2,383 matches
-
Iulie 1992, în Catedrala Episcopală - Biserica cu Lună din municipiul Oradea - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre marii cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere, apreciere și recunoaștere națională și internațională! ... Ne aducem aminte cu multă emoție de Arhiereul Vasile Coman ca de un „Părinte” care a însumat acele calități
EPISCOPUL VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_vasile_coman_.html [Corola-blog/BlogPost/366868_a_368197]
-
Români mai sunt. Îl avem pe Purcărete, îl avem pe domnul George Banu, pe Gigi Căciuleau și îi avem pe cei doi patroni ai Teatrului, primul care a fondat Teatrul care este actuala Filarmonică și Radu Stanca, care a fost ctitorul spiritual și care este și patronul Teatrului, deci practic sunt cinci nume care vin din zona românească. E adevărat, ca și actor este primul care vine din România pe Aleea Celebrităților. Totdeauna trebuie să comparăm chiar dacă noi suntem foarte mândri
Interviu cu Constantin Chiriac, directorul FITS by http://www.zilesinopti.ro/articole/12688/interviu-cu-constantin-chiriac-directorul-fits [Corola-blog/BlogPost/100105_a_101397]
-
Mai 2004 am participat la simpozionul de Teologie Liturgică dedicat Sfântului Nicolae Cabassila 18 - 20 Iulie 2004 am participat la Simpozionul „Zilele Patriarh Miron Cristea”, ediția a VII - a, care a avut loc la Toplița, în cadrul căruia am prezentat studiul: „Ctitori și Ctitorii Românești la Sfântul Munte Athos” 20 - 26 Iulie 2004 am participat la Izvorul Mureșului la Simpozionul dedicat Românilor de pretutindeni - ediția a VII - a, în cadrul căruia am expus tema: „ Ștefan cel Mare și Sfânt - Ctitor al așezămintelor monahale
CURRICULUM VITAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_curriculum_v_stelian_gombos_1382339323.html [Corola-blog/BlogPost/352492_a_353821]
-
am prezentat studiul: „Ctitori și Ctitorii Românești la Sfântul Munte Athos” 20 - 26 Iulie 2004 am participat la Izvorul Mureșului la Simpozionul dedicat Românilor de pretutindeni - ediția a VII - a, în cadrul căruia am expus tema: „ Ștefan cel Mare și Sfânt - Ctitor al așezămintelor monahale din Sfântul Munte Athos” 30 Iunie - 3 Iulie 2004 am participat la manifestările organizate la Mănăstirea Putna, județul Suceava, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Ștefan cel Mare și
CURRICULUM VITAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_curriculum_v_stelian_gombos_1382339323.html [Corola-blog/BlogPost/352492_a_353821]
-
care-i permitea să dispună de moșii și conace în diverse locuri 68. Deși locuia în mod obișnuit la București, își petrecea vara mai ales la Pleșoiu sau Baloteasca (la aceasta din urmă a zugrăvit biserica satului fiind înfățișat ca ctitor împreună cu soția și copilul)69. Dar anii treceau și șubrezenia trupului se accentuează. Suferă o puternică zguduire în 1854 când moare la Buzău Catinca, credincioasa sa tovarășe de viață 70. Peste trei ani Grigore Pleșoianu moare subit de apoplexie în
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
Î.P.S. Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Laurențiu Streza, P.S. Părinte Episcop Daniil Stoenescu, Părinții Profesori: Ilie Moldovan, Constantin Voicu, Gheorghe Lițiu, Dumitru Megheșan, Miron Erdei și alții, cum ar fi Domnul Prof. Univ. Dr. Ing. Theodor Maghiar - Rectorul emerit și ctitorul Universității din Oradea - care l-a iubit și stimat foarte mult pe Părintele Profesor Aurel Jivi; Nu în cele din urmă îmi aduc aminte de zecile de articole și studii pe care le-a scris cu o competență și cu
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1336390583.html [Corola-blog/BlogPost/358612_a_359941]
-
numeroase societăți științifice din țară și străinătate. „Avem nevoie de astfel de modele cu o deschidere culturală de renascentist” - preciza, în contextul aniversării centenarului, doamna Manuela Cernat. „A fost nu doar un mare critic de film, întemeietorul istoriografiei filmului românesc, ctitorul unor instituții ale cinematografiei noastre, dar a și susținut o serie de conferințe publice. A fost și doctor în medicină, psiholog și psihiatru, autor de scenarii, regizor și producător de filme și cronicar literar”. „Uzina de basme”, „Întâlniri cu cinematograful
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! by http://uzp.org.ro/istoria-se-repeta-sau-cat-de-mica-i-lumea-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
