55,283 matches
-
Opere, de la Editură Dacia, din 1978, Mircea Vaida și Gheorghe Sprinteroiu, a unui articol din "Facla" din 31 martie 1912, semnat cu inițială V., ca aparținând lui Ion Vinea, deși el încă nu debutase la acea vreme pune în cântarul critic opinii referitoare la român și la scriitor, în general, dar mai ales prețuiește contribuția d-nei Constandina Brezu-Stoian, la promovarea publicisticii literare a lui Ion Vinea, în 1972, cât și la interpretarea acesteia, din Prefață. Important este pentru cititor să descopere
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
interpretărilor literaturii străine, orizontul și exuberanta, vigoarea documentarii, muzicalitatea textului, capacitatea lui de a lega destine individuale și a le interpatrunde cu istoria în înțelesul sau cel mai larg, cât și realismul psihologic al unora dintre autorii români, verva observațiilor critice. Continuată pe parcurs, asemenea lectură contribuie la permanentă revitalizare a literaturii, trimiteri convingătoare fiind făcute la proza lui Gală Galaction ori talentul lui N. Davidescu, până ce, în 1916, îl acuză de plagiat, ori la proza lui D. Anghel: "Cu mult
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
unui anume timp, al său, care este și al istoriei anilor, mai ales a anilor de restrângere a activității gazetărești, din timpul războiului, pentru 1917 sumarul necuprinzând decât trei titluri, dar mai ales avalanșă de belșug epic, liric și usturător critic al povestitorului de istorie care se vădește a fi în publicistica să Ion Vinea în perspectiva dinamică a anului 1919. Nu am găsit nici o informare dacă ediția are în vedere includerea jurnalului. Fragmente din el au fost publicate de Constandina
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Roxana Racaru Dramaturgia românească, genul situat cel mai mult în umbră din toată literatura română postbelică, necesită revizuiri, cu atît mai mult cu cît nu avem sinteze critice recente consacrată ei, iar ierarhiile și analizele existente datează în mare parte de dinainte de Revoluție. Volumul de micromonografii critice al lui Romulus Diaconescu nu ne oferă însă o revizuire, ci o recapitulare a operelor unora din dramaturgii cotați ca cei
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
cel mai mult în umbră din toată literatura română postbelică, necesită revizuiri, cu atît mai mult cu cît nu avem sinteze critice recente consacrată ei, iar ierarhiile și analizele existente datează în mare parte de dinainte de Revoluție. Volumul de micromonografii critice al lui Romulus Diaconescu nu ne oferă însă o revizuire, ci o recapitulare a operelor unora din dramaturgii cotați ca cei mai importanți din perioada postbelică. Deși miza afirmată a cărții este semnalarea cîtorva dramaturgi de valoare, "a căror operă
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
care ignorînd-o pierdem din vedere principalul (uneori singurul) merit al textului - dezbaterea, punerea în discuție a adevărului, apelul la morală, toate gîndite într-o epocă fără dezbatere, fără adevăr și fără morală. Condiția umană este un pretext al unor monografii critice de tipul celor cu care ne-a obișnuit școala. închizînd cartea, cu greu putem aduna cîteva idei generale despre cum e umanitatea văzută în aceste piese, cum arăta lumea înainte de 1989, sau în vremurile în care a fost scrisă fiecare
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
filiații cu exemple celebre din dramaturgia occidentală unor mai atente decelări a tendințelor și a direcțiilor în dramaturgia românească - cu o excepție notabilă: integrarea teatrului lui Teodor Mazilu în direcția teatrului satiric din anii '70. Chiar și așa, o inițiativă critică onestă care să ia în discuție piese și vremuri deja intrate în manualele de istorie și care să pună astfel în discuție dramaturgia românească postbelică, merită atenție. Cu o observație privind confuziile de personaje și inconsecvențele, inadmisibile într-o analiză
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
onestă care să ia în discuție piese și vremuri deja intrate în manualele de istorie și care să pună astfel în discuție dramaturgia românească postbelică, merită atenție. Cu o observație privind confuziile de personaje și inconsecvențele, inadmisibile într-o analiză critică: "provocat, șVasileț moare în cursul unei încăierări, nu se sinucide, așa cum eronat au afirmat unii critici" (pagina 240), pentru ca la pagina 241 să găsim "Ștefan și Vasile trăiesc drama existențială a înstrăinatului și fiecare alege soluții diferite, primul optînd pentru
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
purta cu sine tot ceea ce e bun și ceea ce e rău în această lume". Dramaturgia românească postbelică, dar și producțiile ei post-decembriste, merită o recitire, din perspectiva exigențelor noastre de azi, fără ca noxele de atunci să ne mai aburească lentilele critice. Deocamdată ceea ce avem sînt recapitulări a ceea ce s-a zis deja. Romulus Diaconescu - Condiția umană în dramaturgia postbelică. Horia Lovinescu, Teodor Mazilu, Marin Sorescu, D. R. Popescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2001, 292 pag.
