379 matches
-
cu bragă” editura I.P.; „Umblă puțin la sonor - editura I.P.; „Rezervația Lacul Roșu să fie închisă la ora 3 a.m.!”, editura I.P.; „Aripa frântă”, vol. I, premiat, editat INTOL PRESS, Râmnicu-Vâlcea 2011; vol. II, sub titlul „Ieșirea din timpul nevăstuicilor”; „Cucuta lui Socrate”, editura I.P.; „Clona”, editura I.P. Proză scurtă: Alergătoarele din Kenya - pagini autobiografice; Între lumi - note de călătorie în Anglia; Corespondență în străfunduri; Naufragiați în paradis; Armonograful cu două oscilatoare (piesă de teatru) Omagiu Tudor Arghezi - Culegere de poezii
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
ne-a lovit pe toți parțial în ritmuri macabre de vals, dansează și fulgii pe sus, la răsărit, la nord, la sud, la apus, pe scena vieții e liniște mută, ca umbra de harpe -n delir, se fierbe otrava-n cucută pentru sărmanul rege lear, în cerul sacru domnul pe vatră, cu ochiul către lumea idolatră, o măsoară pe orbită la pândă cu harul lui și iertarea-i blândă. sunt mai străine dorurile-n vis, mai calpe sufletele ni-s, tot
ORPHEU N-A MURIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347334_a_348663]
-
colb de ramuri sânge galben, fum de clopot cai pribegi în pârg de lanuri Negru urcă noaptea noastră depărtările pe-o umbră eu sunt frigul tău de tundră sub cămașa ta albastră. Sunt o gară-n smoala străzii fluturarea din cucută ca simțind în ochi nisipul să te-ngrop într-o lăută Îm cioplesc în vânt ninsoarea, mă trudesc în praful lunii să te tac, cum tac de tine ochii, mâna și nebunii. Camelia Radulian Referință Bibliografică: Ochii, mâna și nebunii
OCHII, MÂNA ȘI NEBUNII de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378076_a_379405]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de Nicolaie DINCĂ De câte ori nu ai simțit că-i miere Șoapta iubitei și înfățișarea, Mirajul trupului și sărutarea, Când
DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376195_a_377524]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de Nicolaie DINCĂ De câte ori nu ai simțit că-i miere Șoapta iubitei și înfățișarea, Mirajul trupului și sărutarea, Când te purtau spre raiuri... de plăcere? De câte ori nu te-a-ncolțit frustrarea, Mâhnirea de pucioasă, frig și fiere, Când inima-ți se rupe
DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376195_a_377524]
-
altul... alinarea? De-ai mai simțit sau de e prima oară, Părerea mea e una absolută: Când ai „gustat” o fericire rară, Ștearsă din suflet de-o trădare brută, Ai să înveți o lecție amară- Dragostea e și miere, și cucută. Referință Bibliografică: DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1835, Anul VI, 09 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376195_a_377524]
-
e prima oară, Părerea mea e una absolută: Când ai „gustat” o fericire rară, Ștearsă din suflet de-o trădare brută, Ai să înveți o lecție amară- Dragostea e și miere, și cucută. Referință Bibliografică: DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1835, Anul VI, 09 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376195_a_377524]
-
Lecția de melancolie, Cluj-Napoca, 1987; Iarba iubirii, Iași, 1989; Semințe eterne, București, 1990; Proba mea de viață, Iași, 1995; Bucovina care ne doare, I-II, Iași, 1996-2002; O dimineață pentru fiecare, Suceava, 1998; Ceaiul de după execuție, Timișoara, 1999; Glontele de cucută, Timișoara, 2001; Realitatea are chipul tău, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Constantin Ștefuriuc, Structura lacrimei, Botoșani, 1997. Repere bibliografice: Constantin Călin, „Mirele pâinii”, ATN, 1977, 129; Const. Cubleșan, „Mirele pâinii”, TR, 1977, 14; Dumitru Radu Popa, Jurnal de lectură, TBR, 1981, 212
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
laur sau ciumăfaie (Datura stramonium) (36), odolean (Valeriana officinalis), mac (Papaver somniferum), mutulică sau mătrăgună mică (Scopolia carniolica), omag (Aconitum tauricum), avrămeasă sau veninariță (Gratiola officinalis), cornul- -secarei (Claviceps purpurea), măselariță (Hyoscyamus niger), talpa- - gâștei (Leonurus cardiaca), mutătoare (Bryonia alba), cucută (Cicuta virosa) ș.a. Despre ultimele patru știm că erau folosite de către daci, din lucrările lui Dioscoride (De materia medica, secolul I e.n.) și Pseudo-Apuleius (De medicaminibus herbarum, circa secolul al II-lea e.n.). Măselarița este o plantă toxico-halucinogenă din aceeași
