156 matches
-
Băneasa din regiunea Constanța și apoi (după 1960) la raionul Adamclisi din regiunea Dobrogea. În 1968, ele au revenit la județul Constanța, reînființat, iar comuna Abrud a fost desființată și inclusă în comuna Adamclisi. În urma reformei administrative din 1968 satul "Cucuruz" (în trecut "Iusuf Punar") a fost comosat cu satul "Urluia". În comuna Adamclisi se găsește situl arheologic de interes național, ce cuprinde cetatea Tropaeum Traiani datând din secolul al II-lea e.n., precum și urmele unei basilici și ale unei necropole
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi și structuri sintactice învechite: 2. Regionalismele sunt cuvintele și formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb); • regionalisme fonetice - forme cu circulație restrânsă a unor cuvinte de uz general: bărbat (bărbat), dește (degete), gios (jos), frace (frate) etc; 3. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi, întrebuințate de anumite persoane cu intenția de
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
și sfâșie, / și, rupând ca dintr-o pradă vie, / de pe bot îi curge sângele genunii". (Radu Gyr, "Balade", București, Editura Gorjan, 1943, p. 13 sq.). În ciclul secund, "Cântece", autorul trece prin rafinăriile estetic-expresioniste motive din doine / balade dacoromânești (1. «Cucuruz cu frunza-n sus», 2. «Pasăre galbenă-n cioc», 3. «Cărăruie, cărăruie...», 4. «Ineluș-învârtecuș», 5. «Frunză, frunză de cucută», 6. «Bate vântul vinerea», 7. «De trei ori potcovii calul», 8. «Doi voinici trec peste Jii», 9. «Codrule», 10. «Sus, pe
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Popovici și se potrivește și cu spiritul optimist al imnului: Alte cântece românești cu melodia aceasta sunt: cântecul umoristic "Carul cu boi", popular în rândurile evreilor moldoveni sub numele de "Hăis-Cea!" (în Yidish: "Ois-Scha") și, similar doar în prima parte: "Cucuruz cu frunza-n sus", cules în nordul Ardealului și pus pe note de compozitorul Guilelm Șorban. Înaintea lui Shmuel Cohen ca și cum după el au mai fost diverse încercări de a compune melodii pe versurile lui Imber, una dintre ele fiind
Hatikva () [Corola-website/Science/298208_a_299537]
-
următoarele: Ambele mori erau construite din piatră și cărămidă, randamentul lor fiind foarte mic, bătrânii amintindu-și că „sara băga-i în coș o feldără de boane și dimineața aveai făina gata măcinată”. În aceste mori se măcina doar porumb (cucuruz). Grâu nu s-a măcinat în sat decât începând din anul 1930 la o moară electrică adusă-n sat de Ștefan Nicula din Hașag, moară existentă și la sfârșitul secolului al XX-lea. Până în anul 1930, racovicenii măcinau grâul în
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
România decât cele băieșești ardelenești. La nivel lexical, diferențele dintre tipurile muntenesc și ardelenesc reflectă de asemenea în parte diferențele dintre subdialectele din România: muntenii spun „albie”, ardelenii numesc același obiect „troacă”; la primii „porumb”-ul este "poromb", la ceilalți "cucuruz". Graiurile băieșilor păstrează și unele arhaisme, elemente care nu se mai găsesc astăzi nici în graiurile din România. Bunăoară, în graiurile muntenești din Baranja se întâlnește [e̯a] în loc de [e] în poziție accentuată, de exempul „vearde”, „vorbeaște”, „rumâneaște”. Un
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]