7,275 matches
-
Doarme somn de frumusețe, / Înțepat de musca țețe.» (p. 132); Aici zace-un individ / Dat afară din partid.» (p. 133); etc. „Închiderea“ volumului Corbigrame (III), de George Corbu, se face „omagial-urmuzian“, mai întâi, prin reproducerea în întregime a capodoperei absurdului, Cronicari - Fabulă, de Urmuz («Cică niște cronicari / Duceau lipsă de șalvari. Și-au rugat pe Rapaport / Să le dea un pașaport. / [...] / Galileu scoate-o sinteză / Din redingota franceză / Și exclamă: „Sarafoff, / Servește-te de cartof !“ // Morala // Pelicanul sau babița.», p. 137
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
musca țețe.» (p. 132); Aici zace-un individ / Dat afară din partid.» (p. 133); etc. „Închiderea“ volumului Corbigrame (III), de George Corbu, se face „omagial-urmuzian“, mai întâi, prin reproducerea în întregime a capodoperei absurdului, Cronicari - Fabulă, de Urmuz («Cică niște cronicari / Duceau lipsă de șalvari. Și-au rugat pe Rapaport / Să le dea un pașaport. / [...] / Galileu scoate-o sinteză / Din redingota franceză / Și exclamă: „Sarafoff, / Servește-te de cartof !“ // Morala // Pelicanul sau babița.», p. 137), apoi, prin „corbigramica“ parodie, Cotă informativă
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
acesta limba română devenea pentru mulți dintre ei o adevărată plăcere, exersând apoi astfel de alcătuiri. Îmi dă inima brânci să mai relatez măcar o amintire despre dragostea pentru limba româna. La clasa a IX, la liceu, aveam de predat cronicarii, lecții care nu le stârnesc prea mult interes elevilor. Mă aflam cam pe la mijlocul ciclului de lecții cu acest subiect și am constat că nu mai am sală de clasă pentru desfășurarea orei de curs. În asemenea situații, elevii o șterpelesc
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_spicuiri_despr_elena_buica_1376395378.html [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
i-am înmânat directorului un teanc de hârtii arse pe margine ca să dea tentă de vechime, cu o pană de gâscă legată la un colț, iar conținutul era alcătuirea unei scrisori în care mi se adresa în graiul vechi al cronicarilor. Nici o altă mulțumire din lume nu ar fi putut egala trăirile mele din acele momente. Aceasta era pentru mine, dovada împlinirii menirii mele ca profesor. Relația de iubire pe care am avut-o cu limba și literatura română, a fost
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_spicuiri_despr_elena_buica_1376395378.html [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
îl pun pe domnul Gheorghe Buzatu deasupra tuturor colegilor săi de generație sau mai tineri... Este vorba de generația istoricilor români care, cu toții, au dat bir cu fugiții în fața istoriei! Au făcut de rușine și de ocară nobila misiune a cronicarului! Mai presus de adevărul istoric și de nevoile Neamului au pus măruntele lor interese, de familie sau de individ, ambiția căpătuielii, a dobândirii de onoruri academice. Și au tăcut acești istorici când fala Neamului nostru, eroii cei mai eroi, au
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
refuză a recunoaște“ că dintotdeauna dialectalul autor de compuneri cadențate (în picioare-troheu / iambi, ori nu) nu are decât o spoiala regional-mediocră, îmburuienata, a limbii materne - în cazul de față a limbii pelasge > valahe -, evident, toate acestea nu-l împiedica pe cronicarul de față (ce are sub lentilă, intru „radiografiere“, volumul Dor - călător de la matcă la izvor, de Victor Enache) să lase la o parte influențele (unor „lecturi“) eminesciene, coșbuciene etc., din câteva texte spre a sublinia că autorul este „un talent
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
și după artă culinara. Ea este cu adevarat, o artistă. Merge aproape zilnic la teatru și are păreri avizate față de piesele vizionate, față de jocul actorilor, regie și scenografie. O părere de-a ei, valorează poate, mai mult decât a unui cronicar care vine doar de complezenta la teatru, să-și facă meseria. A vorbit mult, cu o dragoste nedisimulata despre idolul ei, Al.O.Teodoreanu, de celebrul Păstorel, de la care a învățat enorm, pe care l-a citit din scoață-n scoarță
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Un_personagiu_carismatic_kera_calita_cezarina_adamescu_1339601979.html [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
Italia cu Alessandro Valota, industriaș, fie pe soția sa, doamna Catinca, aceea care i-a stat alături mai bine de 40 de ani, supraviețuindu-i încă un an după tragica moarte, fie pe vornicul Manolache Drăghici, străbunicul din partea mamei, ultimul cronicar al Moldovei, colonel în armată; sunt prezente și frumoase peisaje ori natură moartă, flori, toate aceste picturi aparținând unor artiști celebri sau mai puțin celebri: Nicolae Grigorescu, Severo Burada, Catul Bogdan, Theodor Aman. Dependințele casei, care altădată erau camerele copiilor
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