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar și alte plante psihotrope. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, de pildă, Vasile Alecsandri descria cârciumari evrei din Moldova care comercializau „rachiu amestecat cu ciumăfăi” (40). La rândul său, Mihai Eminescu scria în 1881 despre cei care vindeau „rachiu de cucută prin sate” (41). Amândoi se refereau la cârciumari „jidovi”, contribuind semnificativ la răspândirea legendei privind otrăvirea băuturilor de către aceștia. Un personaj antisemit dintr-un roman al lui Umberto Eco îi acuză pe evreii cârciumari că, în a doua jumătate a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Nu mai insist acum. Am demontat mecanismul acestei legende cu alt prilej, într-o carte privind imaginea evreului în cultura română, în capi- tolul „Legenda otrăvirii băuturilor” (42, pp. 185-195). Trebuie totuși spus într-o paranteză faptul că planta psihotropă cucută (Conium maculatum) este un remediu medical complex (calmant, analgezic, anestezic etc.), fiind letală doar în doze mari (17, p. 83). Socrate moare bând „suc de cucută” (Platon, Phaidon, 116-118). Plinius cel Bătrân confirmă faptul că „la Atena [cucuta] era folosită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
băuturilor” (42, pp. 185-195). Trebuie totuși spus într-o paranteză faptul că planta psihotropă cucută (Conium maculatum) este un remediu medical complex (calmant, analgezic, anestezic etc.), fiind letală doar în doze mari (17, p. 83). Socrate moare bând „suc de cucută” (Platon, Phaidon, 116-118). Plinius cel Bătrân confirmă faptul că „la Atena [cucuta] era folosită în pedeapsa capitală”. Dar tot el ne asigură că sunt „situații în care se recomandă să bei cucută (cicuta), ca remediu” (Naturalis historia, XXV, 151-154). Ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
planta psihotropă cucută (Conium maculatum) este un remediu medical complex (calmant, analgezic, anestezic etc.), fiind letală doar în doze mari (17, p. 83). Socrate moare bând „suc de cucută” (Platon, Phaidon, 116-118). Plinius cel Bătrân confirmă faptul că „la Atena [cucuta] era folosită în pedeapsa capitală”. Dar tot el ne asigură că sunt „situații în care se recomandă să bei cucută (cicuta), ca remediu” (Naturalis historia, XXV, 151-154). Ca și la alte plante psihotrope, diferența dintre leac și otravă (ambele numite
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
17, p. 83). Socrate moare bând „suc de cucută” (Platon, Phaidon, 116-118). Plinius cel Bătrân confirmă faptul că „la Atena [cucuta] era folosită în pedeapsa capitală”. Dar tot el ne asigură că sunt „situații în care se recomandă să bei cucută (cicuta), ca remediu” (Naturalis historia, XXV, 151-154). Ca și la alte plante psihotrope, diferența dintre leac și otravă (ambele numite în greacă pharmacon) este dată de doza folosită. Se pare că a existat într-adevăr practica tainică a unor cârciumari
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ceara, nu vinde mierea, pentru că este letală” (Plinius, Naturalis historia, XXI, 77) (38, p. 89). Cam în aceeași epocă, poetul Ovidiu (Amores, XII, 9-10) se plângea și el de „apriga miere”, produsă de „albinele Corsicii”, „strânsă din otrăvitele flori ale cucutelor lungi” (274, p. 115). Motivul mierii infestate cu toxine a devenit un topos literar la prozatorul de limbă greacă din secolul al II-lea e.n. Iamblichos. În romanul Babyloniaka, doi îndrăgostiți refugiați într-o peșteră mănâncă din mierea produsă de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
328 și urm. ; 135, pp. 289 și urm.). în unele legende cosmogonice românești, astfel de plante au fost create la începutul lumii de către Diavol : „Unde călca Măritul Stăpân [= Dumnezeu] creștea numai iarbă și flori, iar pe unde călca Scaraoțchi, numai [...] cucută, ciumăfaie, măsălariță, mătră- gună” (113, p. 188). Sunt atestate și în unele zone din România legende și credințe populare privind folosirea de alifii halucinogene 473Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean (mai rar licori). Acestea provocau vrăjitoarelor viziunile cunoscute : ieșirea pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.K.pentru America, Gheorghe Stan • Pendulări în abstract, Marius Cucu • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Rath-Vègh • Trei Rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Zece eseuri, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției TEXTE DE FRONTIERĂ (selectiv) ALBA-IULIA Librăria
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
