232 matches
-
zice el. Arminda Îmbătrînește În slujba stăpînilor legîndu-și soarta de a lor, fără să pună Întrebări, fără să scoată o vorbă de ani de zile, Îi iubește pe toți și le calcă rufele sau stă pe un scaun din bucătărie cufundată În tăcerea ei, uneori reușește să-l zărească pe domnul și niciodată n-a judecat-o pe doamna, copiii sînt copii, Julius e cel mai bun și Într-o bună zi o să moară și ea și Dumnezeu, cu nesfîrșita lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
figurilor, înseamnă că negreșit ați fost și îndrăgostit; deci, am avut dreptate. Povestiți-ne odată! Nu am fost îndrăgostit, răspunse prințul la fel de încet și de serios, am fost... fericit altfel. — Cum altfel, cum? — Fie, am să vă povestesc, rosti prințul, cufundat parcă într-o adâncă îngândurare. VItc "VI" — Iată, acum, începu prințul, mă priviți toate cu atâta curiozitate, încât, dacă nu v-aș satisface-o, v-ați supăra probabil pe mine. Nu, glumesc, adăugă el repede, zâmbind. Acolo... acolo aveam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să ne integrăm una În viața celeilalte. Deci, ești convinsă că ar trebui să fac eu primul pas? o Întreb În timp ce ne punem hainele și ne pregătim de plecare. Linda, conform obiceiului, a plătit și pentru mine, căci e prea cufundată În rolul de mamă supremă ca să se poată dezbăra de el. — Da, sînt, răspunde ea cu un zîmbet și ezită puțin Înainte să mă ia de după umeri și să mă strîngă la piept, așa cum făcea Linda cea de demult, cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
dintre așa-zisele personaje perfecte. Acest prinț care dovedește curajul, merită într-adevăr dragostea părinților adevărați, dar pe care, din păcate, nu-i cunoaște. Într-o zi, pe când citeam această carte, Robin Hood bate cineva la ușă Cioc! Cioc! Dar, cufundat cum eram în aventurile tânărului prinț, nu am auzit nimic. Cioc! Cioc!, bocănitul este neîntrerupt. Cu greu mă desprind de faimoasele aventuri ale prințului și alene, deschid ușa când, Doamne, ce să vezi? Prințul Robin Hood îmbrăcat în pădurar cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
în ciuda căldurii, de aici voi putea vedea tot ceea ce se întâmplă, voi observa totul cu o clipă înaintea ei. Aud hohote de râs apropiindu-se și mă aplec imediat, iată-le pe Șhira și Meirav, prietenele ei din copilărie, venind cufundate într-o sporovăială veselă, răsuflu ușurată, cel puțin ele vin, dar simt cum mă cuprinde frica în clipa în care le văd trecând prin fața clădirii noastre și continuându-și drumul, aproape că strig în urma lor, haideți la ziua ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ani de atunci. Noaptea care urmează este o noapte albă atât pentru Dora cât și pentru Victor. Gândurile care nu îi lasă să doarmă sunt însă atât de diferite ! La micul dejun, pregătit în grabă, cei doi continuă să rămână cufundați fiecare în vârtejul gândurilor sale. Este trecut de ora opt. Cobor la fotograful din vale, se grăbește Dora să își anunțe intențiile. Vin și eu cu tine, mă voi opri însă la spital ca să iau legătura cu cei care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
prigonesc de câtva timp adaugă în el și o îndărătnicie. Se oprește brusc și se întoarce cu fața cătră valea din care a suit. Pâclele vin încet după el, năzuind spre culme. Au în ele ceva viu, deși pădurea pare cufundată în somnul de cremene al muntelui. Prin pâcla mișcătoare străbate de-aproape, fără răsunet, ca în puf, un țipăt de buhă. Se face sară deplină; buha s-a închinat cătră asfințit și s-a tupilat în scorbura ei. Nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
grumazul plecat. Culi îl îndemnă, îndărătnic. Murgu se împotrivi o clipă, cârnind spre stânga; paznicul îl arse în coasta dreaptă. Sania se zgudui la o podișcă. Murgul poticni între bârne rupte, se cufundă cu piciorul drept, se lăsă în partea cufundată, cu toată greutatea. Se cutremură cu spaimă, icnind, încercând să se elibereze; păru a se ghemui asupra căzăturii, apoi se destinse. Culi sări de la locul lui, deșertat de o parte din mânia care-l ținea amețit. Se opinti c-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