efortul de a înălța această mănăstire, părintele se dovedește a fi o personalitate complexă. Este un bun patriot, e atent la reevaluările istoriei. De pe pereții arhondaricului, numit „Sala Voievozilor”, ne privesc domnitorii noștri, parte trecuți, în rândul sfinților, dar cu toții ctitori de localuri sfinte și viteji apărători ai neamului și credinței străbune. Pe peretele dinspre miazăzi, pe fundalul tricolorului, se afla conturul României mari și în mijloc Maica Domnului cu Pruncul în brate, imagine ce ne aminteste de credința din strămoși
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1448461083.html [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
multe scene din Vechiul Testament și Noul Testament și figuri simboluri printre care Sfânta Treime, Nașterea lui Hristos cu steaua din Betleem și magii, îngeri, arhangheli și sfinți sunt înșirați în mica suprafață a Capelei. Chipurile reginei Maria și al prințesei Ileana, ctitorii Capelei, sunt pictate pe pereții interni lângă intrare.” Dorința reginei a fost să țină legătura cu acest spațiu mirific și după moarte și înainte de a muri a cerut ca inima să îi fie înmormântată la Balcic. Ea a murit la
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
melodiei lăsate de strămoși în mina cu zăcământ, sfâșiate...! Tot astfel s-ar întâmpla și cu istoria României noastre dacă ar fi lăsată la îndemâna ignoranților. Iar de aceea, și în această privință, rolul artistei profesoare Maria Șalaru este unul al ctitorilor de cetate morală, pe temelia adevărului istoric, iubirii de țară și conștiinței imaculate. Exemplul Mariei Șalaru, de la care, o generație după alta, copiii beneficiază în afară de cultivarea muzicală, pregătirea vocală, lansarea pe scena marelor spectacole, sub umbra surâsurilor și lacrimilor, de
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1494913490.html [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
de valurile spumegate altădată ale Oltului ce au săpat la poalele munților poartă de netrecut a Turnului Roșu și un defileu până la străvechea Cozie, înscriu azi o pagină nouă în istoria stațiunii Călimănești atestata din timpul domnitorului Mircea cel Bătrân - ctitorul așezării - ce va împlini în 2038 venerabila vârstă de 650 de ani. Este și motivul care a stat la baza alcătuirii monografiei ilustrate ”Călimănești’2038” a domnului profesor, matematician și informatician Dan Zamfirache, fiu al acestor meleaguri, pasionat numismat și
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
cerea să se anuleze hotărârea judecătorească menționată mai sus. La data când scriu aceste rânduri nu cunosc ce a decis Tribunalul Suceava, dar vă amintesc, din hrisoavele vremii, că pământul pe care se află Mănăstirea Putna a fost dăruit de ctitorul ei, Sfântul Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, din averea sa personală. Dania în cauză a fost întărită prin cuvintele Voievodului: „Iar după viața noastră, cine va fi domn al țării noastre, (...) Moldova, acela să nu clintească dania și întărirea noastră
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
care primește lumină prin cele două ferestre existente în zidurile dinspre nord și sud, se află mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, unul dintre cei mai pricepuți conducători de oști, apărător de țară, genial om politic, diplomat, organizator și ctitor de cultură românească. Este acoperit cu un baldachin de marmură albă - vârf de creație a genului - ce poartă o inscripție încrustată pe lespede. Ea ne amintește că viteazul domnitor este ctitorul și ziditorul sfântului locaș, alături de soția sa Maria, fiica
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
apărător de țară, genial om politic, diplomat, organizator și ctitor de cultură românească. Este acoperit cu un baldachin de marmură albă - vârf de creație a genului - ce poartă o inscripție încrustată pe lespede. Ea ne amintește că viteazul domnitor este ctitorul și ziditorul sfântului locaș, alături de soția sa Maria, fiica lui Radu Voievod. Pe mormânt se află urna de argint depusă cu prilejul serbării din 1871 despre care am amintit anterior. Este de remarcat existența lespezilor de piatră și la celelalte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
