KorAP: Find »[drukola/base=criticism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...48 >

1,176 matches

Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847

V. Prefața nu se găsește în prima ediție, din 1809. Punctul de vedere susținut de Barante este cu strălucire dezvoltat de Harry Levin în studiul Literature as an Institution, apărut în Accent, VI (1946), pp. 159-168, și reprodus în culegerea Criticism (ed. Schorer, Miles, McKenzie), New York, 1948, pp. 546-553. 12. Ashley H. Thorndike, Literature in a Changing Age, New York, 1921, p. 36. 13. Q. D. Leavis, Fiction and the Reading Public, Londra, 1932. 14. Câteva lucrări care tratează aceste probleme: Alfred

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Ivanov, Freedom and the Tragic Life: A Study in Dostoyevsky, New York, 195?. 12. Hermann Glockner, Philosophie und Dichtung : Typen ihrer Wechsel-wirkung von den Griechen bis auf Hegel, în Zeitschrift jur Ăsthe-tik, XV (1920-21), pp. 187-204. 13. Vezi Rene Wellek, Literary Criticism and Philosophy: A Note on Revaluation, în Scrutiny, V (1937), pp. 375-383, și F. R. Leavis, Literary Criticism and Philosophy: A Reply, în Scrutiny, VI (1937), pp. 59-70 (reprodus în culegerea The Importance of Scrutiny, întocmită de E. Bentley, New York, 1948

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Dichtung : Typen ihrer Wechsel-wirkung von den Griechen bis auf Hegel, în Zeitschrift jur Ăsthe-tik, XV (1920-21), pp. 187-204. 13. Vezi Rene Wellek, Literary Criticism and Philosophy: A Note on Revaluation, în Scrutiny, V (1937), pp. 375-383, și F. R. Leavis, Literary Criticism and Philosophy: A Reply, în Scrutiny, VI (1937), pp. 59-70 (reprodus în culegerea The Importance of Scrutiny, întocmită de E. Bentley, New York, 1948, pp. 23-40). 14. Rudolf Unger, Philosophische Probleme in der neueren Literatur-wissenschaft, Miinchen, 1908 ; Weltanschauung und Dichtung, Zurich

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
și ideile. 13. Benedetto Croce, Estetica come scienza dell'espresione e linguistica generale, Palermo, 1902 ; ediția a X-a revăzută. 14. John Dewey, Art As Experience, New York, 1934, p. 212. 15. T. M. Greene, The Arts and the Art of Criticism, Princeton, 1940, p. 213 și urm., mai ales pp. 221-226; John Dewey, op. cit., pp. 175 și urm., 218 și urm. Argumente împotriva folosirii noțiunii de ritm pentru artele plastice se găsesc în Ernst Neumann, Untersuchvngen zur psychologic und Aesthetik des

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
I, pp. 151, 297, 299, 322, 339. 378 NOTE 19. CI articolul lui R. Wellek citat în secția I a bibliografiei capitolului de față, precum si studiul său The Concept of Baroque in Literary Scholarship, în Journal of Aesthetics and Art Criticism, V (1946), pp. 77-108. Ele cuprind numeroase exemple concrete și trimiteri la alte studii care tratează problema. 20. H. Wolfflin, Kunstgeschichtliche Grundbegriffe, Miinchen, 1915. 21. Vezi Hanna Levy, Henri Wolfflin, Sa theorie. Șes predecesseurs Rottweil, 1936 (teză de doctorat scrisă

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
acțiunea propriu-zisă, nici personajele unui roman nu pot fi rezumate... acțiunea și personajele nu sînt clare decît ca precipitate ale memoriei ; totuși, valență emotivă au numai în soluție" (C. H. Rickword, A Note on Fiction, în culegerea Toward Standards of Criticism, apărută sub îngrijirea lui F. R. Leavis, Londra, 1935, p. 33). Capitolul 12 Modul de existență al operei literare 1. Cf. bibliografia capitolului de față, secția I. 2. Ernest Fenollosa, The Chinese Written Character as a Medium for Poetry, New York, 1936

