209 matches
-
paranoidă. Fapt probat de sutele de scrisori cu care Ingrid îl hărțuise pe arhiepiscop, victimă silențioasă care în cele din urmă i se mărturisește soțului, nu altul decât pastorul din Sunne. Fapt e că naratorul datorează pastorului structura spiritualistă și cugetătoare a romanului, deci și a vieții personajelor, dovadă citatul ales de Stellan din predica lui Cederblom: "Cuvântul Dumnezeu nu are contururi. Nu exprimă nimic și, poate, acesta îi e și sensul: indescriptibilul, nenumitul trebuie să ne ofere ca punct de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
capacitate de înțelegere pe care o au oamenii marelui Pământ. Dacă ei sunt zidiți după chipul și asemănarea celor din urmă. În hipotext, Kant tradus de Eminescu este mai reținut à propos de această posibilitate, "căci despre intuițiunile altor ființe cugetătoare nu putem judeca defel dacă ele sunt legate de aceleași condițiuni cari îngrădesc intuițiunile noastre și au pentru noi o valabilitate generală" (Eminescu:2011, IX, 481). Repetarea este și mai ușor de reperat în paragrafe în care aria de manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
artă simbolistă. "În locul anecdotei, care servește ca subiect picturei academice, Gustave Moreau pune simbolul, înveșmântează în luxul culorilor o idee; dă palpitarea vieței unei abstracțiuni filozofice, învie cu un sens nou o legendă, desfășoară o evoluție luminoasă alături de o inspirație cugetătoare. [...] E o pictură intelectuală, idealistă: ea nu a putut fi pricepută nici de arta academică, predominate de imitația spiritului greco-latin, de imitații palide, de alegorii banale și de anecdote, nici de novatorii cari reduc pictura la simple efecte de lumină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
strict filozofico-speculativ în cel social și politic, așadar spre consecințele generate de asumarea, din partea unui subiect privilegiat, a unei atitudini de anihilare radicală a tot ceea ce îi delimitează modul de acționare. Își face apariția figura "nihilistului" în ipostaza de liber cugetător care demolează orice presupoziție, orice prejudecată, orice condiție preexistentă, prin urmare și orice valoare tradițională, prefigurând astfel trăsăturile nihilistului anarhico-libertar ce își va trăi vremurile sale de glorie în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Capitolul 4 Nihilismul în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
âme, 1949) obține premiul Edgar Poe. Dar Albert este din ce în ce mai singur, închis în sine însuși: Singurătatea și nimicul sunt de ajuns ființei mele196. Din această postură însingurată lansează săgeți înveninate împotriva tuturor. Roger Caillois este apostrofat ca "sofist famelic și cugetător scornit, sub-machiavelic de prefectură, crescut în haremul unui editor", "un bărbat care nu are mare lucru de spus, care este lipsit cu totul de flacără și de geniu, și a cărui operă este o succesiune de însemnări fără valoare înșirate
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care să hotărnicească îndumnezeirea la nesfârșit a celor ce o pătimesc. Așadar, lucrăm câtă vreme avem în activitate puterea lucrătoare a virtuților, care e rațională prin fire, și puterea cugetătoare, capabilă, fără restrângerea, de toată cunoștința, fiind în stare să străbată întreg universul celor ce sunt și se cunosc, și să-și facă proprii, retroactiv, toate veacurile care au fost. Și vom pătimi după ce vom fi trecut cu totul dincolo de
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
mare decât aceea ca în contemplarea frumuseții și a ordinii din lume să nu poți recunoaște pe Creatorul ei? Ar exista vreo mizerie mai adâncă decât să fii orb sufletește și să nu vezi pe Creatorul și Părintele oricărei ființe cugetătoare?” (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VIII-a, cap. XXXVIII, în PSB, vol. 9, p. 535) „Dacă nu este cineva care să conducă lumea, dacă nu este cineva care să răsplătească după merit cele săvârșite în viață, cine-i mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ales cu referire la „lumina necreată”,dar spațiul acordat aici temei credinței nu permite acest lucru. footnote> Sfântului Grigorie Palama ne ajută să ne înțelegemmai bine, pentru că este vădită nevoia noastră de a gândi prin distincții. La limită, ca ființe cugetătoare, înțelegem că, la nivel discursiv,„a gândi înseamnă a distinge”. Așa cum se poate vedea, nu estevorba de o separație între două moduri de „a crede”, ci de o specificarea căutării lui Dumnezeu în actul credinței, conform puterii noastrede-a înțelege distincția