această privință n-are nici astăzi destul de mulți discipoli - îi permite să facă o distincție clară între Socrate și Platon. Are dreptate atunci când separă net ființa filosofului confecționată ca ficțiune pentru dialogurile sale de realitatea istorică a lui Silene cu cucuta. Pe cât de puțin îi pasă de Platon, pe atât de mult exaltă eroismul lui Socrate: curajos, hotărât, virtuos, dispunând de o imensă putere de convingere, cinstit, drept, eroul Agorei care-i îndeamnă pe toți oamenii la autocunoaștere nu putea decât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
s-au născut înaintea lui Socrate î469-399 î.Hr.), alții după el, cum ar fi Hippias din Elis î443-343 î.Hr.), Critias din Atena î455-403 î.Hr.) sau Thrasimas din Calcedon î459 î.Hr.?), însă toți au profesat ca exacți contemporani ai filosofului cu cucuta... Antiteza lui Socrate. Antiphon din Atena înaintează în istorie mascat: zone de umbră persistă în ceea ce privește datele sale - o ignorăm pe cea a nașterii, iar cea a morții, care a făcut obiectul unor îndelungate cercetări, a fost fixată recent în anul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
masturbându-se în piața publică! El, care proslăvea meritele tuturor ipocriziilor posibile și imaginabile, n-ar fi ezitat, într-o cetate guvernată după bunele sale principii, să-l bage pe Diogene la închisoare sau chiar să-i ofere o cupă de cucută. Pentru că, după cum ni s-a transmis de-a lungul veacurilor prin celebra anecdotă, așa acționa în public filosoful cinic, folosindu-și penisul pe post de obiect filosofic. Să nu se îngrijoreze nimeni, o făcea pentru o cauză nobilă: edificarea cetățenilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
excela în morala moralizatoare! Ca și cum s-ar fi făcut cunoscuți, ca Platon, propunând niște catehisme, niște evanghelii, niște corpusuri de înțelepciune practică! Ce să credem despre mențiunea din Souda, la rubrica Prodicos, despre moartea lui la Atena, condamnat să bea cucută sub aceeași acuzație ca și Socrate, mai precis de a fi corupt tineretul? Nu știm nimic mai mult despre această chestiune, nici dacă anecdota este adevărată, nici ce ar putea ascunde neadevărul ei... Dar, pentru un filosof cu o bună
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Întru adevăr și dreptate, este de regulă prigonit și nu o dată chiar ucis! (O dovedește aceasta Întreaga istorie a umanității: Giordano Bruno, care a fost ars pe rug; Thomas Morus, care a fost decapitat; Socrate, care a trebuit să bea cucută; luptătorii pentru libertate, care au fost azvârliți În Închisori etc.) și totuși faptele dramatice din spectacolul vieții cotidiene nu au numai o semnificație negativă: ele se dovedesc a fi modele sau căi care asigură o creștere și Înălțare morală și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
1986; Cumințenia pământului, București, 1987; Vasile Kazar, București, 1988; Arta engleză, București, 1989; A History of Romanian Art (în colaborare cu Vasile Drăguț), București, 1990; Introducere în literatura comparată, vol. I: Teoria, București, 1992; Neliniștile istoriei culturii, București, 1992; Între cucută și coca-cola, București, 1993; Călătoriile domnului Rubens, București, 1994; Columb și insulele zburătoare, București, 1994; Necunoscutul de la Ambasada Franței. Un episod al biografiei lui Giordano Bruno, București, 1995; Dicționar alfabetic al literaturii americane, București, 1996; Pietrele de la Stonehenge tac, București
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
ambele satire ale mediocrității și imposturii, amintind prin unele caracteristici ritmica pieselor lui Mihail Sebastian. Arma secretă a lui Arhimede speculează valoarea comică a anacronismelor, într-o structură compozițională de feerie. În ampla culegere de texte dramatice comentate Beția de cucută (1984) figurează, alături de piesele cărora S. le datorează consacrarea în teatrul românesc, trei noi lucrări, exploatând fiecare alt filon dramatic. Elogiul nebuniei, publicată inițial în 1982 în revista „Teatrul” și reprezentată pe scena Teatrului German din Timișoara sub titlul Soldatul
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
1973; Socrate. Platon. Diogene câinele, București, 1974; Teatrul ca metaforă, București, 1976; Examenele Luciei, București, 1978; Fata morgana. Scene din viața unui bădăran, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1978; Scurtcircuit la creier, București, 1978; În unghi ascuțit, București, 1983; Beția de cucută, București, 1984; Iluzia optică, București, 1985; Dialog interior, București, 1987; Desene rupestre, București, 1989; Transfer de personalitate, București, 1990; Oglindă, București, 1995; Repetabila scenă a balconului, București, 1996; Teatru, București, 1997; Miriam și nisipurile mișcătoare, București, 2001. Repere bibliografice: Dumitru
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]