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
636-650 ; A. L. Korn, Puttenham and the Oriental Pattern Poem, în Comparative Literature, IV (1954), pp. 289-303. 3. Cf. Alfred Einstein, Augenmusik im Madrigal, în Zeitschrijt der internationalen Musikgesellschaft, XIV (1912), pp. 8-21. 4. I. A. Richards, Principles of Literary Criticism, Londra, 1924, pp. 125, 248. Cf. Practical Criticism, Londra, 1929, p. 349. 5. Richards, Principles, pp. 225-227. 6. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a IV-a. 7. Exemplele sînt împrumutate din articolul lui Walzel menționat în bibliografia acestui capitol

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Pattern Poem, în Comparative Literature, IV (1954), pp. 289-303. 3. Cf. Alfred Einstein, Augenmusik im Madrigal, în Zeitschrijt der internationalen Musikgesellschaft, XIV (1912), pp. 8-21. 4. I. A. Richards, Principles of Literary Criticism, Londra, 1924, pp. 125, 248. Cf. Practical Criticism, Londra, 1929, p. 349. 5. Richards, Principles, pp. 225-227. 6. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a IV-a. 7. Exemplele sînt împrumutate din articolul lui Walzel menționat în bibliografia acestui capitol, secția a IV-a. 8. După cum spune J.

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
IV-a. 7. Exemplele sînt împrumutate din articolul lui Walzel menționat în bibliografia acestui capitol, secția a IV-a. 8. După cum spune J. E. Spingarn, " Scopul poetului trebuie judecat prin prisma artei creatoare, adică prin prisma poemului însuși" (The New Criticism, Criticism and America, New York, 1924, pp. 24-25). 9. E. M. Tillyard și C. S. Lewis, The Personal Heresy : A Controversy, Londra, 1934 ; E. M. Tillyard, Milton, Londra, 1930, p. 237. 10. Pierre Audiat, în Biographic de Voeuvre litteraire, Paris, 1925, a < susținut

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-a. 7. Exemplele sînt împrumutate din articolul lui Walzel menționat în bibliografia acestui capitol, secția a IV-a. 8. După cum spune J. E. Spingarn, " Scopul poetului trebuie judecat prin prisma artei creatoare, adică prin prisma poemului însuși" (The New Criticism, Criticism and America, New York, 1924, pp. 24-25). 9. E. M. Tillyard și C. S. Lewis, The Personal Heresy : A Controversy, Londra, 1934 ; E. M. Tillyard, Milton, Londra, 1930, p. 237. 10. Pierre Audiat, în Biographic de Voeuvre litteraire, Paris, 1925, a < susținut că

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
E. Husserl, Cartesianische Meditationen und Pariser Vortrăge, Haga, 1950, p. 83. 15. Cf. nota 7 la introducerea părții a IV-a. 16. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a Il-a. 17. Cf. Louis Teeter, Scholarship and the Art of Criticism, în ELH, V (1938), pp. 173-193. 18. Cf. Ernst Troeltsch, Historiography, în Hastings' Encyclopaedia of Religion and Ethics, Edinburgh, 1913, vol. VI, p. 722. 19. Acest termen este folosit și de Ortega y Gasset, dar într-un sens diferit. Capitolul

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
rima. Un început modest pe drumul cel bun îl constituie lucrarea lui Charles F. Richardson, A Study of English Rhyme, Hanover, New Hampshire, 1909. 10. Wolfgang Kayser, Die Klangmalerei bei Harsdorffer, Leipzig, 1932 ("Palaestra", nr. 179) ; I. A. Richards, Practical Criticism, Londra, 1929, pp. 232-233. 11. J.C. Ransom, The World's Body, New York, 1933, pp. 95-97. Am putea totuși arăta că schimbarea făcută de Ransom este numai aparent ușoară, înlocuind, în murmuring, pe m cu d distrugem repetiția "m-m" scoțând

