630 matches
-
nevăzutei“ trepte, nu a „expresionist-nebănuitei“ lui Lucian Blaga, ci a celei «într-un elan oniric», deoarece deslușește pericolul „de a ceda“ presiunii „creatorilor“, în vreme ce „Călăul Liric“ - „înspiralat de «lehamitea de heruvim»“, însă bine „monitorizat“ de Eroul Liric - așteaptă „insuficient motivat“, „croșetând absent“, „deschiderea supapei“, contrabalansând, în murmurarea-i, acea spăimosă / alarmantă „șoaptă a trapei“: «venim, vuim / până la scăpătat» (O nevăzută treaptă, p. 5). În textul secund - cel de după „nevăzuta treaptă“ (de „împiedicare de pupilă“) -, adică în cele trei catrene „clasic-de-modern-paradoxiste“ ale
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului VARA Vara a fost punctuală, Cu suita sa regală A sosit de Sânziene Și-n păduri, și în poiene. Și-a întins, pe îndelete, Un covor de margarete Pe câmp și o ie nouă Croșetată-n ochi de rouă. Și-a dorit să înflorească Holdele, să înroșească Macii, apoi albăstrele A lăsat printre vâlcele , A-ndemnat puii să zboare, Teii i-a umplut de floare, Soarelui i-a spus că-i cere Să ardă mai cu
VARA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352898_a_354227]
-
poți intra. Eu mă odihneam puțin, că aveam migrena aia care tot mă necăjește. Acum dacă te văd pe tine, parcă m-a mai lăsat. Uite, îmi dau și compresa jos! Intrară în casă, unde era și mama Vetei și croșeta ceva într-un colț al încăperii. - Bine ai venit pe la noi, domnule Marinache! Mă bucur când văd că mai calcă pragul casei noastre un bărbat, mai ales dacă este tânăr. De când a murit soțul Vetei și al meu, rar mai
MOȘ MACHE CAP. VII. PUNCT ȘI DE LA CAPĂT. de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352729_a_354058]
-
de Arte Plastice și Design la Universitatea Națională de Arte București, din plexiglas fac ilustrații stilizate tradițional, din piele fac căluți, broșe, accesorii pentru cap și din ceramică „Fimo” confecționează buchețele de flori, păsărele, fluturași. Avramescu Stanca (Râmnicu-Sărat) expune mărțișoare croșetate din fire PNA, bumbac și mohair, sub formă de trifoi cu patru foi, ghiocei, buburuze, pisicuțe, fluturi. Chiorean Ana-Maria (Mangalia), artist plastic, absolventă a UAP și masterat la Secția Pictură, membru UAP, are expuse mărțișoare din sfoară de cânepă împletită
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
de la Muzeul Țăranului Român expune fuioare, canafi „ciucuri” mărțișoare din lână vopsită în culori naturale, obținute din plante, cât și coliere și brățări. Ciucea Andreea (Snagov), artist plastic, expune mărțișoare, fotografii, broșe, cercei. Mărțișoarele reprezintă flori, animăluțe, fluturi. Broșele sunt croșetate din orice fel de fir, bumbac, acril, mohair. Sunt simple sau au formă de buchet de trandafir. Cerceii sunt realizați în tehnica peyote, broderii din mărgeluțe. Natalia Radu (Florești-Prahova), artist plastic, absolvent al Facultății de Arte Decorative, secția Design, are
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
protagonist real ar da impresia de copie. Toată lucrarea acestui tip de interpretare e mai grea decât intrarea în transă cu personajul pentru că, în genere, actorii mari păstrează neincomodați acuratețea care corespunde zestrei de har, nu acoperă personajele cu mileuri croșetate în tehnici actoricești, asumate profesionalismului, și atât! Ce e mai greu în teatru e de jucat natural, nu de mimat artificial. Firește, orice rol presupune în primul rând știința actoriei, dar atunci când aceasta ajunge proeminent până la dominarea conștiinței, nu e
VALENTINA FĂTU. NATURALEŢEA, TIPUL INTERPRETATIV CEL MAI GREU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353607_a_354936]
-
de prânz, mi-am luat caietele și abecedarul și mi-am început lecțiile. Întâi am silabisit în gând fiecare cuvânt și numai când am fost sigură că puteam să citesc lecția fără greșeală, am citit-o cu voce tare. Mami croșeta lângă sobă și mă privea din când în când, zâmbind. Știa că citeam cu voce tare pentru ea. Tot fără să vorbesc i-am lăsat caietul de caligrafie pe masă deschis, să-l vadă și într-o tăcere deplină, am
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
experienței regăsirii și asimilării rădăcinii ontice a ființei”, a catarsisului, poetul își regăsește seninătatea, limpezimea gândirii are frumusețea bobului de rouă. Privirea poetului are vocația aspectelor concrete, a detaliilor sclipitoare, a particularităților pline de farmec și de semnificați, ca și cum ar croșeta cu iglița realitatea poetică. Și când te aștepți cel mai puțin o metaforă, asemenea unei „volute filozofice”, îți dă deodată o altă perspectivă asupra lumii, încărcată de sens, de „dulceața filosofării” ca-n poezia „Căprioara nebună”: „Culcat,/ stau cu ochii
