1,168 matches
-
with/in the Postmodern, Routledge, Londra. Lee, J., Lee D. (1960/1972), The Child and His Curriculum, Appleton-Century-Crofts, Inc., New York (ediții anterioare: 1950, 1940). Leeper, R. (ed.) (1965), Strategy for the Curriculum Change, ASCD, Washington, D.C. Leitch, V. (1992), Cultural Criticism, Literary Theory, Poststructuralism, Columbia University Press, New York. Leonard, J. (1953), Developing the Secondary School Curriculum, Holt, Rinehart & Winston, New York. Lerner, G. (1986), The Creation of Patriarchy, Oxford University Press, New York. Livingston, D. (ed.) (1987), Critical Pedagogy and Cultural Power, Bergin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Consciousness, Cultural Revolution, and Curriculum Theory: The Proceedings of the Rochester Confrence, McCutchan Publishing, Berkeley, pp. 151-155. Willis, G., Allan, A. (1978), „Patterns of Phenomenological Response to Curricula: Implications”, în G. Willis (ed.), Qualitative Evaluation: Concepts and Cases in Curriculum Criticism, McCutchan Publishing, Berkeley, pp. 34-71. Willis, G., Schubert, W. (eds.) (1991), Reflections from the Heart of Educational Inquiry: Understanding Curriculum and Teaching through the Arts, State University of New York Press, Albany. Willis, G., Schubert, W., Bullough, R., Kridel, C., Holton
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
insatisfacțiilor, viclenie conjuncturală, melancolie și umor - aceasta era recuzita curentă a supraviețuirii noastre”. Tot el citează observațiile bine făcute ale lui Mihai Botez, pentru care supraviețuirea ar fi fost o artă, „chiar demnă, sub dictatura comunistă, combinând supunere bine calculată, criticism autolimitat, păstrare tactică a unui profil marginal și utilizare inteligentă a oportunităților”. Complicitatea, bucuria victoriei în cotidian, împărtășirea și împărțirea micilor prăzi din abundența occidentală - fie cărți, fie reviste, dar tot așa și banale produse de masă, ca brânzeturile franțuzești
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ei, orientându-se după situații aleatorii și după asemănări de formă). În contextul activităților educative, una dintre sarcinile prioritare ale învățământului pentru elevii cu deficiențe mintale constă în prevenirea și combaterea manifestărilor de inerție (altfel spus, în stimularea activismului și criticismului gândirii) și în dirijarea comportamentului lor. Lipsa de îndrumare și suport, în condițiile afectării nivelului de discernământ datorate caracteristicilor evocate anterior, poate determina, pe lângă dificultăți majore în procesul didactic, creșterea alarmantă a frecvenței tulburărilor de conduită cu efecte directe asupra
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1913; H. Sanielevici, Poporanismul reacționar, București, 1920; Lovinescu, Ist.civ.rom., I-III, 80-119; II, 67-71, passim, IV, 108-135, passim; Ralea, Scrieri, II, 376-379; Lovinescu, Ist.lit.rom.cont., I, 80-119, II, 67-71, passim, IV, 108-135, passim; Mihail Dragomirescu, Sămănătorism, poporanism, criticism, București, 1934; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 191-192, passim; G. C. Nicolescu, Ideologia literară poporanistă. Contribuția lui G. Ibrăileanu și bibliografia problemei, București, 1937; Călinescu, Ist.lit. (1941), 585-604, Ist. lit. (1982), 661-681; Valeriu Ciobanu, Poporanismul. Geneză, evoluție, ideologie, București, 1946
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
m-am despărțit niciodată: exprimarea sinceră a sufletului românesc în forme de adevăr.” Se face astfel trimitere la un principiu maiorescian sintetizat de Mihai Eminescu: „naționalul în marginile adevărului”. Asemenea celorlalte publicații sămănătoriste, programul N. r. l. reprezintă un amestec de criticism junimist și de misticism național, având ca urmare amalgamarea eticului, etnicului și a esteticului, concepte pe care Titu Maiorescu le separase. Adept al dezvoltării sociale și culturale graduale, organice, N. Iorga precizează că publicația „va exprima păreri libere, va descoperi