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Edwin Morris de Alfred Tennyson, citat după H. C. Wyld, Some A'Spects of the Diction of English Poetry, Oxford, 1933. O analiză cu un pronunțat caracter istoric a acestei probleme găsim în prefața lucrării lui Geoffrey Tillotson, Essays in Criticism and Research, Cambridge, 1942. 8. To His Coy Mistress de Andrew Marvell. 9. Louis Teeter, Scholarship and the Art of Criticism, în ELH, V (1938), p. 183. 10. Charles Bally, Trăite de la stylistique franc.aise, Heidelberg, 1909 și Leo Spitzer

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
O analiză cu un pronunțat caracter istoric a acestei probleme găsim în prefața lucrării lui Geoffrey Tillotson, Essays in Criticism and Research, Cambridge, 1942. 8. To His Coy Mistress de Andrew Marvell. 9. Louis Teeter, Scholarship and the Art of Criticism, în ELH, V (1938), p. 183. 10. Charles Bally, Trăite de la stylistique franc.aise, Heidelberg, 1909 și Leo Spitzer, cel puțin în studiile sale mai vechi, au identificat stilistica cu sintaxa. Vezi Vber syntaktische Methoden auf roma-nischem Gebiet, în Die

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Londra, 1922-1932. 20. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a Il-a. 21. Josephine Miles, The Sweet and Lovely Language, în culegerea omagială Gerard Manley Hopkins. By the Kenyan Critics, Norfolk, Connecticut, 1945, pp. 55-71. 22. Geoffrey Tillotson, Essays in Criticism and Research, Cambridge, 1942, p. 84. 23. Friedrich Gundolf, Goethe, Berlin, 1915. 24. Herman Nohl, Die Kunststile in Dichtung und Musik, Jena, 1915, și Stil und Weltanschauung, Jena, 1920. 25. Motiv und Wort, Studien zur Literatur- und Sprachpsychologie, Hans Sperber

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
4. Vezi E. G. Boring, Sensation and Perception in the History of Experimental Psychology, New York, 1942; June Downey, Creative Imagination: Studies in the Psychology of Literature, New York, 1929 ; Jean-Paul Sartre, IS Imagination, Paris, 1936. 5. I. A. Richards, Principles of Literary Criticism, Londra, 1924, capitolul XVI, "The Analysis of a Poem". 6. Ezra Pound, Pavannes and Divisions, New York, 1918 ; T. S. Eliot, Dante, în Selected Essays, New York, 1932, p. 204; Eliot, A Note on the Verse of John Milton, în Essays and

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
1936) pentru că a considerat că "folosirea și alegerea imaginilor de către Shakespeare nu este condiționată de gusturile lui personale ci de intențiile artistice pe care le-a urmărit în fiecare caz concret..." 57. Eseul Carolinei Spurgeon este reprodus în culegerea Shakespeare Criticism, 1919-35, (alcătuită de Anne Bradby), Londra, 1936, pp. 18-61. Despre autobiografie și Hamlet, vezi C. J. Sisson, The Mythical Sorrows of Shakespeare, Londra, 1936. 58. T. S. Eliot, Hamlet, în Selected Essays, Londra, 1932, pp. 141-146. 59. G. Wilson Knight : Myth

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Counterstatement, New York, 1931, p. 238; vezi de asemenea p. 182 și p. 219. 4. D. McCarthy, Portraits, Londra, 1931, pp. 75, 156. 5. J. Frank, Spatial Form in Modern Literature, în Sewanse Review, LIII (1945), pp. 221-240, 433-456. Reprodus în Criticism (Scharer, Miles, McKenzie), New York, 1948, pp. 379-392. 6. Primele două capitole din Pride and Prejudice sunt scrise aproape exclusiv în formă de dialog, în timp ce capitolul al treilea începe cu un rezumat narativ, după care se reia metoda "scenică". 7. Clara

