394 matches
-
Leibu (responsabil); Scherer Seli (modistă); Abramovici Avram (croitor); Abramovici Zisu (croitor); Cozic Huna (muncitor manual); Plostruc Timofte (plugar și sitar); Davidovici Simon (cizmar); Burach Meer (măcelar); Mihailovici Leibu (croitor); Natan Iulius (croitor). Grupa a II a. Abramovici Meli (responsabil și croitoreasă); Șulimzon Rubin (elev); Căldăraru Meer (croitor); Țalic Iosub (elev); Abramovici Fani (croitoreasă); Matei Lucreția (croitoreasă); Goldstein Herman (funcționar comercial); Cozic Fani (croitoreasă)”. Deci, din cei 18 „fondatori”, 16 erau evrei iar doi români, ceea ce nu corespundea compoziției etnice de atunci
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Huna (muncitor manual); Plostruc Timofte (plugar și sitar); Davidovici Simon (cizmar); Burach Meer (măcelar); Mihailovici Leibu (croitor); Natan Iulius (croitor). Grupa a II a. Abramovici Meli (responsabil și croitoreasă); Șulimzon Rubin (elev); Căldăraru Meer (croitor); Țalic Iosub (elev); Abramovici Fani (croitoreasă); Matei Lucreția (croitoreasă); Goldstein Herman (funcționar comercial); Cozic Fani (croitoreasă)”. Deci, din cei 18 „fondatori”, 16 erau evrei iar doi români, ceea ce nu corespundea compoziției etnice de atunci a orașului care era de un alogen semit la trei români autohtoni
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Plostruc Timofte (plugar și sitar); Davidovici Simon (cizmar); Burach Meer (măcelar); Mihailovici Leibu (croitor); Natan Iulius (croitor). Grupa a II a. Abramovici Meli (responsabil și croitoreasă); Șulimzon Rubin (elev); Căldăraru Meer (croitor); Țalic Iosub (elev); Abramovici Fani (croitoreasă); Matei Lucreția (croitoreasă); Goldstein Herman (funcționar comercial); Cozic Fani (croitoreasă)”. Deci, din cei 18 „fondatori”, 16 erau evrei iar doi români, ceea ce nu corespundea compoziției etnice de atunci a orașului care era de un alogen semit la trei români autohtoni. La finalul documentului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cizmar); Burach Meer (măcelar); Mihailovici Leibu (croitor); Natan Iulius (croitor). Grupa a II a. Abramovici Meli (responsabil și croitoreasă); Șulimzon Rubin (elev); Căldăraru Meer (croitor); Țalic Iosub (elev); Abramovici Fani (croitoreasă); Matei Lucreția (croitoreasă); Goldstein Herman (funcționar comercial); Cozic Fani (croitoreasă)”. Deci, din cei 18 „fondatori”, 16 erau evrei iar doi români, ceea ce nu corespundea compoziției etnice de atunci a orașului care era de un alogen semit la trei români autohtoni. La finalul documentului constitutiv, tov. Elena Zelinescu a vorbit auditoriului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că a murit militantul socialist și bunul său prieten Ștefan Gheorghiu, revine în țară. În mai 1915 se căsătorește cu Jeaneta Gheorghiu (n. Maltus), văduva lui Ștefan Gheorghiu, de care se desparte în 1921; se va recăsători la Paris cu croitoreasa Anna Munsch și apoi cu studenta Margareta Izescu. La începutul anului 1916 boala agravându-i-se, se hotărăște să plece în Elveția. În aprilie sosește în stațiunea Leysin, unde timp de patru luni stă izolat pentru a-și îngriji sănătatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
apare clară ca lumina zilei atunci când cuvântarea se publică (și se plătește) sub numele dlui Ceaușescu. Despre eminența cenușie veți crede că poate fi dna Ceaușescu, căci ea cam gri e toată, în ciuda eforturilor pe care le fac coafezele și croitoresele, fostele sale tovarășe de muncă, spre a ascunde această culoare neconvenabilă. O eminență cenușie, vă trag atenția, acționează din umbră, confundându-se cu ea (ca să nu fie descoperită) și de aceea i se și zice gri, nu pentru că fostul cardinal
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Lucreției, 1918 Iunie, Mircea“, Însemnare pe care am admirat-o ca pe un ecou al unor evenimente trecute. Lucreția era, totuși, o fată fără avere și care, În concepția vremii, nu avea o si tua ție socială remarcabilă. Era o croitoreasă de lux și atât, iar tatăl ei trăia din veniturile unui restaurant frecventat În special de socialiști și mereu suspectat de poliție. Din acest motiv, familia lui Mircea Florian s-a opus căsăto riei celor doi iubiți - și de aici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
învârte mereu de rotiță și cum iese cusătura de repede și dreaptă! Îmi plăcea s-o privesc. Pe mine nu mă lăsa să umblu la ea. Zicea c-o să mă învețe când o să mai cresc și poate m-oi face croitoreasă. Toate fetele care știu să coase la mașină, câștigă bani frumoși. Noaptea în vis, mă și vedeam stăpână pe mașina mea de cusut și lucram de zor rochii de mătase și de catifea pentru fetițe și mamele lor. Când într-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