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pe lângă vindecarea și prevenirea îmbolnăvirilor, îi vor face pe oameni mai umani. Pentru el sângele își are centrala în inimă, de unde ajunge în plămâni. Filosofia sa expusă în Traité de l’Homme (1648) este dualistă: trupul e distinct de sufletul cugetător, pe care unii îl identifică suflului vital, iar alții îl consideră natura medicatrix (natura vindecătoare). Metoda pe care o propune în Discours de la Méthode (1637), este „dubitorul cartezian“ „dubito ergo cogito, cogito ergo sum“ (ergo = deci) („mă îndoiesc deci cuget
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
trei scrisori de la oameni care se plângeau că n-au găsit tablourile lui Little Billee la National Gallery. (Henry izbucni În râs, bătând cu bastonul În pământ.) Mai mulți preoți s-au oferit să Îmi explice de ce greșesc fiind liber cugetător și să mă convertească la bisericile respective. („Inevitabil!“ exclamă Henry.) Și am primit o epistolă de la un domn din Virginia, care mă Întreba cu curiozitate sinceră care a fost natura exactă a relației dintre Trilby și Svengali În timp ce o plimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
altă parte rezultatele unei libere-cugetări - numai cugetare și nu sminteală să fie - nu se opun defel ritualelor bisericei răsăritene. Daca a bate câmpii și a vorbi în dodii va să zică a cugeta liber, atunci și d. Sihleanu bunioară ar fi liber cugetător, pe când d-sa nu-i decât candidat la academia de înțelepți de la Sadagura, unde râvnește a intra în virtutea ingenioaselor sale libere-cugetări asupra bisericei și a balonului captiv. Dar ce să mai vorbim zădarnic în privirea aceasta? Ferice de cel căruia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât într-un singur chip. Daca generalul Haralamb s-ar fi sinucis a doua zi după răsturnarea lui Vodă Cuza, greșala (cum o numește ofițerul milițian) era espiată; în alt chip însă, ea nu are iertare nici din partea oamenilor bine cugetători, nici din partea lui Dumnezeu. Și toți ofițerii cari au luat parte la răsturnarea nocturnă a lui Vodă Cuza cată s-o știe o dată pentru totdauna că, în ochii istoricului și în ochii celor drepți, singura lor espiare nu poate fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceasta s-au opus proiectului, inducând în eroare și pe unii de bună-credință, încît a trebuit să cază. Daca sunt pene străine acestea, cel puțin sunt mai vechi decât cele citate de "Presa". Deja răposatul Marțian, unul din rarele capete cugetătoare a acestei țări, indica în stilul său plin și energic calea realistă în învățămînt ca singura mântuire de generația de advocați și postulanți pe care-i simțea crescând ca iarba împrejurul lui, iar, înaintea lui Marțian, Eliad - pe când era om
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar fi în adevăr bună și admisibilă. Pământul aluvial al gurilor Dunării e de o fertilitate nemăsurat de mare și aproape vergin. Politica esperimentală fiind permisă în asemenea împrejurări, propunerea "Fraternității " are sorți de-a fi admisă de politici bine cugetători. Îndoiala noastră este alta. Nu credem că evreii se vor agricoliza, în afară de unele escepții. Deprinderi contractate în curs de secole se șterg cu anevoie. Dar o încercare, cât de costisitoare chiar, ar fi de recomandat, ca să vedem limpede ce rezultate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vărsa râuri de cerneală împotriva identității. Un domn pe nume Leon Wieseltier a scris chiar și o carte cu titlul Împotriva identității 112. Filosofii antiidentitari ai diferenței ar putea descoperi că alteritatea n-are sens fără identitate, fără adevăr. Bătrânul cugetător din Archaeus observă: "Cu toate schimbările ce le dorește un om în persoana sa, totuși ar vrea să rămâie el însuși... persoana sa. Am cunoscut oameni ce doreau a fi mai frumoși (câte femei!), mai cuminți (câți oameni de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
deosebi o întrebuințare literală a limbajului de una nonliterală a sa. Dacă spunem „omul este fragil bio-psihic dar prin inteligență reușește să supraviețuiască” ne situăm într-o întrebuințare literală a limbajului, pe când dacă spunem, precum Pascal, „omul este o trestie cugetătoare” suntem într-o întrebuințare nonliterală a acestuia. În primul caz, persoana care vorbește (scrie) vrea să comunice interlocutorului într-un mod direct ideea că „omul este slab bio-psihic dar că prin rațiune devine tare”; în cazul al doilea, Pascal ne
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
În Regulae Descartes este foarte clar în această privință: ) Originalitatea lui Descartes poate fi rezumată în principal la următoarele idei care sunt, toate, rezultatul intuiției și nu al deducției : 1) Cogito, eu gîndesc, e o constatare indiscutabilă; 2) eu, ființă cugetătoare, sunt capabil de certitudini; 3) certitudinile sunt obținute printr-o cunoaștere directă, printr-o intuitție nemijlocită.) Pe de altă parte însă, Descartes vorbește despre rațiune ca despre “lucrul cel mai bine rînduit din lume”) motiv pentru care a fost considerat
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
