28,300 matches
-
pieptul o pasăre se zvârcolește de preamultul sânge băut. Am ajuns să dărui totul în schimbul unui cuvânt. Flacăra răzbate în țipătul meu. O aud cum se înalță liberă și cum în jurul gurii se-adună alba cenușă și-mi amintesc de Crucea Sudului pe care n-am văzut-o, fiindcă cealaltă poartă dinspre Capricorn a fost închisă pentru mine. Doar deasupra, ochiul prin care trece lumina clipește cu văpăi, din cauza cântecului neînălțat din ostroave (coardele alăutei sunt rupte, glorioasele degete pline de
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
nu dă umbră; iar eu n-aș fi crezut că lumina e neagră și nici că maica are ochii încețoșați ea, clarvăzătoarea. Și nici el, dulgherul, cel ce făcea roți și staule pentru oile rătăcite. Și tronuri înalte cât niște cruci pentru înălțarea la cer. Acolo l-am văzut pe cel ce-l știam, doar că el nu mă vedea și nici nu putea glăsui. Încă plângea cu lacrimi de sânge și sprijinindu-se-n cuiele pălmii își punea doar lui
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
da, doamna Kiraly știa de-acum cu precizie cum poate maică-sa s-o aducă lîngă ea: să ceară azil politic într-o țară occidentală, în care să treacă din Ungaria, tot ilegal, și doar atunci va putea apela la Crucea Roșie internațională. Ana Maria, draga mamei, tocmai cînd i se păruse c-o să răsufle ușurată în menajul ei tihnit cu Roji. Avea tot ce-i trebuie la Mako, la fabrica aia de pene: salariu bun, colegi buni și un șef
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
cărare s-a îndepărtat! Fire cu fire se-aleg din apă, pânză subțire, foșnitoare în adierea vântului, ia forma ei, înălțată din roua de pe iarbă și flori. Doamne, veșmântul gol al celei ascunse în lumina ta este aninat de-o cruce! Firele nu mai țin, nodurile s-au slăbit. Doamne, în umbra ta mi se sapă groapa și se așează în ea veșmântul gol, la cap cu o lumânare aprinsă! A doua vestire Sunt goală! și-n jurul meu mă învârtesc
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
Stipan, Iusei, Iftei! Veniți! Se răcește cnâșul" Glosar Venic - mănunchi de crengi de stejar, folosit în băile rusești pentru masaj Salaneț - plantă cu seva sărată, specifică pământurilor aride Cnâș - turtă cu mărar și ceapă, prăjită în untură Duet cu o cruce micî Lilca, dura, ucrainenilor nu le plac merele noastre. Mama mea, Liuba are acum cincizeci de riduri și nu știe să le spună nu așa cum țiganii nu știu să spună "nu te iubesc". Limbajul țigănesc nu are "nu te iubesc
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
de rude și-a snopit din bătaie mama până ce aceasta și-a dat ultima suflare. Servitoarele râd. Curtezanele chiuie. Regina Mamă lovește cu piciorul în scaun. Arde, mamă, leagănul cu care ne apropiam de oameni! Servitoarele râd. Măgarul își mută crucea de pe spate și o îngroapă în pământ. Măgarii nu mai sunt sfinți. Sătenii sunt îngroziți de bărbatul care și-a ucis cei cinci copii. Regina Mamă își doreșete o mamă. Primește o rochie din catifea roșie. Regina mamă mulțumește pentru
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
neamul nostru e lege în piele ca femeile să plângă în nisip, lacrimile să se absoarbă repede. Câinii beți de vâsc Câinii mei. Copite nepotcovite în fugile lui decembrie. Părinții mei au cântat despre vâsc. O să-i găsesc mormântul după crucile proaspete. Câinele alb adulmecă mâinile tatălui nostru pe numele ei. Părinții mei au adus în casă un vâsc. E un dud imens în sus. E intuiția celor rechemați, în sus. În procesiunea vulpilor, cizmele rămân în urmă. Părinții mei au
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
Trec prin zâmbetul tău ca printr-un zid orb. Ascult cenușa orizontală care agonizează. În jarul lucrurilor simple gura albă cu fiere frazează. Mâna ta se răcește pe fruntea mea fierbinte sub care zace paradisul pierdut. Mâna ta face semul crucii în aerul mut, se răcește pe fruntea mea în fierbințeli, mâna ta și înaltul se apropie de zero absolut, litera, viermele tânăr, neantul. fotografia O fotografie. Acolo în fotografie e un punct, o mică pată, un deget, o mână, un
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
grădina din Balcani, arbustul dintre tăcerea apuseană a arborelui cu lalele, cel mereu cercetat de albine și de o ploaie de aur și tăcerea răsăriteană a cedrului din Liban mereu cercetat de mirese dar și de cei ce vor tocmi Crucea acest ghimpe de foc, acum în marele și Sfânt Post picură sânge. Anatolia, Bucovina, Transilvania, Moldova în voi răsună cântări bizantine mai vechi decât Bach Și timpul domol pe dealurile voastre scrie. Vecernii-magnolii scuturate în sufletul pribeag Și băiatul care