căzut prizonier în timpul războiului și când a fost liberat, a venit la Pungești și și-a deschis un atelier de croitorie în casele unui evreu din târg, casă pe care chiar a cumpărat-o. A auzit despre Emilia că este croitoreasă și, cunoscându-mă pe mine, m-a trimis să-i spun că ar vrea să se întâlnească cu ea, să se cunoască, poate leagă prietenie și se pot căsători. Cinstită să fiu, chiar aș dori să am prin preajma mea un
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Cercul Militar din Cluj, în incinta așa zisei „Redute“, unde avusese loc sub unguri procesul Memorandului, participasem și eu la baluri de copii, dansând cu Bombonica). Mama a trebuit prin urmare să-și comande două „rochii lungi“ la o vestită croitoreasă, care îi făcea probele acasă, încât puteam și eu să asist (cu ce entuziasm!) la ele. Balul, rochiile acestea mă surescitau la culme. Trăiam un vis aievea. Tot ce văzusem prin filme ajunsese acum la îndemâna mea. Traviata și Bal mascat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
revistele de modă franțuzești, până la detaliile lucrării, începeam de la o zi la alta să mă comport în expert, ferm convins că ajutorul meu va contribui ca mama să fie cucoana cea mai elegantă la bal. Eram atât de băgăreț, încât croitoreasa, inoportunată și agasată, s-a văzut nevoită să protesteze, așa că maică mea mă punea și ea din când în când la punct, deși cred că amestecul meu exaltat și precoce o flata. Am continuat să fiu consultantul mamei în materie
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
amplă, deși nu întru totul durabilă, se va exercita în răstimpul 1806-1812. Boieroaicele din Iași și din București, ne informează contele de Langeron, general în armata rusă, se grăbesc să îmbrace costumul european. De pretutindeni, în cele două capitale, sosesc croitorese și negustori de mode. Se aduc mobile de la Viena, vechile rădvane sunt înlocuite cu trăsuri elegante, casele se umplu de servitori străini, iar în saloane și iatacuri nu se mai aude decât limba franceză. Mersul înnoirii rămâne totuși grevat de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Șotron 33. Haruki Murakami, în căutarea oii fantastice 34. Mika Waltari, Amanții din Bizanț 35. Dan Lungu, Sînt o babă comunistă! 36. Mihail Bulgakov, Inimă de cîine. Însemnări pe manșete 37. John Fowles, Colecționarul 38. Dai Sijie, Balzac și Micuța Croitoreasă chineză 39. Cecilia ștefănescu, Legături bolnăvicioase 40. Giovanni Papini, Un om sfîrșit 41. Edgar Allan Poe, Cărăbușul de aur și alte povestiri 42. Ismail Kadare, Generalul armatei moarte 43. Daniela Zeca, Istoria romanțată a unui safari 44. John Fowles, Iubita
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și tinerețea. Știi, dulcea mea dragă, tot prin acest curier am să încerc să-ți trimit o rochie superbă, de un verde ca jadul, pe care Maria mi-a dat-o pentru tine în contul lecțiilor. Dacă ți-o ajustează croitoreasa, poate că o s-o porți de Revelion. Am să încerc să-ți mai trimit un inel cu două diamante mari și cu o perlă, „Ana“. Depinde și de prețul care mi se va cere ca să transform doi cercei ai mumei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Mihai Viteazul, Avram Iancu! * Sincer indignat, Tiberiu, care e de mai mulți ani conferențiar universitar, mi-a povestit următoarea „sfidare”. La întoarcerea de la o înmormîntare, s-a oprit la un nepot de-al nevesti-sii, „șofer cu 7 clase”, cu soție croitoreasă. În casă, covoare peste covoare, în straturi, mobilă „de comandă” și, ca decor intelectual, bibliotecă. Un mic accident petrecut la intrare a făcut să-l contrarieze această opulență, pe care oricum ar fi privit-o critic. Descălțîndu-se, a observat o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
toate documentele erau aprobate și "Partea spaniolă" își dăduse avizul. Bucuria soției a fost exprimată "latin", respectiv cu entuziasm și felicitări euforice, continuate cu o cascadă de telefoane la părinți, neamuri și prieteni. Au urmat probele zilnice la croitori și croitorese pentru pregătirea ținutelor impuse de o "capitală UE" și a bagajelor, abia despachetate după sosirea de la Rio. Pe ambasadorul al cărui prim-colaborator fusesem numit îl cunoșteam. Nu era, cum se spune, "diplomat de carieră", dar era un om instruit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
