316 matches
-
cea primită. Nefiind un spirit critic, dl Mircea Handoca e un adulator total al personalității căreia i s-a devotat. În consecință, a început, din 1998, să publice o suită intitulată "Dosarele" Eliade, în care publică opinii pro și contra cugetătorului, fără comentarii, lăsînd - precizează dsa - cititorului să-și facă singur o idee despre controversă. Primul volum era consacrat opiniilor despre tînărul Eliade exprimate în anii treizeci. Al doilea volum (ediție), a apărut în 1999, transformă pluralul în singular, intitulat fiind
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
Z. Ornea Prietena de o viață a lui Emil Cioran, Simon Boué, a găsit, după moartea cugetătorului, 34 de caiete cu însemnări de tot felul. Fiecare din aceste caiete se găsea, în perioada 1957-1972, pe masa lui de lucru, însoțindu-l adesea și în călătoriile de vacanță. Să fie un jurnal ținut într-o perioadă dată? Greu
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
lungi și sănătoase de A. Guéniot, Arta de a-ți prelungi zilele. Povețele unui medic care a depășit vârsta de o sută de ani (1931), și Îndrăgiți natura (1932), o „culegere de gânduri alese asupra naturei” aparținând unor scriitori și cugetători străini (John Ruskin, Wordsworth, Emerson, Goethe, Shelley, D’Annunzio, J.-J. Rousseau, Amiel, Taine, Voltaire, Mistral ș.a.). O promisiune de orginalitate este și manuscrisul intitulat Jurnalul sorei Olimpia, datat 1931 și rămas necunoscut până în 1967, pagini de un umor savuros
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Florești, j. Vaslui - 25.II.1868, Pociumbeni, j. Bălți), memorialist. Mama, Mărioara, era fiica boierului Dumitrache Chiruș din Soroca, iar tatăl, Costachi, era fiul jitnicerului Sandu Vârnav și nepot al stolnicului Toader Vârnav, astfel încât V. se mândrea a fi „adevărat cugetător dintr-același neam de boieri”. A învățat carte cu preotul din Florești, apoi cu dascălul Iftimie, în satul Hreațca. Cum familia scăpătase, a avut o copilărie grea: de la șapte ani a fost crescut, fără afecțiune, de moșul său, Fotache, și
VARNAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
REVISTA CURSURILOR ȘI CONFERINȚELOR, publicație apărută la București, lunar, de la 1 martie 1936 până în februarie 1944, purtând subtitlul „Antologia cugetătorilor români”. Director-fondator este G. Preduț, iar de la numărul 6-8/1938 la direcție îi succedă I. Gr. Periețeanu. Tot acum se schimbă și subtitlul, care devine „Antologia cugetătorilor români și străini”. Textele străine puteau fi reproduse în revistă numai dacă fuseseră
REVISTA CURSURILOR SI CONFERINŢELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289201_a_290530]
-
la București, lunar, de la 1 martie 1936 până în februarie 1944, purtând subtitlul „Antologia cugetătorilor români”. Director-fondator este G. Preduț, iar de la numărul 6-8/1938 la direcție îi succedă I. Gr. Periețeanu. Tot acum se schimbă și subtitlul, care devine „Antologia cugetătorilor români și străini”. Textele străine puteau fi reproduse în revistă numai dacă fuseseră prezentate „pe pământ românesc”. Se publică filosofie (Mircea Djuvara, Libertatea, dreptul pozitiv și dreptul național, C. Rădulescu-Motru, Caracter și destin), istorie (Ioan Mihălcescu, Islamismul, Ioan Lupaș, Ioan
REVISTA CURSURILOR SI CONFERINŢELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289201_a_290530]
-
această pricină ca țintă psihologiei „de a readuce, În măsura putincioasă, la 1egi varietatea confuză a faptelor, fără a pretinde o rigoare pe care subiectul nu o poate Îngădui” (pp. 229-230). Dar, fiindcă pentru dl Ribot, ca și pentru toți cugetătorii, „o știință nu devine exactă decât În proporția În care ea se folosește de cătimi ce pot fi măsurate” (p. 248), apoi D-sa se ocupă destul de Îndelungat de psicofizica ce-și propune măsura matematică a procedeurilor inteligenței și pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și proză de E. Boțoiu, Gr. Roman, T. Ionescu, Mitu S. Fortunescu, V. Vulturescu. De remarcat este numărul 23 din 1909, pe care revista îl închină lui Eminescu și în care Tudor Ionescu semnează articolul Memoriei genialului poet și marelui cugetător Eminescu, Const. Cehan pe acela intitulat Eminescu, iar Șt. Boțoi, poezia Lui M. Eminescu. M.Pp.
CAMINUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286052_a_287381]
-
manifestată în veacul al XVI-lea, în măsura în care a fost reală, nu e compatibilă cu a noastră - scrie Lucien Febvre - și aceasta pentru că Rabelais nu va deveni niciodată capul de listă al unei serii lineare în coada căreia se înscriu „liber cugetătorii” secolului XX; aceștia din urmă formează un bloc diferind prea mult unii de alții prin spiritul lor, prin experiența lor științifică și prin argumentele lor particulare. Pentru cunoscutul istoric francez, Rabelais a fost un spirit liber al timpului său, un
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
concepții vechi și noi. Fără să fi fost un om de știință, în accepțiunea modernă a cuvântului, el a pregătit terenul pentru Copernic și urmașii săi. Prin ideea infinității universului, de pildă, a influențat pe unul dintre cei mai cunoscuți cugetători, e vorba de Giordano Bruno. Influența sa merge cu mult mai departe în timpurile moderne, ajungând până la Leibniz și Schelling. În geneza gândirii filosofice renascentiste, importantă a fost și implicația directă a reformatorului bizantin Georgios Gemistos Plethon. Numit cel dintâi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
avea să genereze o perioadă de erudiție. Lorenzo Valla cu a sa De elegantiis linguae latinae devenise o strălucită pildă pentru Erasmus, ca și pentru urmașii săi: Justius Lepsius, Johannes Gerrad Vosius, Hugo Grotius ș.a. Lorenzo Valla era unul dintre cugetătorii profunzi care a intrat în mai toate domeniile științei, literaturii și filosofiei, inaugurând noi metode, având o nouă concepție, criticând morala creștină cu originalitate, de pe poziția epicureistă, toate acestea transformându-l într-un critic al începuturilor Renașterii. Să nu uităm
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu raza încetează, Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă, Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă... Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric, Căci e vis al neființii universul cel himeric... În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte, Ci-ntr-o clipă gîndu-l duce mii de veacuri înainte; Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși, Cum planeții toți înghiață
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
această problema dificilă, care este, poate, pentru state o problemă eternă", e discutata de Salazar cu obișnuita lui pătrundere și sinceritate. Concepția lui politică se înfățișează mai matură și nu e greu de ghicit, acum, omul de acțiune în umbra, cugetătorului. Este o iluzie, sau o utopie să se creadă că Statul nu participă și el, într-un sens, la absolut! Catolicul care rostește o asemenea afirmație dovedește că a înțeles pe deplin misiunea și răspunderea omului politic. Statul modern, sugerează
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
perceperii realității, oamenii sepot împărți în două categorii. Unii percep mai ales raporturile dintre lucruri, cauzalitatea. Pe alții îi interesează în primul rând lucrurile, ceea ce este individual. Dintre aceștia din urmă se recrutează mai ales artiștii; dintre ceilalți, mai ales cugetătorii. 11. ...un suflet niciodată nu e curat individual, căci orice omeste o celulă a organismului numit societate. 12. Copiii nu acționează ca oamenii mari, nu merg pe făgașuricunoscute, determinate de idei, de presiunea socială, de norme, de morală și de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
umple ochii de lacrimi și să îmi blocheze judecata. Mă răscolesc în cele mai adânci straturi ale sensibilității. Fiindcă Dumnezeu nu poate fi chiar în orice loc, a creat bunicile. Este forma laică de nășit. Pe cea religioasă, Nick, liber cugetător convins, nu ar fi acceptat-o niciodată pentru sine, în nici una dintre religii. Tudor’s room este restaurantul de protocol al universității. O minune făcută după modelul Cambridge, dar cu spații și bani americani. Mari și mulți. Vitralii superbe, eleganță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
această ocazie pe unul dintre prietenii lui, un tipograf, saxon ca și el, dar stabilit la Roma de mai bine de cincisprezece ani. Contrariul lui Hans, omul nu era un adept al lui Luther. Se considera un discipol al unui cugetător olandez despre care Guicciardini îmi vorbise deja: Erasmus. Acesta îi sugerase ideea nebunească pe care el și-o însușise. Era vorba de pregătirea unui uriaș lexic în care fiecare cuvânt să figureze într-o sumedenie de limbi, printre care latina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de profesia noastră, de pregătirea sau de vârsta la care am ajuns. Mama e veșnică. Că așa este, martor al discursului meu îl iau pe nimeni altul decât pe prea devreme plecatul, marele și apreciatul de sufletul meu, poetul și cugetătorul de largă adâncime în sondarea gândurilor ‐ IOAN ALEXANDRU. Să‐l urmărim împreună și să‐i judecăm spusele. Să ne străduim să i le descifrăm iar concluziile pot fi păstrate și ca intimități. Câte intimități n‐au păstrat mamele noastre, protejându