parca-i ură la rândul sau pe turci, deoarece cu câteva zile înainte de bătălie, vremea s-a încălzit, în consecință zăpezile începuseră să se topească transformând lunca într-o mlaștină vâscoasa în care se putea împotmoli și un șoarece. Conform cronicarului turc Kemal Pasă- Zade, Ștefan a oprit înaintarea turcă trăgând în aceștia cu tunuri, bombarde și săgeți. Prinși în valea înconjurată de păduri, otomanii nu se pot replia să înconjoare pozițiile moldovenești din cauza copacilor și a terenului mlăștinos. Lupta se
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
fug dezordonat. Încercările lui Soliman de a organiza o rezistență sunt sortite eșecului. Nimeni nu mai asculta de nimeni. „Niciodată o oaste turcească n-a mai suferit o astfel de infangere”, bocea într-o cronică mama sultanului Mahomed Fatih. În timp ce cronicarul polonez, Jan Duglozs, contemporan cu marele Ștefan, scrie la rândul său: „Foarte puțini turci și-au putut gasi mântuirea prin fugă, căci, mulți s-au înecat în apă Șiretului, chiar și aceia care au scăpat și auajuns până la Dunăre, au
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
martirajului de la curtea regelui got Teodoric, ajunge la apogeu. E primul scriitor care-l comentează pe Aristotel. Încă nu apar limbile naționale.Scrierile se făceau tot în limba latină. Benedict din Nursia compune latinește regulile ordinului său: Regula sancti Benedicti. Cronicarii, erudiții, moraliștii și poeții scriu latinește. Germanul Iordanes scrie latinește Getica, Gregoire de Tours o istorie a francilor, Paulus Diaconus o istorie a logombarzilor, Isidor o Etimologie. Radegonda, o prințesă retrasă la Poitiers, unde întemeiază o mănăstire, deplânge distrugerile săvârșite
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinis_ion_ionescu_bucovu_1385218383.html [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
umanismul românesc, tradiție și înnoire. Accentuează ideea că specificul național , caracteristică fundamentală a unei culturi, este cota ei de originalitate (limba, tradiția, obârșia, credința), pașaportul intrării în spațiul generos dar exigent al culturii universale. Un loc aparte îl acordă aportului cronicarilor, cărturarilor și scriitorilor români, al personalităților literare și istorice, dar și filozofilor, sociologilor români la teoretizarea acestor problematici, la integrarea valorilor naționale românești în spiritualitatea europeană și universală. Realizează chiar profiluri ale unor personalități (Nicolae Iorga, Constantin Rădulescu Motru și
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
prin mesaj, precum și prin uriașa cantitate de muncă, desfășurată la înălțimea inteligenței și sensibilității unei cercetări științifice însoțite de participarea sensibilă a Ancăi Sîrghie, cartea „Lucian Blaga și ultima lui muză” se încheie cu mărturisirea edificatoare a acesteia, în tonul cronicarului, „Biruit-au gândul ca datoria morală pe care o am față de o asemenea prietenă cum a fost distinsa și vesela doamnă Daniello, să se împlinească acum și astfel!” (p. 156). Conceput sub forma unui “dialog în trepte”, cu trei părți
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
a obișnuit, fiecare carte a distinsului scriitor este un eveniment literar în sine. Opera sa abundă în scrieri unice, devenite referințe ale culturii române și universale. Și cele două ultime cărți ale domniei-sale sunt lucrări de excepție. Despre romanul "Răzbunătorii", cronicarul Gheorghe A. Stroia, spune: Deși poate fi considerat un pamflet la adresa înrădăcinatei corupții din societatea contemporană, scrierea are două calități esențiale: realismul - dublat de ficțiune și magia - ca o extensie a adevărului. Cristian Petru Bălan nu dorește prin demersul său
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_cristian_petru_balan_dubla_lansare_de_carte_la_ploiesti.html [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
a Moldovei cu Transilvania și Țara Muntenească. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul, la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu Țara Muntenească.( Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamoskőzy, despre lupta de la Șelimbăr, din „Culegere de texte pentru Istoria României” vol.1, de acad. Ștefan Pascu și colaborator, pag. 96-98, Ed. Didactică și Pedagogică, București - 1977).Baba Novac a fost alături de „IUBITUL SĂU DOMNITOR” , la
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
ISTORIA ROMÂNIEI ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE”, alcătuită de noi și expusă și la Congrese Internaționale, desfășurate în România: - “Scrisoarea lui Andronic Cantacuzino cătră Petru Șchiopul desre numirea lui Mihai Viteazul ca Domn al Țării Românești” 1593, noiembrie 14 , pg.90-91, - “Cronicarul Balthazar Walter despre lupta de la Călugăreni”. pg. 91-92, - “Cronicarul turc Kiatip Celebi în lucrarea sa, “Fezeke-I Tarih”despre victoria lui Mihai Viteazul de la Giurgiu”, 1595, octombrie 15, pg.92-93. - “În fața pericolului otoman Mihai Viteazul caută să obțină sprijinul împăratului Austriei
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