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
din „Dicționarul (său) neconnvențional”, la Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, se adunase în jurul său un bogat ciorchine de oameni. M-am apropiat și eu, să-l felicit. Eram însă în afara cercului-ciorchine, căci nu suport să mă-nghesui. Cineva îl „croșeta” nepermițând și altora, care așteptau, să-i spună o vorbă bună. Mirodan ridica din când în când capul, se uita spre ceilalți, dar, politicos, revenea cu privirea la obositorul interlocutor... Mi-am spus: iată încă un motiv pentru care Mirodan
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
se credea Columb. Zmei și căpcăuni și un singur Făt-Frumos bat pădurile. Creionul roșu trimisese la moarte poemul fetei. Din lanul de grâu graurii duc la cuiburi prima recoltă. Se lăsase nins ieri omul de zăpadă să pară bătrân. Iarna croșeta cu razele soarelui un pastel în zori. Am descoperit că am grupa de sânge la fel ca macii. Referință Bibliografică: PANSEURI în 17 silabe (I) / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1456, Anul IV, 26 decembrie 2014. Drepturi
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]
-
face niciodată reportaj pe linia frontului. Nu am energie cât să-mi imaginez cum ar fi să vorbim acum, aici, despre Patrie. Să fim frați și uniți măcar odată în istorie. Imposibil?” Și în continuare, ca un lait motiv, Laila „croșetează, deșiră, iar croșetează la dantela din bumbac de Egipt. Trage ața din ghem cu viteză fantastică și fără s-o privească. Înnoadă ochi după ochi în clonțul de igliță... Croșetează, trage ca la galere, gesticulează, robotește în ritm, din instinct
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
pe linia frontului. Nu am energie cât să-mi imaginez cum ar fi să vorbim acum, aici, despre Patrie. Să fim frați și uniți măcar odată în istorie. Imposibil?” Și în continuare, ca un lait motiv, Laila „croșetează, deșiră, iar croșetează la dantela din bumbac de Egipt. Trage ața din ghem cu viteză fantastică și fără s-o privească. Înnoadă ochi după ochi în clonțul de igliță... Croșetează, trage ca la galere, gesticulează, robotește în ritm, din instinct de apărare și
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
istorie. Imposibil?” Și în continuare, ca un lait motiv, Laila „croșetează, deșiră, iar croșetează la dantela din bumbac de Egipt. Trage ața din ghem cu viteză fantastică și fără s-o privească. Înnoadă ochi după ochi în clonțul de igliță... Croșetează, trage ca la galere, gesticulează, robotește în ritm, din instinct de apărare și fără să trăiască adevărata bucurie a creației. Brățările multe și fine îi clincăne impasibile pe brațele care scapă, dezvelite din pânza higeabului.” Și din când în când
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
ea ne este șeful. Știe cum, și poate seduce bărbații și femeile deopotrivă. Are dar să subjuge, întărîtându-ne și aruncându-ne în luptă unii cu alții.” În tot acest haos, “Laila prinde, înnoadă ochiuri de ață pe vârful de igliță, croșetează, deșiră, iar croșetează la dantela care, presimt, că la fel ca pânza Penelopei, nu se va finaliza niciodată. Acum știu, cea ce face ea nu este muncă, este terapia folosită în lagărele de concentrare și în ospiciu. Are răbade nu
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
șeful. Știe cum, și poate seduce bărbații și femeile deopotrivă. Are dar să subjuge, întărîtându-ne și aruncându-ne în luptă unii cu alții.” În tot acest haos, “Laila prinde, înnoadă ochiuri de ață pe vârful de igliță, croșetează, deșiră, iar croșetează la dantela care, presimt, că la fel ca pânza Penelopei, nu se va finaliza niciodată. Acum știu, cea ce face ea nu este muncă, este terapia folosită în lagărele de concentrare și în ospiciu. Are răbade nu glumă. Ăsta e
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
poate fi altul decât Laila. Lucrurile încep să ia o întorsătură “horror”, sinistră, de coșmar. Dantelăreasa “stă peste mormanul de arme ce ar putea sări în oricare secundă în aer. Îi tremură bărbia, degetele... dar face ce știe mai bine, croșetează. Trage ochiurile micuțe prin vârful de igliță, leagă bride de macrame în dantela care a prins ici colo, cearcăne de sudoare... Câțiva dintre bărbații din sală, pe care nu i-am luat până în clipa asta în seamă, se ridică de la
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
altele. Suntem zidiți , izolați de lumea reală.” Și dintr-o dată, „nimeni nu mai vrea să o judece” pe Laila. Toți îi cer în schimb, să își spună povestea, sunt dornici să afle cum a ajuns ea, în Levant. Iar Laila, „croșetează la dantelă.” Și aidoma unei Șeherezade modernă, le istorisește despre o călătorie, despre un dans de derviși, despre un atac cu bombă, despre o explozie, despre bazar, despre serai, despre o evadare, despre ceea ce fusese cândva, al ei, iar acum