că ar trebui să se facă comerț sau propagandă cu credința cuiva." Răspunsul evaziv care insistă pe caracterul privat al credinței religioase îi permite lui Constantinescu să continue tirul întrebărilor care vizează acest punct: "V-ați declarat a fi liber cugetător. Aceasta înseamnă necredincios, deci om fără Dumnezeu." Iliescu răspunde: Aceasta nu înseamnă necredincios", iar apoi continuă "(...) oamenii Bisericii au evoluat de asemenea în contact cu știința. Intoleranța de o parte și de alta este contra productivă (...)". Dialogul dintre cei doi
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
chiar „dogmatice“), omul n-avea dubii și nu și punea întrebări. Era prizonierul unei convingeri de beton, asupra căreia nu părea să fi cugetat suficient, valorificând până la capăt măcar resursele rațiunii. Pe scurt, nu era nici cu adevărat „liber“, nici „cugetător“ în sens deplin. E de înțeles. Nu e la îndemâna oricui să fie, din fragedă tinerețe, și una, și alta. Problema credinței nu se poate rezolva la nivel de abecedar și de retorică „progresistă“. E nevoie de ditamai aparatul speculativ, de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
gândire, ca și când cei care sunt de altă părere ar fi, toți, niște slugi decerebrate. Există, totuși, o lungă listă de băieți deștepți, de la Sfântul Augustin la Pascal, de la Toma de Aquino la Einstein și Heisenberg, toți destul de liberi și destul de cugetători, care n-au avut lejeritatea de a clasa contabilicește problema existenței lui Dumnezeu. Unii dintre ei au reușit chiar să găsească oarecari compatibilități între rațiune și teologie sau între știință și credință. Careva săzică, chestiunea e complicată. Înțelept e să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
minții, puterea strălucirii sinelui poate aduce iluminarea noastră. Cercetarea cugetului în adâncimea personalității umane, ca reflexie a divinității, este, deci, una dintre laturile mistice esențiale ale creatorului de artă. 26. Oglinzile interval virtual și abstract Sub cer divinele imagini vii Cugetători Privesc spre cer, privesc departe Pe când un glas de vânt împarte Un cântec care dă fiori...960. Cerul. Aparent el este ultima frontieră, dincolo de care Uranus domină sferele concentrice, hărțile și constelațiile zodiacale. Opus pământului, principiul superior și activ al
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la întâmplare în mijlocul unei comunități naționale și a statului. Minciuna în istorie, ridicată la statutul de adevăr, a făcut ca rușii să rămână la stadiul de hoardă până în ziua de astăzi; infatuarea i-a făcut pe francezi să devină liber cugetători; exacerbarea biologicului i-a prăbușit pe germani în păcatul mândriei rasiale; desconsiderarea legalității a dat naștere în societatea italiană la apariția mafiotismului; mercantilismul englez a provocat dezastrul economic multor popoare; libertinajul spiritual a creat societatea satanizată americană. Toți au schimbat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
omul în fața misterului totalității, în care este înglobat, îl interpretează și îl aduce la chestiunea existenței sale, arată C. Cucoș (psihopedagog). Întreg universul în care se află îl poate strivi, dar omul singur gândește despre acest univers, fiind „o trestie cugetătoare” (Blesse Pascal). El este creatorul uneltelor cu care lucrează, aspiră la cunoaștere, la dreptate, la bine, la frumos. Și Descartes, Bergson, Lucian Blaga au definit omul ca purtător al unui psihic specific uman, căci el voiește, afirmă, înțelege colaborarea, comunică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
baza acestui model general, Guilford consideră creativitatea asociată în mod deosebit cu gândirea (producțiaă divergență. Aceasta se caracterizează prin trăsături cum sunt: -fluenta care exprimă rapiditatea și ușurință de a produce asociații între imagini, idei, propoziții sau expresii, caracterul lor cugetător; pentru evaluarea acestui factor se solicită să găsească cât mai multe sinonime pentru un cuvant dat, să schematizeze grafic un personaj fantastic în cât mai multe feluri; indicele de fluiditate este dat de numărul de răspunsuri; -flexibilitatea exprimă capacitatea subiectului
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
frumoase, ca umbra unui gând (via Nichita Stănescu). Ascultam maeștrii sau purtătorii de idei. Profesorii ne priveau ca pe niște nulități simpatice (ochiul cioranian) sau ne îndemnau, cum mă îndemna pe mine Radu Stoichiță, să facem performanță dactilografiind manuscrisele soților cugetători, sau, dacă suntem ceva mai deștepte să le facem conspectele pentru cărțile de care ei nu au timp. Sau măcar să-i destindem mundan din tensiunea spiritului (tot via Cioran). Îmi amintesc bine că citisem „ilustrele” afirmații aristotelice, tomiste, rousseauiste, kantiene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]