și expusă și la Congrese Internaționale, desfășurate în România: - “Scrisoarea lui Andronic Cantacuzino cătră Petru Șchiopul desre numirea lui Mihai Viteazul ca Domn al Țării Românești” 1593, noiembrie 14 , pg.90-91, - “Cronicarul Balthazar Walter despre lupta de la Călugăreni”. pg. 91-92, - “Cronicarul turc Kiatip Celebi în lucrarea sa, “Fezeke-I Tarih”despre victoria lui Mihai Viteazul de la Giurgiu”, 1595, octombrie 15, pg.92-93. - “În fața pericolului otoman Mihai Viteazul caută să obțină sprijinul împăratului Austriei, Rudolf al II-lea “ 1598, mai 30/iunie 9
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
Celebi în lucrarea sa, “Fezeke-I Tarih”despre victoria lui Mihai Viteazul de la Giurgiu”, 1595, octombrie 15, pg.92-93. - “În fața pericolului otoman Mihai Viteazul caută să obțină sprijinul împăratului Austriei, Rudolf al II-lea “ 1598, mai 30/iunie 9, pg.93-95, - “Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamosközy despre Lupta de la Șelimbăr”, pg.96-98, - “Hrisov de întărire a dreptului Mănăstirii Bistrița de a strânge albinăritul; titulatura lui Mihai ca Domn al celor trei Țări Românești “. 1600, iulie 27, Iași, pg.98, - “Însemnarea autografă a
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
al unui protocol încheiat la 1600 cu imperiali, purtând și semnătura autografă “Io Mihail Vodă”, 1600, iulie, - “Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit, Moldova, Țara Românească”, pg.98 , - “Cum povestește Mihai Viteazul șfârșitul stăpânirii sale în Transilvania”, pg.99-100, - “Cronicarul contemporan despre moartea lui Mihai Viteazul”, 1601, pg.100-101. Sne amintim cu acest prilej de toți eroii neamului, voievozii, martirii, cărturarii, personalitățile, începând cu Burebista “cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia”, “stăpânind toată țara de dincolo de
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
Albești, în secolele XVI-XVIII. În final socotesc necesara a reproduce scurte extrase din impresiile consemnate de diferiți vizitatori ai acestei bogate colecții a profesorului Gheorghe Pârnuță, dintr-un caiet intitulat „File de cronică”, alcătuit de poetul și pictorul I. Popescu, cronicar al Societății literare „Relief românesc” și al cenaclului de arte frumoase „Ion Andreescu”. Membrii cenaclului împreună cu membrii Societății profesorilor de muzică și desen și-au petrecut vacanța la Rucăr în vara anului 1980. În câteva conferințe, profesorul Gh.Pârnuță le-
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
Prahova cu Domnul Nicolae Manolescu: profesor universitar, critic și istoric literar, membru titular al Academiei Române, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Printre invitați s-au aflat și Călin Vlasie, poet, directorul Editurii Paralela 45 și Daniel Cristea Enache, critic literar și cronicar. Moderatorul activității a fost Dan Gulea. Activitatea a constat din lansarea celor trei cărți ale criticului literar Nicolae Manolescu: „Istoria critică a literaturii române”, „Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc” și „Viață și cărți. Amintirile unui cititor de
NICOLAE MANOLESCU, TRIPLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1458145529.html [Corola-blog/BlogPost/380981_a_382310]
-
fost tipărită în colecția „Patrimoniu”, un oraș renumit și altfel, nu numai prin licoarea lui Bachus ! Evident că acest sentiment se datorează în primul rând autorului, care știe să „ordoneze” informația în acest „serial romantic”, care abordează alternativ stilul de cronicar, cu cel al poetului și prozatorului stăpân pe sensurile figurate ale frumosului grâi românesc. Nu pot să închei aceste considerații deât citându-l pe autor, care, pe coperta cărții ce închide cuprinsul, declară sentențios: „Lumea se schimbă, dar nu se
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
Care român nu cunoaște acest poem, cine nu l-a admirat și nu s-a simțit însuflețit citindu-l?” Valoarea acestei analize ample este bine sesizată de ÎPS Plămădeală: ,,autorul reușește(...) să prindă toate marile coordonate ale creației eminesciene: limba cronicarilor, limba cărților bisericești, poezia populară”; „pătrunde în tehnica cuvintelor noi și încearcă să stabilească o înrâurire asupra sa din partea literaturii germane”. Ideile lansate de Miron Cristea sunt valabile și astăzi în mare parte, fie că vorbesc depre formația poetului, fie
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
tipărită, 1805,, după ediția 1780 cu Samuil Micu, rămân colecțiile de documente în trei volume,alte câteva lucrări în scop de popularizarea știnței dar din punct de vedere al apartenenței la Școala Ardeleană este Pasul înspre Dimitrie Cantemir și istoriografia cronicarilor. Referință Bibliografică: GHEORGHE ȘINCAI RETORICUL PRIBEAG / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2251, Anul VII, 28 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
GHEORGHE ŞINCAI RETORICUL PRIBEAG de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1488292236.html [Corola-blog/BlogPost/362671_a_364000]
-
1643): „Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]