254 matches
-
adverbul de negație propozițională nu și de clitice pronominale, componente ale domeniului flexionar. Faptul că verbul precedă adverbe de tipul des, mereu (v. Alboiu 2002) arată că verbul este plasat în domeniul flexionar (se aplică deplasarea V-la-I) (5a-b). De asemenea, cuantificatorii flotanți (e.g. toți) (5c) arată că verbul se deplasează la stânga poziției în care este generat subiectul (Spec, vP); Sportiche (1988) arată că acest tip de cuantificatori diagnostichează pozițiile argumentale. (5) a. nu îlvăd des b. nu l-am văzut mereu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că verbul este plasat în domeniul flexionar (se aplică deplasarea V-la-I) (5a-b). De asemenea, cuantificatorii flotanți (e.g. toți) (5c) arată că verbul se deplasează la stânga poziției în care este generat subiectul (Spec, vP); Sportiche (1988) arată că acest tip de cuantificatori diagnostichează pozițiile argumentale. (5) a. nu îlvăd des b. nu l-am văzut mereu c. copiii n-au răspuns la întrebare toți Din această perspectivă, unul dintre obiectivele noastreîn capitolul de față este să determinăm poziția din domeniul flexionar la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dintr-un constituent deja deplasat (Freezing Principle / Freezing Effect / Interdicție asupra subextracției din constituenți deplasați). Pentru a ne asigura că extracția ulterioară a obiectului se face din poziția derivată (i.e. dintr-o structură VOS) trebuie să folosim diagnosticul sintactic al cuantificatorilor flotanți, care diagnostichează "urmele" pe care le lasă argumentele deplasate (Sportiche 1988). Exemplele din (29) arată că obiectul s-a deplasat la stânga subiectului (i.e. configurația VOS s-a format) până să se deplaseze în periferia CP21: (29) a. Pe copii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbală extinsă a românei (contemporane și vechi) nu prezintă indicii de structuri cu centru final. 4) Se pot găsi și alte argumente de ordin empiric pentru această analiză? Lexicalizarea dublă a poziției obiect direct, prin obiectul direct propriu-zis și prin cuantificatorul flotant toți / toate, la dreapta subiectului postverbal (i.e. într-o configurație VSO) poate fi luată în sprijinul acestei ipoteze. Structurile relevante sunt cele din (47a), în care atât OD, cât și cuantificatorul flotant sunt precedați de prepoziția pe, fapt care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
obiect direct, prin obiectul direct propriu-zis și prin cuantificatorul flotant toți / toate, la dreapta subiectului postverbal (i.e. într-o configurație VSO) poate fi luată în sprijinul acestei ipoteze. Structurile relevante sunt cele din (47a), în care atât OD, cât și cuantificatorul flotant sunt precedați de prepoziția pe, fapt care arată că procesul de dislocare a cuantificatorului s-a produs. În (47b), cuantificatorul flotant ocupă o poziție nedislocată în cadrul grupului nominal obiect direct. (47) a. I-a ajutat Maria pe copiipe toți
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
postverbal (i.e. într-o configurație VSO) poate fi luată în sprijinul acestei ipoteze. Structurile relevante sunt cele din (47a), în care atât OD, cât și cuantificatorul flotant sunt precedați de prepoziția pe, fapt care arată că procesul de dislocare a cuantificatorului s-a produs. În (47b), cuantificatorul flotant ocupă o poziție nedislocată în cadrul grupului nominal obiect direct. (47) a. I-a ajutat Maria pe copiipe toți. b. I-a ajutat Maria pe toți copiii. În aceeeași linie de argumentare, posibitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
poate fi luată în sprijinul acestei ipoteze. Structurile relevante sunt cele din (47a), în care atât OD, cât și cuantificatorul flotant sunt precedați de prepoziția pe, fapt care arată că procesul de dislocare a cuantificatorului s-a produs. În (47b), cuantificatorul flotant ocupă o poziție nedislocată în cadrul grupului nominal obiect direct. (47) a. I-a ajutat Maria pe copiipe toți. b. I-a ajutat Maria pe toți copiii. În aceeeași linie de argumentare, posibitatea de lexicalizare joasă a copiei obiectului direct