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
peste iarbă, peste stele și lume după rânduiala gramaticii sufletești. El cel care cunoscuse tăcerea cea zămislitoare Și tihna din cuiburi și de sub aripi Și ținuse postul tăcerii în Sfântul Munte își meșterește acum Din lemnul unui stup străvechi O cruce. Poveste adevîratî din Apoldu de Jos Soră lobodă, frate leuștean, verișoară leurdă, cumătră ștevie, smerit cartof, tainic busuioc și văr dulce cimbrișor laolaltă viețuiți în grădina de pe deal botezuri, nunți, înmormântări pe toate le priviți egal, cu pace, dragoste și
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
împing din vâsle paturi evadate, fără colace de salvare. Aterizezi în altă parte, alte piste, gări deșănțate, aeroporturi reci, aseptizate și vezi cum te ajung din urmă dormezele nebune, iubitoare, fotolii desfundate, fantomele de canapele, paturi strategice, paturi chilie, paturi cruci, paturi de fier din închisori și din spitale, sicrie căptușite cu căldură, paturi goale. La graniță la vamă "Hai să trăiți - Domn' Colonel, am prins-o "Doamna" se ocupă de Import-Exportul ilegal al paturilor sale!" - Lăsați-mă să trec, de când
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
pămîntesc, Care-a plecat cîndva din rai cu tine, Lăsînd copacul sterp, șarpele mort Și fluturii în clătinare dulce... O, mai departe nu știu cum să-mi port Sufletul plin de pofte. Clipa-și duce Hoitul suav în spate ca pe-o cruce... Cum stau și scriu... Cum stau și scriu, îți simt suflarea-n ceafă, Cu aripile mă îmbrățișezi și-o clipă În pieptul tău cu fulgi și în al meu se înfiripă O groaznică tandrețe...
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7887_a_9212]
-
vine altă votcă să mă ardă-n gît doar cu ea acolo uit de tot de toate și îmi trece iute de urît chiar de cad genunchii mă ridică din mătănii trist enoriaș în biserica din el ca pe o cruce răstignit la margini de oraș - doar acolo chiar de singur sunt vine votca să mă oblojească sulița din coaste să mi-o scoată și de viață iarăși să-mi vorbească Zvetlana a venit Zvetlana de la est a siliotcă mirosind și-
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
lumina lui/ tot mai sporitoare sfîșie noaptea/ așază răcoare un sentiment că totul poate /de la capăt/ cu înmiită vigoare/ să-nceapă cu toate acestea ai în spate adunate în noduri congelate în creste și luminoase căderi faptele vieții trecut de crucea tinereții port o colivie pentru corbul ce va să nu vină
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
Marin Malaicu Kleist ar fi preferat Corvette la feeria de suflete zburam cu copacul. pe malul lacului Wansee mă țineam deoparte, așteptam tragica pereche. de doi ani tatăl meu nu părăsește costișa, de doi ani i-au pus o cruce la cap și l-au lăsat în plata Domnului, de doi ani textele mele sunt formele diferite ale aceluiași țipăt. mă căuta iubita. își apropia de mine albul grav al ochilor. îmi lingea coastele și lacrimile cu limba șlefuită ca
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
spațială pentru a călători în timp. Etnologul scruta cu încântare cetatea, întregul platou. Se făcea acum o selecție naturală, căci nu toți oamenii erau pregătiți pentru căderea în timp. Mai existau destui nehotărâți, dar aceștia nu stăteau cu mâinile în cruce, ci pe arme. Aceasta era noutatea momentului. Îi înzestrase cineva - cine, nu se putea ști, și nici să se afle curând, căci nu era clipa anchetelor. Ar fi trebuit consultat Drumezea, dar acesta nu era în apele sale, fiindcă supraveghea
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
la periș și sora: abia mai poate respira. și se întorc, artistul plastic tace, înțelege, e aproape de kirilă. deși kirilă ar fi vrut ca el să râdă, să vorbească, ar fi vrut să meargă la munte, să bea vodcă la cruce și să-și legene picioarele deasupra prăpastiei, și ajung la . ajunge și tatăl kirilă la spitalul ilfov. kirilă, de ce tremuri, mai bine du-te și cumpără-mi covrigi, mi-e foame, trebuie să fim puternici. salvarea o să facă câteva ore
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
