KorAP: Find »[drukola/base=cromatină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...11 >

260 matches

Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353

bazofilă fără granulații sau rare granulații azurofile. LIMFOCITUL MIC - este agranular, unele limfoicte mici conțin granulații azurofile sferoidale nerefringente în interiorul unor vacuole mici. Celulă de talie mică, cu un nucleu voluminos și dens, cu citoplasmă redusă, cu raport nucleoplasmatic supraunitar. Cromatina nucleară este dispusă în mici fragmente, aglomerate una în alta, mascând un nucleol cu aspect compact. PLASMOBLASTUL (plasmocitul tânăr)- celulă cu aspect histioblastic, cu citoplasmă hiperbazofilă; cu dimensiuni de 20µm, nucleu rotund excentric; cromatină fină, nucleul cu 2-3 nucleoli. Citoplasma

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
citoplasmă redusă, cu raport nucleoplasmatic supraunitar. Cromatina nucleară este dispusă în mici fragmente, aglomerate una în alta, mascând un nucleol cu aspect compact. PLASMOBLASTUL (plasmocitul tânăr)- celulă cu aspect histioblastic, cu citoplasmă hiperbazofilă; cu dimensiuni de 20µm, nucleu rotund excentric; cromatină fină, nucleul cu 2-3 nucleoli. Citoplasma este intens bazofilă cu halon perinuclear și nu conține granulații. PROPLASMOCITUL - este o celulă cu dimensiuni de 1520µm, cu nucleu excentric ce nu conține nucleoli; cromatina densă; citoplasma este intens bazofilă cu halon perinuclear

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
hiperbazofilă; cu dimensiuni de 20µm, nucleu rotund excentric; cromatină fină, nucleul cu 2-3 nucleoli. Citoplasma este intens bazofilă cu halon perinuclear și nu conține granulații. PROPLASMOCITUL - este o celulă cu dimensiuni de 1520µm, cu nucleu excentric ce nu conține nucleoli; cromatina densă; citoplasma este intens bazofilă cu halon perinuclear; bazofilia citoplasmei este uneori amestecată cu o colorație roșiatică, ce dă celulei o tentă violetă.Stadiul de proplasmocit corespunde celulei Turk, numită și „celulă de iritație”, prezentând îngroșări ale cromatinei nucleare. PLASMOCITUL

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
conține nucleoli; cromatina densă; citoplasma este intens bazofilă cu halon perinuclear; bazofilia citoplasmei este uneori amestecată cu o colorație roșiatică, ce dă celulei o tentă violetă.Stadiul de proplasmocit corespunde celulei Turk, numită și „celulă de iritație”, prezentând îngroșări ale cromatinei nucleare. PLASMOCITUL - este o celulă cu dimensiuni de 10-15µm, cu nucleu situat excentric, ce nu prezintă nucleoli; cromatina dispusă în grămezi („roată de car”); citoplasma intens bazofilă, cu halou perinuclear.Plasmocitele sunt rare în țesutul conjuctiv, fiind mai frecvent întâlnite

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
colorație roșiatică, ce dă celulei o tentă violetă.Stadiul de proplasmocit corespunde celulei Turk, numită și „celulă de iritație”, prezentând îngroșări ale cromatinei nucleare. PLASMOCITUL - este o celulă cu dimensiuni de 10-15µm, cu nucleu situat excentric, ce nu prezintă nucleoli; cromatina dispusă în grămezi („roată de car”); citoplasma intens bazofilă, cu halou perinuclear.Plasmocitele sunt rare în țesutul conjuctiv, fiind mai frecvent întâlnite în membranele seroase, ganglionii limfatici, splină, măduva osoasă, intestin.Plasmocitele pot avea o formă rotunjită, alungită sau aplatizată

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
celulele putând prezenta în anumite cazuri mișcări lente; conturul corpului celular fiind în general regulat.Plasmocitul prezintă toate caracterele morfologice ale unei celule specializate pentru sinteza și secreția de proteine, pentru secreția și sinteza de anticorpi circulanți. Masele periferice de cromatină sunt aderente la membrana nucleară, formată din două foițe străbătute de pori la nivelul cărora cele două foițe ale membranei fuzionează. Porii sunt obstruați de o membrană fină care controlează schimburile metabolice nucleoplasmatice. Foița exterioară a membranei nucleare este tapițată