orașului, iar copacii ieșeau În evidență ca petele de cerneală de la testul Rorschach. Luminile de pe stradă formau bălți gălbui, iar girofarul albastru intermitent al mașinii de patrulă făcea umbrele Întunecate să danseze. Cea mai mare parte a blocului turn era cufundată În Întuneric, dar ici și colo, din spatele vreunei draperii, se vedea câte un vecin care trage cu ochiul, Încercând să afle ce voia poliția. Poliția Îl voia pe Jim Lumley. Apartamentul familiei Lumley nu semăna deloc cu ceea ce văzuse Logan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pe ea, pe Marieta. Ședea cu picioarele Încrucișate, ca și celelalte, cu posteriorul revărsat, cu o țigară-n mînă, Într-o rochie de atlaz azuriu, numai că-n atitudinea ei, În Înfățișarea ei din lumina aceea rozalie În care părea cufundată ca-ntr-un acvariu (eterna Sirenă a marinarilor) era ceva care-l va atrage imediat pe Bandura. Abia cînd păși În odăița ei și cînd ea trase draperia grea de pluș verde și-i vîrÎ mîna caldă sub cămașă, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
va deștepta primul, dintr-odată, ca pălit de adierea timpului și a cugetului. Mai Întîi va auzi susurul apei din bolta grotei, mai Întîi va simți ghimpele din inima sa. Scăldat În tihnă, cugetul său de adormit trudnic, cugetul său cufundat În bezna jilavă a grotei nu se putea dezmetici numaidecît, căci trupul i se vlăguise de atîta tihneală, iar sufletul Îi era bîntuit de vedenii. Chemă În sinea sa numele Domnului și chemă În sinea sa și dulcele nume al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
o telegramă din care a aflat că Monsignor Darcy Încetase brusc din viață la Philadelphia, cu cinci zile Înainte. Atunci Amory a Înțeles ce anume Întrezărise printre perdelele camerei de hotel din Atlantic City. CAPITOLUL 5 EGOISTUL DEVINE PERSONAJ „Zac, cufundat adânc În greaua adormire, Cu vechi dorințe, până astăzi reprimate, De-a-ntâmpina viața cu grăbire Când bezna dispare de pe ușile mate; Astfel, căutând credințe de Împărtășit, Chem iar la mine ziua afirmării... Dar vechea monotonie n-a pierit: Bulevarde de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
care este, Care a fost și Care va să vină și din partea celor șapte duhuri care stau dinaintea Tronului Său” (1,4). Viziunea a avut loc într-o „zi a Domnului”, așadar într-o duminică, pe când autorul se afla probabil cufundat în rugăciune, în mijlocul liturghiei. Locul viziunii: insula Patmos, transformată de împărații romani într-un fel de închisoare naturală. Numele lui Isus Cristos apare din primul verset ca un semn de identitate. Asupra trăsăturilor creștine voi reveni mai încolo. Deocamdată aș
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
timp degetul său găsi ritmul corect, oftaturile ei Începură să fie Întretăiate de gemete, iar ea nu protestă când el Începu să-și frece organul Întărit de coapsa ei. Fima se Împăcase pe deplin cu dorința ei de-a părea cufundată În durere, până Într-atât Încât nu simțea că lenjeria Îi fusese scoasă, trupul ei răspundea În continuare, pulpele ei Începeau să-i preseze degetele de muzician, iar mâna ei Îi mângâia ceafa. Dar chiar În clipa În care hotărî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
din ce în ce mai nesiguri pe ei. Și-acum iată-i: amândoi erau tulburați de ideea că era posibil să-și fi întâlnit jumătatea. Danny înota pe spate în jurul bărcii; Charlie s-a întins pe fundul ambarcațiunii, peste două locuri. Scena a rămas cufundată în tăcere până când Irene i-a spus lui Mary: Nu ți-am zis eu să semnezi actele alea de vânzare pentru apartament ? Jake dansa în jurul lor, de parcă și el, un câine, ar fi avut țeluri, pe care, uneori, le și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
conjunctura în afacerile cu țevi, m-a învățat cum se face un nod de mărime medie la cravată. Alții își frecau încălțările să strălucească, alții își fixau părul cu apă cu zahăr. Fiecare arăta ca scos din cutie. Călugărul nostru cufundat în reculegere își lăsa mâinile să-i dispară în mânecile rasei și se uita în urma grupului cu o atitudine împietrită, de îndată ce, plini de euforie, de parcă mergeam să scoatem o comoară, porneam spre petrecerile dansante ale sfârșitului de săptămână. Mie îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lemnoasa superioară și are o singură ferestruica pătrată, încastrata în ușă, cu geamul fumuriu și opac. — Știai că fulgii de porumb conțin hidrocarbonați în proporție de optzeci și patru la sută, din care opt la suta sunt zaharuri? întreba Adrian. Cufundata în lectură ziarului ei, Eleanor nu-i răspunse. Adrian lua altă cutie și o studie atent. — All-Bran conține hidrocarbonați doar în proporție de patruzeci și șase la sută, dar optsprezece la