Ascensorul era ceva nemaipomenit, era înconjurat de o aureolă în care misterul se împletea cu frica și cu jocul, ca într-o poveste. Mai întâi, ușa: masivă, din lemn de stejar, cu patru carouri de sticlă groasă între brațele unei cruci din același lemn. Iar cheia... Nu semăna cu nici o altă cheie din sutele văzute într-o viață de om. Era ca o minusculă furcă cu două brațe. Dincolo de ușă: grilajul ce se deschidea strângându-se ca un acordeon. Iar înăuntru
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
realitatea prezentului cu Horia-Roman Patapievici (cel din Omul recent) și cu Cristian Bădiliță, Dan Stanca pune în discuție în toate ficțiunile sale îndepărtarea omului contemporan de valorile spiritului și, în mod concret, de textele fundamentale ale ortodoxiei. Practicile ortodoxe comune (crucile făcute cu abnegație de călătorii vreunui tramvai ajuns în dreptul cîte unei biserici; celebrările mai mult sau mai puțin formale ale diverșilor sfinți; slujbele, transformate în obligații de rutină, de către preoți din ce în ce mai plictisiți și mai preocupați de cele lumești) au îndepărtat
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
soi de exorcizare printr-un ritual al lirismului aderent la materialitățile respinse? Ne e teamă că nu e așa. Ofensiva împotriva materiei își schimbă pe alocuri strategia, nu și ținta. Chiar dacă nu mai sînt vituperate „limitele care izbesc”, „rămînerea pe cruce”, strigătul care îneacă „surparea-n goluri”, „lacrima necruțătoare”, adică acea recuzită (melo)dramatică a lui homo patiens, rămîne statornică năzuința către divorțul de materie. Năzuință potențată (oarecum sensibilizată, umanizată) în urma armistițiului cu lumea fenomenală. Irealizarea începe cu propria alcătuire somatică
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
romei la gladiatorii sfîșiați de lei,/ așa mă uit eu la mine cum cad și/ mă fac praf. dimineața/ adun ce-a mai rămas. un braț,/ inima golită (ce s-a ales și de ea, binecuvîntata, cea în formă de/ cruce!...),/ gura plină de cuvinte aiurea,/ creierul (în care tocmai a sucombat iarăși visul despre/ limba ideală) și tot felul de organe sîngerînde cărora/ nu le știu numele, în școală am avut notă mică la anatomie” (noaptea dimineața cimitir de zei
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
care un copil de “treizeci și trei de luni”4 desenează un omuleț, Ionesco pictează trupuri-capete, cu (sau fără) mâini și picioare, capete roșii, rotunde care plutesc pe fondul în culori aprinse, monștri cu mai multe capete, capete cu mai mulți ochi, cruci, figuri geometrice, broaște valsând, insecte văzute la lupă, plante anemice, pictează orice. Omuleții aceștia diformi, viu colorați (sau reduși la o simplă silueta neagră) dansează, jonglează, se plimbă cu familia, se luptă (fără scop), merg la scoala, iată-i chiar
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
suflă ușor spre fereastră.” Sau, sensul tălmăcirii: „Prea Sfințitul muie pana în călimară și, urmărind șirurile cărții grecești, începu să tălmăcească, cufundându-se cu totul în arcanul neștirii.” E vorba de traducerea din grecește a epistolei împăratului Romanos, pentru Lemnul Crucii. Dacă scena apariției nălucirii lui Ștefan cel Mare, pe cal alb și strai la fel, poate fi apropiată de episodul vizionar din piesa Hamlet, portretul Voievodului „cu o mână ținând sabia ca să se apere de dușmani și cu cealaltă zidea
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
fum, găurite dedesubt, se înfig într-un fel de ac, nu că la noi, introduse în tablă găurita, cu ceară scursa pe ea... Fără să ne vorbim, amândoi ne dam un pas îndărăt și tragem în fața lui Descartes câte o cruce ortodoxă, largă, să fie, chiț că... - și de la dreapta la stanga, invers decât acele ceasornicului, decat înaintarea Timpului însuși. Somnul, da; însă elogiul rațiunii nu va naște niciodată monștri. Neuitând începutul Discursului: Le bon sens est le chose du monde la
La doi magoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13346_a_14671]
-
ascunsă, cu un sentiment de jenă, incultura religioasă nu face pe nimeni să roșească. Raportarea la religie se face azi, în urma celor cincizeci de ani de abstinență, prin atitudini exagerate: unii țin să-și arate credința printr-o gestică forțată (cruci ample, în autobuze, la trecerea prin dreptul unei biserici), alții continuă să creadă că orice discuție pe teme religioase ține de ceea ce înainte se numea “misticism dubios”. Pe acest fond, publicarea unei cărți de angelologie (Andrei Pleșu, Despre îngeri, Humanitas
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]