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
Nicolae Manolescu M-am gîndit să scriu, după ce voi încheia Istoria critică în "format" mare, o mică Istorie a literaturii române pe înțelesul celor care citesc. Trei sute de pagini, nu mai mult, ca o "poveste" pentru toate vîrstele. Am descoperit parcurgînd literatura noastră că există un fir conducător absolut remarcabil și totodată
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
într-un pătrat cu 16 subdiviziuni, în care sînt marcate printr-un sistem simplu gradele de integrare a împrumuturilor. E important și îmbucurător că din această panoramă nu lipsește româna. Partea românească - tratarea cuvintelor în dicționar, studiul teoretic și prezentarea critică a bibliografiei - a fost redactată cu acuratețe și competență de trei autoare: Ilinca Constantinescu, Victoria Popovici și Ariadna Ștefănescu. Așa cum arată coordonatorul lucrării în introducerea la dicționar, repartizarea limbilor permite interesante studii comparative, legate nu numai de afinități sau divergențe
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
poezie la fel de frumoasă! v Cronicarul mulțumește S.C. Romarguspress SRL pentru amabilitatea de a ne trimite regulat extrase din presa culturală (și nu numai) referitoare la România literară. Deși credea că citește tot, Cronicarul recunoaște că ecourile textelor (mai ales articole critice) din paginile R.l. sînt cu mult mai numeroase decît avea el știință. Doar în a doua jumătate a lunii august, am avut astfel de ecouri (care ne onorează, indiferent dacă ne sînt favorabile ori nu) în ĂLA, Observator cultural (trei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
Marius Chivu E foarte greu să judeci critic cartea unui autor recent dispărut dintre noi fără a încerca un sentiment de pioșenie, semn al unei legături inexplicabile și nebănuite. O voi face totuși cu convingerea că numai așa voi aduce un sincer tribut criticului care a fost Maria-Luiza
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
foarte greu să judeci critic cartea unui autor recent dispărut dintre noi fără a încerca un sentiment de pioșenie, semn al unei legături inexplicabile și nebănuite. O voi face totuși cu convingerea că numai așa voi aduce un sincer tribut criticului care a fost Maria-Luiza Cristescu. Tot încercând să scrie această carte despre proza contemporană, autoarea a realizat, după propria mărturisire, că avea nevoie să clarifice mai întâi anumite aspecte și să le pună în deschiderea cărții cu titlu de avertisment
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
uneori irelevant. Autoarea nu poate vorbi onest despre literatura contemporană tocmai pentru că are grija permanentaă de a nu lăsa să se vadă hibele pe care le știe prea bine. Și acest lucru este cu atât mai evident cu cât spiritul critic al autoarei iese la iveală abia atunci când scrie despre autorii vechi. Eseurile despre Slavici, Filimon, Rebreanu, Sadoveanu, Camil sunt mult mai reușite. Este o diferență enormă în felul în care îi tratează pe acești autori. Dacă Lumea în două zile
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
istoria, iar Marin Preda are o operă și nu capodopere, altfel stau lucrurile în analizele din a doua parte a cărții. Mult mai lucide și fără grija de a ascunde ceea ce nu convine, Maria-Luiza Cristescu aici își dă măsura talentului critic. Sadoveanu nu s-a străduit să aibă prea multe idei mulțumindu-se cu a povesti fără a inventa, Filimon "a făcut din ficțiune dreptate ca cetățean", Accidentul este o carte pedagogică, dezechilibrată prin încărcarea formulei, personajele lui Camil sunt de
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
la obișnuință vicleana a poeziei./ Tu care în adolescență/ ai vrut să te faci oier, apoi/ funcționar la "Piscicola", tu care ți-ai amăgit/ insomniile cu sanskrita, cu Schlegel, cu Bopp, pentru ce/ persecuți tipografii, zețarii, amicii, oamenii cei/ cumsecade (criticii literări nu conteaza - șunt mult prea/ șireți ca să citească vreodată ceva). Iată din nou/ ai mai scris un poem, te-ai mai tras încă o dată pe/ sfoară, mai bine/ te-ai face copac, boiler electric sau varză./ Termină naibii." Biografia
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
pune în lumina pe altul - presupune o condiție subalterna pe care autorul cărții o asumă numai în parte. Ceea ce pare să fi fost, la început, doar o mască aleasă dintr-un impuls idiosincrasic, dar și dintr-o rațiune lucrativa (bășcălia, critică și blasfemia s-au vîndut întotdeauna mai bine decît ditirambul), a ajuns să se lipească de față actorului. Pamfletarul nu mai e în stare de o perspectivă senina asupra lumii, elogiile sale sînt chinuite, sub-minate de fiere. Simulacrul dobîndește din ce in ce mai