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
Ghicitoarea pe care o elaborase era cu atât mai satisfăcătoare cu cât toate elementele sale, inclusiv soluția finală, fuseseră create din amintirile lui Vultur-în-Zbor, astfel încât era un fals întru totul acceptabil al unei dimensiuni în care un Vultur-în-Zbor mai liber cugetător ar fi putut intra. Gorful se relaxă și se pregăti să se delecteze cu încercările lui Vultur-în-Zbor de a o rezolva. Iată elementele ghicitorii: Un loc numit Abisinia. Caracteristicile lui veneau din numele pe care gorful îl luase din mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
rupt-o cu tradițiile va fi înțeleasă ca imaginea unor eroi. Aș zice că trebuie evitat cuvîntul „fericire”. Noțiunea e fragilă, moment al unui echilibru precar. În veșnica mișcare de contrarii, fericirea rămîne un ideal, dacă vreți, o aberație de cugetător. Echilibrul înseamnă inerție, adică moarte. Așa susținea Goilav. Omul însă se poate apropia de condiții mai demne pentru sine: belșug, instrucție, comodități, morală, sănătate. Dacă prin toate astea se înțelege fericire, atunci există și aceasta. Trăiască lupta pentru noua societate
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de tuleie grizonate de jur-împrejur, susținea că, din contră, jocul era întemeiat pe o gândire probabilistică remarcabilă. - Cel puțin zece ani mai ține, ascultați-mă pe mine! Unele cucoane protestară timid de sub pălăriuțele de paie mov, roz, bej, amintindu-i cugetătorului raționalist că, de la Revoluție, dăduseră faliment câteva jocuri piramidale. - Din cauză că nu s-au făcut calcule probabilistice înainte și pentru că s-a băgat mâna în bani. Stoica n-ar face așa ceva. E prea inteligent! Am auzit că locuiește într-o garsonieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o tratare mai ambiguă, mai alunecoasă, mai subtilă de reflectare a dependenței umane de forțe încă nedescifrate, adesea atribuite lui Dumnezeu. Comaniță declară deschis: „Nu cred în reîncarnare!/ Nici în Paradisul de Dincolo... dovedind astfel solide convingeri materialiste, de liber cugetător, de gânditor care se îndoiește de veridicitatea ideologiilor și teologiilor cu care generațiile sunt hrănite încă din copilărie: „Din eterna beznă” - spune autorul - nu se mai revine la lumină. Comaniță nu se lasă atras de metafizica idealistă și scrie ceea ce
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
chiar de la ea însăși. Îi era client. A venit la dumneavoastră și v-a confruntat. Poate chiar v-a cerut să îi plătiți niște compensații Liliei. Ținând cont de propriile sale circumstanțe, așa ceva se pretează foarte bine gândirii unui liber cugetător, plin de idei moderne, cu un exagerat simța pentru injustiția socială. Poate că Goriancikov a amenințat că îi va dezvolui totul Annei Alexandrovna. Că ați violat-o pe Lilia - sau preferați să fi folosit cuvântul sedus? În orice caz, ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
dispariția punctuației, experimentele tipografice ș.cl.) lipsesc aproape cu desăvîrșire în textele românești din epocă. Remarcînd în treacăt difuzarea largă - inclusiv în provincie - a ideilor marinettiste, autorul articolului sus-amintit face cîteva precizări importante privind epicentrul lor informal din România - Terasa Oteteleșanu: „cugetători și poeți români de la Terasă jură în numele lor, le știu pe dinafară și le practică cu mult patos”, pentru ca în final să își exprime sațietatea cu privire la noul curent: „Viitorismul nu mai este șic. A ajuns paseism, paseism și ajunge” (N.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
propriul interes și de binele lor „partinic”, sunt oameni fără principii, pretându-se Încontinuu la compromisuri (mai cu seamă când se află În opoziție). Să vedem, În continuare, asemănările dintre democrați și comuniști. Atât democrații, cât și comuniștii sunt liber cugetători și atei; internaționaliști și adversari ai statului (implicit, ai patriei, În calitate de susținători fervenți ai Uniunii Europene și ai guvernului mondial); intră În biserici doar În timpul campaniilor electorale; nu dau nici doi bani pe ADEVĂR, pe CUVÂNT, pe ONOARE, fiind mincinoși
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Octombrie, fățiș... Citeam cu nesaț și aprobam tot, dar absolut tot ceea ce se petrecea În Uniunea Sovietică”. Pag. 586: „,... zăceau rădăcinile tainice ale eflorescenței mele enciclopedice judiciare la 19 ani.” Pag. 617: „Eu nu cred În Dumnezeu... Eu sunt liber cugetător” (liber-cugetător); Pag. 621: „Am fost și am rămas plin de orgoliu.” Prefața (scrisă, probabil, de doamna Silvia Colfescu), având titlu bombastic, trebuie să fie, de asemenea, analizată. Pag. 7: „... rămânând cu Încăpățânare confinat În paradisul său de idealuri...” (Termenul „confinat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]