suta din aceștia sunt zaharuri, urma el. Ce zici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Satul părea adormit. Nicăieri nu se auzea nici un zgomot. Câinii Încremeniseră ca niște sfincși, cu urechile ciulite și ochii ațintiți În zare, cocoșii Își Învârtoșară crestele și, plecându-și capul pe o aripă, stăteau și ei În așteptare. Satul părea cufundat Într-o liniște mormântală, de rău augur. Și doar frunzele mesteacănului continuau să fiarbă, cuprinse de o furtună nevăzută. Deodată, toaca bisericii Începu să bată, chemând lumea la slujbă. Prin colbul siniliu al uliței, Mașa văzu câteva umbre care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
își recapătă memoria, ca după o expediție dincolo de Styx. Căci doar el, Corto, este capabil de a traversa ușile ce zăvorăsc acest teritoriu al magiei. Cu ochii către stele, marinarul cu cercel în ureche este carne din carnea acestor Caraibi cufundați în aburi și incantații seculare. În preajma revoluției Asia este, pentru proza grafică a lui Hugo Pratt din Corto Maltese, scena pe care se joacă una dintre tragediile secolului XX. Simbolic, în toate ocaziile în care Corto pășește pe tărâmul Asiei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe ea, pe Marieta. Ședea cu picioarele Încrucișate, ca și celelalte, cu posteriorul revărsat, cu o țigară‑n mână, Într‑o rochie de atlaz azuriu, numai că‑n atitudinea ei, În Înfățișarea ei din lumina aceea rozalie În care părea cufundată ca‑ntr‑un acvariu (eterna Sirenă a marinarilor) era ceva care‑l va atrage imediat pe Bandura. Abia când păși În odăița ei și când ea trase draperia grea de pluș verde și‑i vârî mâna caldă sub cămașă, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
va deștepta primul, dintr‑odată, ca pălit de adierea timpului și a cugetului. Mai Întâi va auzi susurul apei din bolta grotei, mai Întâi va simți ghimpele din inima sa. Scăldat În tihnă, cugetul său de adormit trudnic, cugetul său cufundat În bezna jilavă a grotei nu se putea dezmetici numaidecât, căci trupul i se vlăguise de atâta tihneală, iar sufletul Îi era bântuit de vedenii. Chemă În sinea sa numele Domnului și chemă În sinea sa și dulcele nume al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
departe, printre coruperi (în duhul factice și translat al lacului comentator)! Șoptiri de la Monos, la Una! Sparge hibridul acestei neecuații, creatoare de scădere, de ciclu, de temporal. Știe-te, singur Ochi, prin toată această spiritualitate a vederii, prin tot gândul cufundat și geometric la care te-am strigat! Mersul tău până sub corturile atîtei supunătoare frumuseți se măsoară cu amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase. Dar două se dovediră căile Consistenței. Locuire, pornind din pământurile tale
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sferturi. — Hei, Akemi, Akemi! am strigat eu cu putere, și atunci, auzindu-mi vocea, Akemi Își Înghiți cu greutate saliva. De fiecare dată când se străduia să Înghită, vaginul se contracta și mai mult și un fulger strălumină creierul meu cufundat În acea noapte de iarnă fără stele, spulberându-se În milioane de fascicule asemănătoare curentului electric ce iradiază dintr-un tub de neon. Am ejaculat În momentul În care un fascicul de lumină pătrunse În cele mai ascunse cotloane ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
obișnuite. În zilele următoare nu s-a mai petrecut nimic. Dar în a patra sau a cincea zi s-a repetat aceeași poveste cu becurile într-o altă parte a orașului. O stradă nu prea lungă, dar centrală, a rămas cufundată în beznă, încît trecătorii, în primele clipe, se ciocneau, bâjbâind, speriindu-se unii de alții. Întâmplările astea nu erau chiar simple întîmplări. Ele au început să se îndesească. Din ce în ce mai multe becuri se spărgeau. Și culmea era că nimeni nu pricepea
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ei, de ce te-ai irosit în cei care nu știu să te facă parte? Viitorul impersonal sperie, sperie teama că semnele cuielor se vor cicatriza înainte de vreme, înainte de a-și cunoaște durerea, odată cu prima romanță de clopot. Lipsa rădăcinilor crucii cufundată în apa botezului sperie. Treizeci de arginți și poți abandona pentru o vreme plugul înțelenit între coaste. Inima rupe cuțite odată cu primul cântat al cocoșului. Lepădarea de sine nu-i un păcat când sinele este pustiu, când Dumnezeu a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]