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
fost foarte bine primit de critică. Este un tînăr intelectual activ (redactor la Editura Univers, la Paralela 45, predă în Facultatea de Litere, a lucrat cotidianul Independent) și o astfel de primire i se cuvenea. Mitul scriitorului descoperit de vreun critic abil, scos dintr-un maldăr de veleitari, trebuie să dispară. Cecilia Ștefănescu a făcut o școlă de literatură viabilă la Facultatea de Litere (și al său cenaclu), dezamăgește oarecum prin obediența sa față de un model de proză, față de un program
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
Pe Alexandru Busuioceanu, autorul "jurnalului" al cărui titlu mi l-am însușit pentru cronica de față, realizatorul ediției, dl C. Popescu-Cadem îl caracterizează pe baza elementelor uman concrete în circulație, formularea distingându-se prin sinteză cuprinzătoare: "Personalitate complexă, istoric și critic de artă, eseist, poet de limbile română și spaniolă, profesor universitar la București și la Madrid, Alexandru Busuioceanu aparține deopotrivă culturii române ca și celei spaniole". Complexitatea omului, experiența scrisului și a frecventării mediilor literar-artistice și politice, din anii exilului
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
căruia nu-i lipsește însușirea de a scruta simpatetic omul, de a face adevărate fiziologii. Portretele lui N. I. Herescu, Victor Buescu, Basil Munteanu, Constantin Baciu, Cioran, Cotruș, C. Brâncuși, Pallady îi pun în valoare spiritul de observator cu accentuată notă critică, concretețea afirmațiilor, neaderarea la ambiguități. Despre diaspora scrie ca despre o lume de personalități scindate, sfâșiate, dezgustate. Iar legionarii care mișună cu numele, faptele și încrâncenările lor în paginile "jurnalului" fac parte evident din opusul, contrariul, din negațiile sale. Pentru
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
o lume de personalități scindate, sfâșiate, dezgustate. Iar legionarii care mișună cu numele, faptele și încrâncenările lor în paginile "jurnalului" fac parte evident din opusul, contrariul, din negațiile sale. Pentru capacitatea de a portretiza, citez îmbinarea de valori, sentimente, volubilitate critică ușor cenzurată în ironie, a apariției lui Grigore Nandriș: "imposibil să scoți un slavist din micile lui socoteli lingvistice, circumscrise la orizontul manualelor didactice și în capul lui Nandriș la limitele bucovinene ale "patriei mici"". Și ca o completare spirituală
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
35 de ani la Viena, un fel de Don Quijote cu Sancho Panza; el lăsându-se stăpânit de prudență și cu oarecare teamă de mine, dar înlăuntrul său, tăcut și tenace, dezaprobându-mă profund". Ar mai trebui să scriu despre spiritul critic al lui Alexandru Busuioceanu, despre monumentalul cultural din concepția sa de scriitor, despre condiția scriitorului de pretutindeni, dar mai ales aceea a scriitorului din exil, despre mândria lui de a se găsi citat cu lucrările sale în diferite bibliografii, în
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
greu de prețuit la adevărata sa valoare, când restabilește date, greșit comunicate de autor, când identifică scriitori, mai ales spanioli, mai puțin frecventați la noi și chiar și atunci când reproduce paginile înnegrite de ștersăturile autorului, exemplar examen al spiritului său critic, aplicat pe viu. Ediția reproduce, din mulțimea mapelor aflate depozitate la Arhivele Naționale, în colecția "Scriitori români", Dosarul cu numărul 120, al cărui conținut este format din acest Jurnal, intitulat Caiete de miezul nopții. Fragmente au mai fost publicate în
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
și "forma" substanțializată, adică permeabilă la datele psihice. Dacă pe de o parte poetul își găsește compensația în fervoarea estetizării, pe de altă parte aceasta din urmă e pusă în chestiune de postura meditativă, chestionată, măcar în subsidiar, de conștiința critică. Țesătura estetă nu se asumă integral, cochetînd cu existențialul, păstrînd un prag zero, declarativ, sub chipul unui inventar, de baudelariană inspirație, al elementelor vieții perdante: "Tusea, pojarul, febra, coșmarul/ cu un om negru care îmi leagă picioarele,/ doctorul cu o
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]