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
copiipe toți. b. I-a ajutat Maria pe toți copiii. În aceeeași linie de argumentare, posibitatea de lexicalizare joasă a copiei obiectului direct se observă și structuri de tipul (48), în care OD este deplasat în periferia stângă propozițională și cuantificatorul flotant care îl reia se lexicalizează la dreapta subiectului. Această distribuție indică o configurație inițială VSO, nu o configurație VOS în care obiectul s-a deplasat prin object shift la periferia internă propozițională, la stânga subiectului in situ. (48) a. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2002; Avram și Hill 2007; Giurgea 2011; Cornilescu și Nicolae 2013; Ledgeway 2015a; Schifano 2013, 2014, 2015a, 2015b; Nicolae 2015c). Atât formele sintetice, cât și formele analitice precedă în mod sistematic adverbele care marchează limita domeniului lexical vP (55), precum și cuantificatorii flotanți care reflectă poziția de generare a subiectului [Spec, vP] (56) (Dobrovie-Sorin 1994: 8-12): (55) a. Părinții mei mergdes la bunici. b. Părinții mei au mersdes la bunici. (56) a. Colegii mei vin toți la ziua mea. b. Colegii mei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
b. Părinții mei au mersdes la bunici. (56) a. Colegii mei vin toți la ziua mea. b. Colegii mei au venittoți la ziua mea. În structurile analitice, inserția auxiliarului nu blochează ridicarea verbului (ci, din contră, după cum arată adverbele și cuantificatorii flotanți, deplasarea verbului din domeniul lexical este obligatorie) (57), spre deosebire de situația din alte limbi romanice (58) (Dobrovie-Sorin 1994: 8-9; Alboiu și Motapanyane 2000: 15): (57) a. Colegii mei au (*toți) venit (toți) la ziua mea. b. Colegii mei vor (*toți
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
3.2; 3.3 infra)33. (59) a. a nuîl (mai) citiel b. nuîl (mai) citește el c. nul-a (mai) cititel Testele sintactice care indică deplasarea verbului la flexiune aplicate mai sus (verbul precedă adverbe de tip des și cuantificatori flotanți) se extind și la infinitivul verbal precedat de a: (60) a. (obiceiul de) [a (*des) mergedes la bunici] b. (înainte de) [a (*toți) venitoți la ziua mea] Putem astfel conchide că în română atât formele verbale sintetice și analitice, cât
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
55b, 56b, 57) arată că deplasarea verbului lexical are loc independent de trăsăturile trăsăturile ale subiectului, marcate în structura auxiliarului (a primului auxiliar în structuri cu auxiliar multiplu, cf. (57c)): verbul lexical (participiu verbal sau infinitiv) se ridică la stânga adverbului/cuantificatorului flotant, deși trăsăturile ale subiectului sunt marcate de auxiliarul verbal. Distribuția infinitivului verbal precedat de a validează ipoteza că - în română, cel puțin - ridicarea verbului la flexiune este independentă de trăsăturile ale subiectului: spre deosebire de alte limbi romanice ca portugheza și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deja / mereu. b. Va plecaprobabil Ion, nu Vasile. c. Va fi plecat deja când vei fi ajuns tu. d. Ar fi plecatmereu când v-a fost greu dacă nu te-ar fi iubit. De asemenea, structura auxiliar + verb lexical precedă cuantificatorul flotant tot/toți, care reflectă o poziție joasă a subiectului în domeniul vP (poziția de generare a subiectului, [Spec, vP], sau o poziție marcată pragmatic din periferia internă propozițională, periferia domeniului vP); cuantificatorul flotant(de altfel, nici adverbele probabil, deja
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