NEAMUL ROMANESC LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
a formelor și valorilor, o operă critico-estetică și filologică. Se vede aici reacția programatică și polemică față de scindarea istorică a criticii românești în două filiere polare. Aparent mai viguroasă, una dintre ele, cea antifilologică și speculativă, își are sursele în criticismul maiorescian, ajungând prin C. Dobrogeanu-Gherea, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, G. Călinescu până la Tudor Vianu. Cea de-a doua, reunind pe B. P. Hasdeu, Ovid Densusianu, Paul Zarifopol, N. Cartojan, D. Caracostea, Perpessicius, a demarat din filologie, dar a avut ambiții
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
în imaginația sa, va resuscita spiritual decăzuta Europă. Nu îi plac, din ideologia românească, „raționaliștii”, „criticiștii”, „zeflemiștii”, în speță Titu Maiorescu și I.L. Caragiale. Acesta din urmă ar cultiva „fronda iresponsabilă, paradoxul ieftin, irespectul valorilor absolute, o stearpă logică [...], un criticism până la absurd”, unii neavând „conștiința responsabilității scrisului și a activității publice”. P. se întâlnește, în critica junimismului și în respingerea ironiei lui Caragiale, cu criterioniștii, de care ideologic se despărțise. Și aceștia îi reproșau lui Caragiale faptul că, prin ironia
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
I.L. Caragiale, Eminescu, Dobrogeanu-Gherea, Coșbuc, Ibrăileanu, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Beniuc, Titus Popovici. A acordat o importanță specială literaturii contemporane și aspectelor de „îndrumare” corelate cu evoluția genurilor predilecte în anii ’50-’60, textele fiind analizate din perspectiva doctrinară a criticismului sociologist, sub zodia realismului socialist, pe care de altfel îl teoretizează zelos, cum se poate observa în indicațiile date în Pentru literatura vieții noi (1953), Chipul luptătorului comunist în proza contemporană (1961) ; Realism, realism critic, realism socialist (1961), Literatura și
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
W. Frederick, „The Problem of Actor Designation in Political Analysis”, în Comparative Politics, vol. 17, 1985. Frolich, Norman; Oppenheimer, A. Joe, „Choosing Justice in Experimental Democracies with Production”, în American Political Science Review, vol. 84, 1990. Frye, Northrup, Anatomy of Criticism, Princeton University Press, Princeton, 1975. Geddes, Barbara, „A Game Theoretic Model of Reform in Latin American Democracies”, în American Political Science Review, vol. 85, 1991. Geddes, Barbara, „How the Cases You Choose Affect the Answers You Get: Selection Bias in
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
2000. Versiunea originală: Designing Social Inquiry, Princeton University Press, Princeton NJ, 1994. Kuhn, Thomas, The Structure of Scientific Revolution, University of Chicago Press, Chicago, 1962. Lakatos, Imre, „Falsification and Methodology of Scientific Research Programmes”, în Lakatos Imre; Musgrave Alan (coord.), Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge University Press, Cambridge UK, 1970. Lasswell, D. Harold, Politics: Who Gets What, When and How, McGraw-Hill, New York, 1936. Lijphart, Arend, „Comparative Politics and the Comparative Method”, în American Political Science Review, vol. 65, 1971
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Mihail Sebastian, „Mathesis sau Bucuriile simple”, RP, 1935, 5311; G. Călinescu, „Mathesis...”, ALA, 1935, 778; Oscar Lemnaru, Traducerea din Kant. Problema traducerilor de filosofie, FLR, 1936, 1566; Eugen Ionescu, Constantin Noica, „Păreri libere”, 1936, 6; Ionel Jianu, O introducere la criticism, RP, 1936, 5487; Petru Comarnescu, Două moduri de cercetări filosofice, la d-nii Claudian și C. Noica, RFR, 1936, 11; Anton Dumitriu, „Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes leibniz și Kant, „Revista de filosofie”, 1936, 4; Septimiu Bucur, C. Noica