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
mai avea. „Nu mai aveam acte de indetitate, nu aveam nici măcar dorința de-a ajunge la Ambasada noastră. Lumea mea dispăruse.” Motivul peregrinării înseamnă contact uman, dialog, tratative. Laila s-a oprit din croșetat dantelă, pentru că a sosit momentul să croșeteze o poveste. Dantela lucrată până acum, cu iglița, crește, se înmulțește, însă într-o istorie de viață. Și Laila „trage firul basmului ei , printre bine și rău, mai departe.” „Închisoarea noastră a devenit o arenă neconvențională.” Și Laila își deapănă
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
de noapte, așezate cuminți în șiruri, precum zborul cocorilor, toamna. Teodor Dume ilustrat de Ștefan Tistu, un poet foarte interesant, de notorietate, cu un filon autentic și un aplomb deosebit. “prevestire lângă fereastra cu jaluzelele lăsate degetele tremurate ale bunicii croșetează liniște dincolo de lampa anesteziată de fum moare un păianjen dinadins o grămăjoară de nori proptește cerul doar părticica din colțul care bunica apunea că-i al ei... în rest nimic decât locul pe care stăm cu arendă sau orice altă
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
cei doi copii și plecase la biserică pentru împărtășanie...Era cam frig afară; un vânticel rece intra obraznic prin hăinuțele noi și subțiri cu care îi gătise, ca în fiecare an...Gigel avea un fesuleț alb din ațică pe cap, croșetat de Anica.. Scâncea de frig și somn... Anica se întoarse de la spital fără Gigel...venise să își ia cele de trebuință pentru internare...avea în ochi adunată toată disperarea unei lumi; frica îi schimonosise chipul frumos și nu scotea nici un
DĂ-MI, DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358652_a_359981]
-
ști să ne bucurăm de o floare Am simți din nou cum e să fim copii. Inimile ar dansa cu razele de soare, Am zburda ca mieii pe verzile câmpii. Dacă am ști să culegem macii dintre noi Ne-am croșeta visuri, nu cu ițe de împrumut Am învăța împărțirea iubirii doar cu doi În ecuația din care extragem un dor absolut. Dacă am ști că astă viață se termină acum, Am căuta să o savurăm ca pe o băutură fină
DACA AM ŞTI... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360481_a_361810]
-
Ediția nr. 389 din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ninsori Din imensa pudrieră - din înalții nouri suri - Revărsate pulberi fine peste case și păduri. Vin solii din alte sfere - reci steluțe, meteori; Farmecul nespus al iernii - abundentele ninsori. Săniuțe croșetează derdelușuri de argint, Crengile cădelnițează fine flori de mărgărint, Iar la geam zâmbesc voioase mere roșii și gutui, Că a poposit belșugul în ograda orișicui. Brazii cățărați pe munte par armate de pigmei, Strălucește cald lumina cocoțatului bordei, Muntele în
NINSORI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360555_a_361884]
-
Rezultatul proiectului - un covor împletit simbolizând Dunărea - va fi prezentat in cadrul Festivalului Dunării din Ulm în iulie 2014 în fața catedralei Ulmer Münster. Desfășurarea proiectului: Cu ajutorul muncii comune a locuitorilor țărilor de la Dunăre, va rezulta la sfârșitul proiectului un șnur croșetat din lână, de lungimea Dunării, 2857 km. Acest șnur va fi privit drept simbol al spiritului civic din țările de la Dunăre, cu scopul de a le uni și transforma într-o singură comunitate dunăreană. Procesul creării șnurului va cuprinde mai
THE WANTED DANUBE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359920_a_361249]
-
deveni case luminoase, îmbelșugate și fericite”. (Alexandru Odobescu). Cât de aproape era Odobescu, progresistul, cu două secole în urmă, de spiritul înțelepciunii „Ecleziastului” : „Un domn cu adevărat înțelept este cel care se ocupă cu lucrul câmpului”. Domnul Gheorghe Niculescu ( România ) croșetează paradoxuri cu meșteșug de vechi rebusist: - “să muncești zi lumină în fiecare noapte”. Acest paradox mi-a adus aminte de vremea pe când am scris un paradox, fără să știu ce este acela un paradox: “S-a inventat becul care luminează
Fifth International Anthology on Paradoxism () [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
copil. Atunci ciopli din el un băiețel și-l arătă băbuței. Aceasta îl luă în brațe, îl sărută și-l strînse cu dragoste la pieptul său de parcă ar fi fost un prunc. A doua zi bătrânica se grăbi să-i croșeteze băiețelului din lemn niște hăinuțe. Din acea zi moșulică, fericit că reușise să-i reînflorească zâmbetul pe buze soției, se afundă în pădure și alese rădăcini, ramuri și mușchi de copac pe care le studie pe toate părțile cu mare
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]