pentru că eu nu recunoșteam. A rămas cu pumnul în aer... A plecat, s-a retras pe o ușă... Eu ziceam că se duce în camera de chibzuință ș-am rămas singur, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de-aiștea. Apoi o venit vărul care era brigadier la C.A.P., și-apoi o adus niște rom, și până la două noaptea tot am discutat... Am băut cu ei, dom’le, dar nu m-o prins deloc. Așa am fost de... crispat, extraordinar. Puteți gândi că timp de șepte ani și două luni io n-am călcat pe iarbă? Cum v-ați refăcut viața după ce ați ieșit din închisoare? După ce-am venit din pușcărie m-am căsătorit cu fosta soție, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
săceta de anu’ trecut, te’ntrebi, pe bună dreptate, de unde să mai dai și cote... ha ?.. de unde ?.. Bărbații au început a fugi la oraș, să lucre în fabrici..!” Bătrânul povestea, povestea.. și blestema, în timp ce fața tânărului, împăroșată, a nepotului său, crispată și frământată de gânduri, era gata să izbucnească de mânie, cu mâna încleștatată pe arma automată de la piept. După o vreme, bătrânul se trase mai aproape, și-l întrebă în șoaptă... „ Da’, ci crez’, Gheorghiță, mai vin americanii...ha, ci
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Într-un dialog de șase ceasuri însă, se schimbă treaba. La început, inventatorul i-a răspuns corect reporterului la întrebări, cu multe referințe la invenția lui și la situația ingrată a cercetătorului solitar. În sinea sa, simțea că, vorbind astfel, crispat, didactic, ratează o șansă. Orice s-ar zice, o convorbire pe mai multe pagini, într-o revistă foarte citită, e ocazia care nu trebuie ratată. Nu se poate ca o revistă cu tiraj mare să nu ajungă și-n mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
intrare...Era sleit de puteri, posomorât. Prin două cuvinte smulse anevoie din pieptul slăbit ceru apă și-și umezi buzele arse de ger și vânt, pe urmă înghiți setos două-trei gâturi din lichidul călduț...După ce-și reveni, fața-i crispată încă i se înveseli ca de-o durere plăcută, de îndată ce-și văzu copiii și nevasta stăpâniți de bucuria reîntoarcerii lui... Le povesti întrerupt, cu voce scăzută, cât de departe îl purtase mârțoaga și cum, rătăcind pe întinderea ogoarelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de minute. Vă dați seama ce Însemna asta pe atunci? Pentru noi, bineînțeles! Mi-l Înfățișez În continuare pe profesorul Gheorghe Ghițun radios, dar și cu fața plină de șiroaie, mulțumit că i-a ieșit o partitură, dar și puțin crispat că unele lucruri nu s-au Împlinit, generos când era vorba despre laude, dar și tăcut când ceva nu Îi era pe plac. Iar din hăul timpului adie și În prezent frânturi de felul „eroi au fost, eroi sunt Încă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cu Amiaza mării, care anunță câteva dintre notele considerate de critică definitorii pentru poetă: luciditate, impersonalizare, capacitate de a esențializa, de a înscena abstracțiuni, într-o manieră lirică nespecific feminină, deși „amiaza” invocată e cea a intensității trăirilor. Tonul abrupt, crispat, monocord, amintind unora de „nervii” și obsesiile bacoviene, încifrările discursului metaforic sunt menite să țină sub control fracturile de adâncime dintre ființa materială și aspirația comunicării cu transcendentul, acutizarea spaimei sau a culpabilității. Atunci când i se acordă spațiu, confesiunea ia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
întrebați-vă”. Un imperativ al inefabilului, într-un crescendo sfâșietor de trist, urmat de un alt imperativ, „gândiți-vă!...” Invitație la rațiune. Zâmbetul, iubirea, speranța pălesc... în eventualitatea declanșării... grenadei ucigașe. Tristețea sfâșie. într-un colț de lume, liniștea domnește - „crispată”, „înșelătoare”, „absolută”, doar în cimitirul „Ghivat Shaul”, „tăcerea pietrei” invită întru ascultare: „Orbiți, deopotrivă, / de înscenările armoniei, în ora de pace și sânge a amurgului complice”. într-un adânc de suflet, rodește o voce: „Nu are importanță unde voi fi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ecoul urii adânci exprimă un ne-firesc, o abatere vătămătoare de la verticalitatea umanului. Așadar, dincolo de masca vicleană în care fostul naiv nu mai crede, ce ne-omenesc pulsează, ce corupție malefică și-a întins umbra peste o față tot mai crispată precum un stindard bizar care flutură în adierea unei existențe pierdute? Pentru ateu, omul este înconjurat de nimic. El vine din neant și merge spre neant. Accident al vidului, pată absurdă de existență, ființa umană strălucește fulgurant și efemer, preț