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
În nr. 167, 168, 20dec: A.Ciurunga. - Șaptezeci de ani; - În nr. 169, 30 dec: A.Ciurunga. - Anul nou; Petre Solomon. - Cântec pentru Republica mea. 26. Vezi cartea mea. - Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993. 27. Ovid S. Crohmălniceanu. - Critică și criticism. În: Contemporanul, IV, nr. l19, 14 ian.1949. J. Popper. - Primăvara poeziei. În: Flacăra, II, nr. 17 (69), 30 apr. Geo Șerban - Literatura Închisorilor și lagărelor. Ibidem, nr. l4 (66), 9 apr. 1949. Geo Șerban - Tema muncii În romanul sovietic
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aluneca repede În aceeași pasivitate. Grija mălaiului zilnic, invidii și uri meschine, gelozii Întunecate, certuri, bătăi, - iată formele nesemnificative ale conflictelor dezvoltate inutil pe multe pagini, În dauna celui fundamental, de clasă. (Ă). Pe văile Argeșului e scris de pe pozițiile criticismului burghez, În maniera În care Cezar Petrescu Își scria acum 10-20 de ani romanele sale de satiră la adresa societății burghezo-moșierești. Zugrăvirea situațiilor și a oamenilor este făcută de pe poziții empirice burgheze, fără sublinierea esențialului, posibilă numai prin cunoașterea științifică a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-i poate epuiza conținutul. Aici nu trebuie și nu poate să persiste, în cele din urmă, o limită de netrecut; căci gândul și obiectul spre care se îndreaptă acesta sunt unul și același lucru.7 Cotitura sau răsturnarea produsă de criticismul kantian în istoria gândirii filosofice a fost caracterizată în diferite feluri. Ea va putea fi caracterizată și drept o trecere de la un concept al cunoașterii orientat spre conținut la un concept al cunoașterii orientat spre formă. Potrivit acestuia din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
tendința și scopul ei, care este critica și care trezește spiritul conform naturii sale. Mărturisesc că filosoful de la Königsberg s-a înșelat adesea ca om, că trebuie deseori să înlocuim părerea lui printr-o alta, dar el este nemuritor fundamentând criticismul, adica aspirația adâncă a filosofiei după care rațiunea nu consideră adevărat decât ceea ce a recunoscut ea ca atare, după o matură cercetare.9 Prin Kant s-ar afirma, așadar, însuși spiritul filosofiei, și anume cerința de a supune deopotrivă credințele
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
urmă, este util să distingem între cei care afirmă că își propun să construiască pe temelia filosofiei kantiene și cei care obișnuiesc să-și prezinte propriile idei, ba chiar și felul în care concep și practică filosofia, în confruntare cu criticismul kantian. În cursurile lui Maiorescu, prezentarea ideilor lui Kant era subordonată în mod vizibil unei intenții mai generale: trezirea gustului și interesului intelectual și estetic pentru filosofie. Opera lui Kant îi apărea lui Maiorescu drept exemplară pentru ceea ce reprezintă cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
tinere. O altă supoziție care pare să fi susținut imaginea despre filosofia lui Maiorescu și a celor din cercul său era că numai prin analiza critică a puterilor cunoașterii ne putem elibera de tirania unor obișnuințe adânc înrădăcinate ale gândirii. Criticismul kantian situează astfel într-o perspectivă nouă multe probleme de interes general. Este o preocupare pentru filosofia apropiată de cea a saloanelor culte ale vremii. Scrupulele interpretului calificat îi erau în bună măsură străine profesorului Maiorescu. El credea că prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