37) Autorul AUTOBIOGRAFIE M-am născut în Movila Banului, județul Buzău, la 12 Iulie 1957, din părinții: Petre - zidar de meserie, foarte ambițios și muncitor; indiferent pe ce punea mâna “executa” tot și bine. Maria - mama, o femeie frumoasă, casnică, croitoreasă, nu foarte strălucită, dar tot ce avea nevoie își făcea singură. A fost bolnavă din tinerețe: hipertensiune, bolnavă de plămâni, bronșită astmatică. S-a pensionat pe caz de boală, de tânără. Îmi amintesc că în clasa a opta am întrerupt
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
totalul grupelor) e redată în graficul nr. 7. Este interesant să vedem mentalitatea acestor femei și gradul lor de individualizare. La prima categorie - a lucrătoarelor mai vârstnice - tradiția profesională este încă foarte redusă. O lucrătoare cu ziua, o cameristă, o croitoreasă chiar, care lucrează de vreo 10 ani și este de fapt capul familiei, are o concepție strict patriarhală relativ la viața familială. Pentru ea, autoritatea bărbatului este un fapt indiscutabil, sădit prin educația și exemplul familiei părintești, prin tradiția religioasă și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
legătura dintre libertate și muncă. Participarea femeilor la munca industrială, la sfârșitul secolului al XIX-lea, este redusă. Dacă au acces la un tip de muncă salarizată, atunci aceasta este ca o valorificare a expertizei lor în zona domestică: sunt croitorese sau țesătoare. Totuși, cele mai multe femei muncesc doar în sfera privată. Munca lor nu este remunerată, iar ele depind de veniturile soților. Mihail Kogălniceanu argumentează că „femeia măritată este o roabă”, soția este un „bun” al soțului (față de care el trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ne facem de râs față de orășenii din mahalaua Țiglinei. Trebuia să mergem la un cerc cultural, la Galați. Dar cum și de unde o îmbrăcăminte mai acătării. Aveam un material din catifea neagră, material alb și puțină broderie pentru guler, croitoreasa era gard în gard cu noi, așa că totul era spre bine. Mai rău stăteam cu pantofii. - Neapărat, pantofi albi, a hotărât doamna Matios. - Dar n-am. - Sigur că n-ai. Poate or merge și negri. și a plecat singură-singurică prin
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
lui soție Izabela Cocea și trăia cu Natașa Alexandra o artistă și o mare sluțenie, care avea de drăguț pe un mare bocsor 36, Lancea. Și Jan Moscopol [63] i-a făcut o epigramă ei și lui Cornescu. Ei: "O croitoreasă suferă grozav că s-a împuns cu acul, Tu, cu Lancea te împungi și n-ai nici pe dracul." Lui: Unii spun că e firesc să te tragi din neam cornesc, Dar femeia l-a făcut, să se tragă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
, Pavel (23.IV.1922, Corabia), prozator, dramaturg și eseist. Este fiul Elenei (n. Crăciunescu), croitoreasă, și al lui Ion Chihaia, funcționar. Învață la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, după care va absolvi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1944). Colaborează cu pagini de proză (schițe și povestiri) și cu cronici plastice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
Priponești să-mi văd părinții și să mă bucur de scrisorile primite de la aleasa mea”. Ulterior, după cum scrie pe scrisoare, „aflându-se în trecere prin Bârlad, fiind musafir al fostului coleg de clasă până la a III-a, Ghiță Neagu, soțul croitoresei lui Mimi”, îi scria acesteia la Ploești: 17 noiembrie 1940 Scumpă și dulce logodnică, Potrivit promisiunilor ce mi-am făcut de a-ți scrie astăzi, îți scriu cu toate că nu știu nimic despre tine dinainte de cutremur. Ți-am scris imediat și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu viața până în prezent. Cam pierdută și slăbită, dar mai merge pe picioare, scarmănă lână, face grăunțe. Sunt în al patrulea an de pensie și nevastă mea e angajată și ea la un atelier de confecții din satul Călimănești. Și croitoreasă și plăpumăreasă, mai câștigă și ea până aproape de 1000 lei. Ți-am scris aceste mici detalii, ca să știi din bucuriile mele. Necazurile nu le mărturisesc toate, poate că unde sper să le înlătur rând pe rând. Am 2, 3 și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
spate cu ace. Înăuntru, în magazin, Inge Wenzel mai seamănă și azi cu cea mai bună prietenă a mea, care era înaltă, subțire ca un lujer și nebună după îmbrăcăminte. Când ieșea la plimbare pe corso în noua ei rochie, croitoreasa i-o și cosea pe următoarea. Această prietenă - tare dornică de plăcerile vieții și frivolă, un copil citadin - se pricepea de minune să-și rotească ochii, nu medita la sensul cuvintelor și disprețuia regimul politic din țară considerându-l drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]