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
English Institute Annual, 1940 (1941)* p. 59 si urm., și p. 70. 3. W. P. Ker, Form and Style in Poetry, Londra, 1928, p. 15. 4. Harry Levin, Literature as an Institution, în Accent, VI (1946) pp. 159-168 (reprodus în Criticism, New York, 1948, pp. 546-553). 5. A. Thibaudet, Physiologic de la critique, Paris, 1930, p. 184 și urm. 6. Dar vezi C. E. Whitmore, The Validity of Literary Definitions, PMLA, XXXIX (1924), pp. 722-736 și în special pp. 734-735. 7. Karl Victor, Probleme

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
de șes bornes prescrites, N'aurait ose d'un autre envahir Ies limites. 26. Implicațiile sociale ale ierarhiei genurilor în vremea Renașterii, cu toate că ne-au devenit de mult familiare, sînt în mod amănunțit studiate de Vernon Hali în Renaissance Literary Criticism, New York, 1945. 27. Van Tieghem, op. cit., p. 99. 28. Vezi, de pildă, Warner F. Patterson, Three Centuries of French Poetic Theory..., Ann Arbor, 1935, Partea a Ill-a, care include o listă a genurilor si subgenurilor poeziei medievale. 29. Cf. bibliografia

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
sa Geschichte der deutschen Ode (Miinchen 1923) și eseul citat mai sus în nota 7; vezi de asemenea fcîunther Miiller, Bemerkungen zur Gattungspoetik, în Philosophischer Anzeiger, III (1929), pp. 129-147. Capitolul 18 Evaluarea operei literare 1. S.C. Pepper, Basis of Criticism, Cambridge, Massachusetts, 1945, p. 33: "Definiția - în sensul de criteriu calitativ al judecății estetice, prin care se stabilește ce este sau ce nu este o valoare estetică și dacă respectiva valoare este pozitivă sau negativă. Normele intrinsece - în sensul de

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
și cel estetic, fie că emite o dublă judecată. Vezi N. Foerster, The Aesthetic Judgment and the Ethical Judgment, în culegerea The Intent of the Critic, Princeton, 1941, p. 85. 5. T. M. Greene, The Arts and the Art of Criticism, Princeton, 1940, p. 389. 6. "Valoarea" literaturii nu poate fi stabilită numai potrivit normelor literare, cu toate că nu se cade să uităm că numai pe baza normelor literare putem stabili dacă o anumită operă reprezintă literatură sau nu", Essays Ancient and

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
si a sa Idea of Great Poetry, 1925. 16. L. A. Reid, A Study in Aesthetics, Londra, 1931, p. 225 și urm., capitolul intitulat Subject-matter, Greatness, and the Problem oj Standards. 17. T. M. Greene, The Arts and the Art of Criticism, Princeton, 1940,: p. 374 si urm., 461 si urm. 18. Vezi mai ales E. E. Stoll, Milton a Romantic, în culegerea From Shakespeare to Joyce, New York, 1944, si Mario Praz, The Romantic Agony, Londra, 1933. 19. Eliot, op. cit., p. 96

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
211). 27. F.R. Leavis, Revaluation: Tradition and Development in English Poetry, Londra 1936, p. 68 si urm. 28. E. Vivas, The Esthetic Judgment, în Journal of Philosophy, XXXIII (1936), pp. 57-69. Vezi Bernard Heyl, New Bearings in Esthetics and Art Criticism, New Haven, 1943, p. 91 și urm., în special p. 123. Heyl respinge extremele "obiectivismului" și (mult mai ușor) ale "subiectivismului" pentru a expune un anumit "relativism" conceput ca o înțeleaptă via media. 29. Eriger en lois ses impressions personnelles

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
The Sacred Wood, Londra, 1920, p. 42 (vezi traducerea eseului respectiv, sub titlul Tradiție și talent personal, în volumul Pater, Chesterton, Eliot, Eseuri literare, București, Editura pentru literatură universală, 1966, p. 221 și urm.). 12. R. S. Crane, History Versus Criticism in the University Study of Literature, în The English Journal, Lollege Edition, XXIV (1935), pp. 645-667. 13. F. J. Teggart, Theory of History, New Haven, 1925. 14. Vezi bibliografia capitolului de față, secția a IV-a. 15. Vezi bibliografia capitolului

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]