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
formatorii de opinie din interstiții. Rezultatul imediat este dispariția aproape completă a argumentelor teologice chiar în cele mai importante dezbateri politice, sociale sau culturale care animă conștiința colectivă a românilor. Sensibilitatea creștină rămâne, în forul public, mută sau dezarticulată. Fideismele crispate, pe de o parte, și disprețul laconic, pe de altă parte, dau tonul. Reacțiile publicului întemeiate tacit pe Crezul tradiției înaintează bâjbâit spre limanul argumentației. Exercițiul intelectual al criticii teologice este timid, incoerent și confuz, fiind împiedicat și de absența
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
greoi dar rețin bine sensul celor citite, copii care citesc ușor dar nu rețin bine sensul celor citite, copii care citesc ușor reținând totodată, integral textul parcurs. În privința scrisului se desprind tipuri de scris ca: tipul înclinat, tipul îndoit, tipul crispat, tipul flexibil și tipurile combinate. În cercetările efectuate de Florica Bogdazar și A. Casteilla se aduc argumente în favoarea unor tipuri de scriere atât pentru cunoașterea rapidității cât și pentru un consum economicos de energie psihonervoasă. La dezvoltarea senzorial - perceptivă contribuie
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
încheieturi. Mă uit la ceas - și, spre groaza mea, văd că au trecut deja douăzeci și trei de minute. Aproape că mă aștept s-o văd pe Suze cu un bebe în brațe. Dar uite-o, pe același scaun, ușor crispată. — Bex! Ce bine c-ai venit! Hai, că mi-au început contracțiile! — Îmi pare rău c-a durat atâta, zic trăgându-mi sufletul. Am vrut doar să fiu sigură că nu-ți lipsește nimic. Dintr-una din sacoșe îmi scapă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o gură de cafea. Abia dacă ai pomenit o dată sau de două ori despre nuntă, de când te-ai întors! Ce zic eu, adevărul e că parcă faci tot posibilul să eviți subiectul! Nu-l evit deloc! spun, cu un zâmbet crispat. De ce aș face una ca asta? Am nevoie de vodcă. Mâna mi se strecoară încet spre geantă. Trebuie să pun punct discuției imediat. Unele mirese se consumă mult prea mult cu nunta. Nu mai știu altceva decât nunta, nunta, nunta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Vorbește serios? Nu vorbi prostii, zice Elinor. — Am trimis o scrisoare de demisie Comitetului director al Fundației Elinor Sherman. Nu mai avem nici un motiv pentru care pașii noștri să se intersecteze de acum înainte. — Ai uitat de nuntă, spune Elinor crispată. — Ba n-am uitat. N-am uitat deloc. Luke trage aer în piept adânc și mă privește. Din acest moment, Becky și cu mine ne vom face alte planuri de nuntă. Evident, îți voi restitui în totalitate cheltuielile de până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fel, munții logodiți "cu vasta strălucire,/ Un braț semeț au repezit spre fire" (Munții) sau copacul "hipnotizat de-adânca și limpedea lumină/ A bolților destinse deasupra lui, ar vrea/ Să sfarăme zenitul și-nnebunit să bea/ Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină" (Copacul). Slava-ntrevăzută, vasta strălucire și limpedea lumină sunt imaginile unui nou tărâm, ale unei alte lumi spre care năzuiesc ființările. Împreună, ele alcătuiesc "imaginea senină" (s. n.) a unei distanțe transparente, forma luminoasă a diafanului. Diafanul nu arată ceva
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]