opera lui Kant metafizica transcendentă a primit o lovitura din care cu greu își va putea reveni. Nu se poate trece peste Kant, construind sisteme filosofice a căror pretenție de a reprezenta „știință” ar fi fost probată ca nelegitimă de către criticismul kantian. Cel care a fost, probabil, după Maiorescu cel mai fidel admirator și popularizator al filosofiei lui Kant nu ezita să afirme că nici una din încercările de distanțare categorică de concluziile filosofiei critice nu a fost încununată de succes. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care amintește de Maiorescu, cu deosebire în prelegerile consacrate intuițiilor pure ale sensibilității, spațiului și timpului 26. În expunerea filosofiei teoretice a lui Kant, profesorul va acorda o atenție deosebită clarificării a trei concepte, pe care le aprecia drept fundamentale: criticism, apriorism și idealism transcendental. Se cuvine remarcat că Petrovici insista asupra distincției dintre ceea ce numea un „apriorism psihologic” și un „apriorism logic”. În primul caz este vorba de sublinierea anteriorității structurilor a priori în raport cu experiența, oarecum în sensul teoriei ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
răspuns care deschide calea răspunsului la cea de a doua. Rezultatul criticii kantiene a fost atât respingerea empirismului, care contestă în general posibilitatea metafizicii, cât și a raționalismului clasic, care nu oferă baza necesară în vederea edificării metafizicii ca știință. Judecând criticismul kantian în ambianța filosofică în care a luat naștere și a dat roade, Florian conchide: „Filosofia critică a încheiat un mod de a gândi, ale cărui origini sunt destul de vechi. Din acest punct de vedere, criticismul e cel din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
metafizicii ca știință. Judecând criticismul kantian în ambianța filosofică în care a luat naștere și a dat roade, Florian conchide: „Filosofia critică a încheiat un mod de a gândi, ale cărui origini sunt destul de vechi. Din acest punct de vedere, criticismul e cel din urmă cuvânt al filosofiei.”42 Florian crede că opera critică a lui Kant are meritul nemuritor de a fi fixat pentru prima dată menirea adecvată a gândirii filosofice în genere, cea de cercetare a condițiilor de posibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant, prin sistematizarea proprie a direcțiilor interpretative, prin consecvența tuturor judecăților autorului cu punctele de vedere care susțin prezentarea sa sistematică a filosofiei lui Kant. Este regretabil că Florian nu a participat mai activ la dezbaterea din literatura internațională consacrată criticismului deoarece prin prestațiile sale el a depășit în mod sigur acel „provincialism” sub semnul căruia au stat poate prea mult timp nu puține scrieri românești despre Kant. Și este, desigur, regretabil că el a mai vorbit și scris despre Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Sistemul metafizic pe care îl schițează nu a fost construit pe fundamentele filosofiei critice, ci, dimpotrivă, printr-o desprindere clară de principiile și concluziile esențiale ale filosofiei kantiene. Proiectul metafizicii inductive nu poate fi asumat fără a ieși din cadrele criticismului. Demersul lui Motru este mai degrabă exemplar pentru o anumită modalitate și motivație a ieșirii din cercul filosofiei transcendentale. Iată de ce pretenția că cititorului i se oferă o scriere de orientare în filosofia kantiană este lipsită de orice temei. Motru
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cercetare kantiană. Noica va continua să se intereseze de opera lui Kant a cărei cercetare va sta în centrul proiectului său de formare filosofică 68. Firul acestor preocupări se rupe odată ce Noica ajunge în posesia propriilor sale idei și proiecte. Criticismul kantian va fi examinat din cu totul altă perspectivă și cu alte intenții în perioada când a fost scrisă Devenirea întru ființă. Această scriere propune o ontologie. Autorul ei va schița acum o interpretare ontologică a Criticii rațiunii pure, a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]