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
și diviziunea serială a limfocitului activat, este însoțită de apariția unui număr mare de polisomi în citoplasmă, de constituirea formațiunilor ergastomplasmatice și dezvoltarea aparatului Golgi, care, sub aspect morfologic reprezintă diferențierea plasmocitelor. Caracterul morfologic specific seriei limfoplasmocitare îl constituie dispoziția cromatinei în nucleu, sub formă de grămezi mari. Ea atinge maximul la limfocitul mic făcând ca nucleolii acestuia să fie invizibili. CELULA MOOT este un plasmocit ce prezintă o vacuolizare extremă a citoplasmei. CELULA TURK este plasmocitul găsit în sângele periferic

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
cazuri nu se poate preciza decât pe baza examenului biopsic al măduvei osoase (câteodată elementele proliferate sunt atât de fixate de reticul, încât nu se întind pe frotiuri). Secțiunile microscopice, arată o proliferare de celule mari mononucleare, cu nuclei voluminoși, cromatină pulverulentă și nucleoli. Citoplasma abundentă prezintă aspecte de macrofagie, în special eritrofagie; aceleași elemente găsindu-se proliferate în ganglioni, ficat, splină. Examenul sângelui periferic arată o anemie marcată, de obicei hipocromă, leucocite în număr normal sau leucopenie și trombocitopenie. S-

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
conțin glicoproteine. La microscopul electronic s-a pus în evidență, în citoplasma acestor celule o rețea bogată de reticul endoplasmic și ribozomi, aspect caracteristic pentru celulele care sintetizează cantități mari de proteine. Nucleul este rotund sau oval situat excentric, cu cromatina dispusă în grămezi, fără să apară „în spiță de roată” ca la plasmocitele normale. În jurul nucleului, aproape întotdeauna apare un halou clar. Unele celule de talie mare prezintă 2-3 sau 4 nuclei și au citoplasma abundentă, bogată în granulații sau

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
frotiurile efectuate din aspirantul medular, se cercetează prezența celulelor mielomatoase, prezență care este patagnomonică pentru mielomul multiplu; celulele mielomatoase fiind celule cu diametrul de 15-30 µm, rotunde sau ovale. Nucleul rotund, situat excentric, cu 1-2 nucleoli, cu diametru de 5-7µm. Cromatina nucleară mai puțin gronjoasă și nu prezintă aranjamentul regulat întâlnit la plasmocitul normal. Citoplasma acestor celulele este intens bazofilă, se colorează în albastru intens la coloroția May-Grunwald-Giemsa. În citoplasma celulelor mielomatoase se pot întâlni sferule hialine (corpi Russell), vacuole multiple

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
Mott) sau incluzii cristaline azurofile, uneori aproximativ cu corpii Auer din leucemia mieloblastică (cristale proteice). Unele celule pot prezenta trei sau mai mulți nuclei. Altele prezintă caractere mai accentuate de imaturitate: sunt mai mari (2035µm), cu nucleu maro, rotund, cu cromatină fină, iar citoplasma intens bazofilă. Se întâlnesc și câteva celule plasmocite mature, cu nucleu „în spiță de roată” și zonă clară perinucleară. Uneori plasmocitele pot prezenta citoplasmă acidofilă, sunt așa-numitele „celule în flacără” care au fost descrise mai frecvent

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
celula, acidul ribonucleic scade. 2) Caracterele morfologice ale maturației Aceste caractere pentru celulele tinere și cele mai evoluate le redăm succint: A) Caracterele celulelor tinere: - sunt mai mari decât cele mature; - raportul nucleu/citoplasmă este foarte mare, nucleul fiind mare; - cromatina cu structură fină; - nucleul prezintă mai mulți nucleoli, cu atât mai mari, cu cât celula este mai tânără; - citoplasma este bazofilă și nu prezintă granulații specifice. B) Pe măsura maturării celulei, apar următoarele modificări: - reducerea taliei; - micșorarea raportului nucleu/citoplasmă