De asemenea, structura auxiliar + verb lexical precedă cuantificatorul flotant tot/toți, care reflectă o poziție joasă a subiectului în domeniul vP (poziția de generare a subiectului, [Spec, vP], sau o poziție marcată pragmatic din periferia internă propozițională, periferia domeniului vP); cuantificatorul flotant(de altfel, nici adverbele probabil, deja, mereu) nu poate disloca structura auxiliar (+ auxiliar) + verb, fapt care arată că deplasarea verbului lexical în domeniul flexiune este independentă de prezența auxiliarului în structură. (86) a. Copiii au (*toți) plecat toți. b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este, ca în română, foarte înaltă (la MOOD), franceza, scoate la iveală o diferență importantă între natura auxiliarelor în aceste două limbi. În primul rând, să ne reamintim că în franceză inserarea unui auxiliar blochează ridicarea verbului, după cum arată testul cuantificatorilor flotanți (87a) (= (58) supra); adverbele care indică deplasarea verbului conduc către aceeași idee (87b-d); adverbul de mod bien arată că verbul lexical nu părăsește domeniul lexical în structurile perifrastice (87e): (87) a. Les enfants ont (tous) vu (*tous) de bons
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplasează în domeniul complementizator sunt structurile cu inversiune AUX-Subiect-V din italiana veche, discutate de Poletto (2014). Autoarea arată că aceste structuri prezintă următoarele caracteristici: (i) elementul interpolat între auxiliar și verbul lexical este subiectul (realizat ca grup nominal definit, pronume, cuantificator / expresie cuantificațională); (ii) verbul lexical apare înaintea modificatorilor verbali (inclusiv adverbe care diagnostichează deplasarea verbului), a altor argumente sau a predicatelor adjectivale. Această distribuție indică cu claritate că subiectul ocupă poziția [Spec, IP/TP], poziția elementelor verbale fiind următoarea: auxilarul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ale dislocărilor din româna veche ne conduc către o analiză în care verbul nu se ridică la flexiune, ci rămâne în domeniul vP și satisface prin ACORD la distanță trăsăturile neinterpretabile ale centrelor funcționale din domeniul flexionar: - dislocarea structurilor prin cuantificatorul flotant toți (158); cuantificatorii flotanți diagnostichează poziții argumentale (Sportiche 1988); în structurile cu dislocare, toți cu funcție sintactică de subiect apare la dreapta auxiliarului/auxiliarelor, deci nu poate reflecta o poziție de tip [Spec, IP], ci reflectă fie poziția de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veche ne conduc către o analiză în care verbul nu se ridică la flexiune, ci rămâne în domeniul vP și satisface prin ACORD la distanță trăsăturile neinterpretabile ale centrelor funcționale din domeniul flexionar: - dislocarea structurilor prin cuantificatorul flotant toți (158); cuantificatorii flotanți diagnostichează poziții argumentale (Sportiche 1988); în structurile cu dislocare, toți cu funcție sintactică de subiect apare la dreapta auxiliarului/auxiliarelor, deci nu poate reflecta o poziție de tip [Spec, IP], ci reflectă fie poziția de generare a subiectului, fie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
înalt din structura grupului nominal, analog centrului C0 din structura propoziției, v. Giusti 2015: §1 și bibliografia) prin ACORD la distanță: centrul D0 este separat de substantivul purtând specificația de definitudine de constituenți ca adjective (neacordate în definitudine) (166a-b) sau cuantificatori (166c-d). (166) a. Pentru aceea și Dumnezeu priimiia toate jârtvile lui, iar de cătră [spurcate și viclene jârtvilelui Cain] îș întorcea Dumnezeu fața sa (PI.~1650: 5r) b. Încă ert pe [credinciosrobul meu] (cutarele) din robie (ACP.1714: 12r) c
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