decorativ bogat în stilizări vegetale și geometrice. În această gropniță au mai fost înmormântați: Maria de Mangop, a doua soție a domnitorului, la 19 decembrie 1477, fiii săi Bogdan și Petru, la 27 iulie 1479 și 21 noiembrie 1480, domnitorul ctitor, la 2 iulie 1504, doamna Maria Voichița, la 1511, Bogdan cel Orb, la 20 aprilie 1517, Maria - una din fiicele domnitorului - la 18 martie 1518, Ștefăniță Vodă, la 14 ianuarie 1627, și doamna Maria - prima soție a lui Petru Rareș
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Râșca. A fost tuns în monahism în anul 1830 de către egumenul Agafton, primind numele de Ioan. Aici se va nevoi timp de 18 ani. La Mănăstirea Secu, Ioan a stat sub ascultarea egumenilor Nechifor și Ghedeon, acesta din urmă fiind ctitorul Schitului - azi Mănăstirea - Sihăstria, și apoi, în două rânduri, mitropolit al Moldovei. În 1632 Varlaam este ales mitropolit, îl aduce pe Ioan în chilia sa de la Secu care rămăsese nelocuită. Sfătuit de mitropolitul Varlaam, domnitorul Vasile Lupu înalță în cetatea
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/30_august_sfantul_varlaam_mi_ion_untaru_1377826659.html [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
care apoi adunat să contribuie la construcția bisericii din cătunul Barcuri, Toți cei care vor să pună o "cărămădă" din munca lor la ridicarea acestui lăcaș de rugăciune sunt bine veniți, ei vor fi pomeniți la sfintele slujbe ca și"ctitori"și bine făcători, făcându-și în același timp și comoară în ceruri. Puteți face o donație în orce sumă în contul nou în RON - 2511.E01.0.4646081.0032.ROL.3 deschis la Banca comercială Română din Oradea. Titular de
ZIDEŞTE BISERICA de IONEL CADAR în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Zideste_biserica_ionel_cadar_1351581127.html [Corola-blog/BlogPost/358079_a_359408]
-
București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională!... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de fiască recunoștință și prețuire, ce-mi copleșesc mintea și inima în aceste momente, m-
OPT ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437716697.html [Corola-blog/BlogPost/344020_a_345349]
-
răsar în mijlocul lăcașului ca inegalabile tezaure spirituale, istorice, arhitectonice și de artă ale neamului, atât de greu încercat de-a lungul vremurilor?! Pășesc pios, abia călcând, în pridvorul bisericesc, apoi înaintez admirând picturile din pronaos, unde adesea se află mormintele ctitorilor mânăstirești, ai domnitorilor și soțiilor, marilor dregători sau ai unor monahi ce au slujit biserica. Încăperea următoare, naosul, pictat cu sfinți și împodobit cu icoane și obiecte de cult de mare valoare, este locul mirenilor de adunare și închinăciune. Mă
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408343196.html [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de alți autori care au găsit o altă Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de alți autori care au găsit o altă Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Bunești, domnul Gheorghiță BERARU sprijinit de Consiliul Local, de bibliotecarul Ionel ȘTEFAN, conducerea Bibliotecii Județene I G SBIERA Suceava. Parohia Bisericii din Petia cu Hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril prin preotul Paroh Constntin TUDOSĂ mi-a înmânat Diploma de Ctitor în 21 septembrie 2014. Despre mine au scris cu multă dragoste scriitorul Viorel DARIE din București, precum și doamnele Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ din Brăila și desigur Ludmila BOLBOCEANU-GRAMA. Am realizat și eu prezentări despre inginera poet Carmen SIMION din Pașcani și domnul
2014 UN AN RODNIC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1419977638.html [Corola-blog/BlogPost/374403_a_375732]
-
al orașelor Tg.Bujor, Slănic-Moldova, al comunei ieșene Ipatele, iar Școala nr.2 din Galați îi poartă mai nou numele. Vizibil emoționat, după slujba religioasă ținută de preotul Gicu Pătrașcu, parohul de la Biserica Sf.Haralambie,una din cele unde este ctitor, ca și la cele din cimitirul Eternitatea sau comuna Piscu, omul de știință născut la Galați la 8 martie 1928, a declarat chiar în sala de la parterul bibliotecii care a fost botezată cu numele său: ''Sunt fiu al Galațiului, Cetățean
BOTEZ LA BIBLIOTECA JUDETEANA V.A.URECHIA GALATI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1412568545.html [Corola-blog/BlogPost/353082_a_354411]