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
prezintă mai mulți nucleoli, cu atât mai mari, cu cât celula este mai tânără; - citoplasma este bazofilă și nu prezintă granulații specifice. B) Pe măsura maturării celulei, apar următoarele modificări: - reducerea taliei; - micșorarea raportului nucleu/citoplasmă; - micșorarea nucleului, dispariția nucleolilor; - cromatina devine mai densă și se colorează mai intens, mai închis; - scăderea bazofiliei și creșterea acidofiliei citoplasmei; - aceasta câștigă proprietăți specifice, hemoglobina. 3) Legea sincronismului în evoluția nucleu/citoplasmă În mod normal, evoluția citoplasmei este paralelă cu cea a nucleului, în

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373

EUCARIOTE La eucariote materialul genetic are o organizare cu mult mai complexă. Moleculele liniare de ADN, dublu catenare, formează complexe cu proteinele histonice, alcătuind fibra elementară nucleohistonică (nucleozomală) (fig.2). Aceste substanțe, completându-se cu ARN și proteinele nehistonice, formează cromatina, materialul din care se diferențiază, în procesul de diviziune, cromozomii. De menționat că la eucariote materialul genetic se caracterizează printr-o discontinuitate genetică (în molecula de ADN se succed secvențe informaționale (exoni) și neinformaționale (introni), care sunt eliminate în procesul

Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
proteine inductoare pentru 7-10% din ADN, care se transcriu în ARNm, decât să sintetizeze proteine represoare pentru 90-93% din genom. În reglajul genetic, la eucariote, intervin două tipuri de proteine cromozomiale: histonice și nonhistonice. Histonele asigură stabilitatea structurii fibrei de cromatină, condensarea sa în cromozomii eucariotelor și inactivarea nespecifică a genelor. Nonhistonele au un rol important în reglajul specific diferențiat al genelor. Prezența lor determină tipul genelor ce vor fi transcrise în anumite celule și țesuturi, la anumite etape ontogenetice. GENOMUL

Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
La vertebrate cantitatea de ADN ce nu codifică sinteza de proteine (ADN non-codant) reprezintă 65% (tetraodontiformes) și până la 99,9% din genom (Protopterus aethiopicus). În celulă, molecula de ADN este asociată cu proteine și molecule de ARN pentru a forma cromatina. În interfaza mitotică, cromatina ocupă tot spațiul nuclear limitat de membrana celulară. Există două tipuri de cromatină: cromatina condensată, sau heterocromatina și cromatina decondensată, sau eucromatină. Heterocromatina este inactivă (informația deținută de ADN-ul din ea nu poate fi transcrisă

Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
ADN ce nu codifică sinteza de proteine (ADN non-codant) reprezintă 65% (tetraodontiformes) și până la 99,9% din genom (Protopterus aethiopicus). În celulă, molecula de ADN este asociată cu proteine și molecule de ARN pentru a forma cromatina. În interfaza mitotică, cromatina ocupă tot spațiul nuclear limitat de membrana celulară. Există două tipuri de cromatină: cromatina condensată, sau heterocromatina și cromatina decondensată, sau eucromatină. Heterocromatina este inactivă (informația deținută de ADN-ul din ea nu poate fi transcrisă), replicarea ei având loc

Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
până la 99,9% din genom (Protopterus aethiopicus). În celulă, molecula de ADN este asociată cu proteine și molecule de ARN pentru a forma cromatina. În interfaza mitotică, cromatina ocupă tot spațiul nuclear limitat de membrana celulară. Există două tipuri de cromatină: cromatina condensată, sau heterocromatina și cromatina decondensată, sau eucromatină. Heterocromatina este inactivă (informația deținută de ADN-ul din ea nu poate fi transcrisă), replicarea ei având loc mai târziu. Ea se mai numește și constitutivă, când starea heterocromat pentru că ea

Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
99,9% din genom (Protopterus aethiopicus). În celulă, molecula de ADN este asociată cu proteine și molecule de ARN pentru a forma cromatina. În interfaza mitotică, cromatina ocupă tot spațiul nuclear limitat de membrana celulară. Există două tipuri de cromatină: cromatina condensată, sau heterocromatina și cromatina decondensată, sau eucromatină. Heterocromatina este inactivă (informația deținută de ADN-ul din ea nu poate fi transcrisă), replicarea ei având loc mai târziu. Ea se mai numește și constitutivă, când starea heterocromat pentru că ea este

Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
aethiopicus). În celulă, molecula de ADN este asociată cu proteine și molecule de ARN pentru a forma cromatina. În interfaza mitotică, cromatina ocupă tot spațiul nuclear limitat de membrana celulară. Există două tipuri de cromatină: cromatina condensată, sau heterocromatina și cromatina decondensată, sau eucromatină. Heterocromatina este inactivă (informația deținută de ADN-ul din ea nu poate fi transcrisă), replicarea ei având loc mai târziu. Ea se mai numește și constitutivă, când starea heterocromat pentru că ea este condensată în toate celulele organismelor

Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
nivelul centromerilor și al telomerilor, și conține în special ADN satelit. Heterocromatina constitutivă se întâlnește, în special, la nivelul centromerilor și al telomerilor. Genele structurale sunt localizate în eucromatină și în heterocomatina facultativă. În timpul mitozei, membrana nucleară se rupe, iar cromatina condensează progresiv și duce la individualizarea cromozomilor. După duplicarea genelor, ca urmare a duplicării genomului sau a duplicării locale, sunt posibile două scenarii: (1) fiecare genă posedă o funcție specifică sau (2) una din cele doua copii devine non-funcțională (pseudogenă

Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
nu mai este în ziua de azi identificabilă datorită mutațiilor. Cromozomii metafazici nu reprezintă decât un stadiu particular al ciclului celular, în timpul căruia este super condensată și nu este transcrisă. Pentru a înțelege funcționarea genomului, este esențial să studiem organizarea cromatinei în nucleul aflat în interfază. Timp îndelungat nucleul a fost considerat ca fiind un mijloc lichid în care factorii proteici difuzează liber, iar fibrele de cromatină sunt sub controlul hazardului. Diferite funcții sugerează însă contrariul, adică nucleul este o structură

Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
și nu este transcrisă. Pentru a înțelege funcționarea genomului, este esențial să studiem organizarea cromatinei în nucleul aflat în interfază. Timp îndelungat nucleul a fost considerat ca fiind un mijloc lichid în care factorii proteici difuzează liber, iar fibrele de cromatină sunt sub controlul hazardului. Diferite funcții sugerează însă contrariul, adică nucleul este o structură puternică ce asigură replicarea, transcrierea genelor, maturarea și transportul ARN. Microscopia a permis vizualizarea diferitelor regiuni(compartimente) ale nucleului: nucleolii, heterocromatina ce corespunde cromatinei netranscrise, ce

Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
fibrele de cromatină sunt sub controlul hazardului. Diferite funcții sugerează însă contrariul, adică nucleul este o structură puternică ce asigură replicarea, transcrierea genelor, maturarea și transportul ARN. Microscopia a permis vizualizarea diferitelor regiuni(compartimente) ale nucleului: nucleolii, heterocromatina ce corespunde cromatinei netranscrise, ce rămâne condensată după mitoză. Grație progresului tehnicilor de fluorescență și de colorare, este posibil să studiem în detaliu structura tridimensională a nucleului, să determinăm localizarea cromozomilor sau chiar a unor fragmente mici de ADN din nucleu. Așadar, s-

Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681

hemoragie și cavități chistice [2,3,23]. Microscopie Tumorile sunt alcătuite din celule mici, rotunde sau ovale, uniforme, dispuse într-un model pseudopapilar, solid (fig. 246 A și B) sau trebecular. Nucleii, rotunzi sau ovali, cu nucleoli indinstincți, prezintă o cromatină fină și sunt, în mod caracteristic, indentați sau cutați. Mitozele sunt foarte rare. Citoplasma, eozinofilă sau vacuolată, are margini indistincte și poate conține globule hialine, eozinofile, PAS-pozitive (fig. 246 C). În ariile solide există o rețea vasculară abundentă, fină. Stroma

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]