eliminate: structurile în care adjectivul (/adjectivele) nondefinit(e) precedă substantivul definit (166a-b) au fost înlocuite de structuri în care adjectivul preia articolul hotărât (e.g. pentru (166a), echivalentul modern este spuracatele și viclenelejertfe ale lui Cain), iar structurile în care un cuantificator precedă substantivul definit, deja foarte rare în româna veche, sunt eliminate de structurile în care demonstrativul slab cel se gramaticalizează ca articol hotărât liber (e.g. pentru (166c), echivalentul modern, care deja circula în limba veche, este cele zece cuvinte (=porunci
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
discontinuu de conjunctiv să... -Ø: să cânt-Ø, să lupt-Ø; să lupt-e; • prepoziția pe, morfem al cazului acuzativ, în anumite condiții semantic-sintactice: O aștept pe mama (ea, aceasta etc.); • prepoziția la; morfem al cazului dativ în sintagme nominale cu determinant un cuantificator (pronume sau adjectiv): Am dat la doi copii garoafe iar la trei, trandafiri., Ai promis cărți la numeroși copii dar ai rămas cu promisiunea.; • prepoziția la, morfem de dativ, în paralel cu structurile dezinențiale, mai greoaie, în flexiunea pronumelui: Am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinare) sau categorial-morfologică (în interiorul paradigmei determinării). Între determinarea lexicală și cea categorială raportul e de incompatibilitate; substantivele proprii nu se înscriu în paradigma determinării morfologice. Între determinarea sintactică și cea morfologică raporturile sunt de complementaritate sau de redundanță. Determinarea prin cuantificatori poate realiza opoziția categorială prin articolul cel, cei: trei plopi - cei trei plopi. Observații: Primesc totdeauna morfemul determinării definite substantivele determinate de cuantificatori colectivi, definiți: amândoi, tustrei sau nedefiniți: toți: amândoi studenții, tustrei studenții, toți studenții. Fac excepție sintagmele cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinării morfologice. Între determinarea sintactică și cea morfologică raporturile sunt de complementaritate sau de redundanță. Determinarea prin cuantificatori poate realiza opoziția categorială prin articolul cel, cei: trei plopi - cei trei plopi. Observații: Primesc totdeauna morfemul determinării definite substantivele determinate de cuantificatori colectivi, definiți: amândoi, tustrei sau nedefiniți: toți: amândoi studenții, tustrei studenții, toți studenții. Fac excepție sintagmele cu pronumele cuantificator ambii: ambii copii. Determinarea prin adjective pronominale demonstrative rămâne unica pentru întreaga sintagmă nominală, când acestea preced substantivul (acești plopi) și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realiza opoziția categorială prin articolul cel, cei: trei plopi - cei trei plopi. Observații: Primesc totdeauna morfemul determinării definite substantivele determinate de cuantificatori colectivi, definiți: amândoi, tustrei sau nedefiniți: toți: amândoi studenții, tustrei studenții, toți studenții. Fac excepție sintagmele cu pronumele cuantificator ambii: ambii copii. Determinarea prin adjective pronominale demonstrative rămâne unica pentru întreaga sintagmă nominală, când acestea preced substantivul (acești plopi) și este redundantă, când urmează substantivului, caracterizat prin determinare maximă (plopii aceștia). Substantivele aflate sub regim prepozițional în realizarea diferitelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cantitativ obiectul pe care îl substituie: Din cinci studenți, doi au luat examenul, trei l-au amânat. ș doi ¬ doi (studenți) ¬ ‘studenți’ + ‘doi’; trei ¬ trei (studenți) ¬ ‘studenți’ + ‘trei’ț. Prin această trăsătură semantică, se înscrie în clasa mai largă a cuantificatorilor, care mai cuprinde substantive (jumătate, sfert, doime etc.), adjective (întreg, înjumătățit etc.) și adverbe (de două ori, a treia oară etc.). Spre deosebire de ceilalți cuantificatori, pronumele exprimă cantitatea numerică a obiectelor. Corespunde categoriei gramaticale a numărului de la substantive, cu care intră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]