2,852 matches
-
ei, basarabenii, nu vor mai vorbi românește, ci rusește, nu vor mai fi independenți nici măcar de formă. De aceea mă încăpățînez să cred că încă nu este foarte tîrziu, se mai poate face ceva, unirea adevărată începe cu "unirea-n cuget și simțiri". Avem cîteva publicații în Basarabia printre care Contrafort, cea mai bună revistă a tinerilor din întregul spațiu românesc. Limba română, Sud-Est, Destin românesc, Clipa siderală, Semn. Facem niște eforturi incredibile pentru a le putea ține în viață, pentru
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
la noi și plîngea în camera din față, cînd eu avem vreo șapte ani, fusese același care-l tăiase pe tata cînd eu aveam, să zicem, trei ani, și s-a sinucis, alți cîți ani mai tîrziu, din cauza mustrărilor de cuget pe care tatăl meu i le suscita, mi se părea, cu sadism. Ce prinsese contur în mintea mea, fără să întreb, sub influența literaturii cu care mă hrăneam, îmi devenise, pe la 13-14 ani limpede: pe tata, numit după înființarea colectivului
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
simplu, de a comite actul pedepsit de lege, mulți foști slujitori ai regimului ar relativiza măcar rolul lor de atunci, apoi s-ar gîndi la actele lor și cine știe, ar avea, dacă n-ar fi periculos, și mustrări de cuget publice. Pînă atunci este o complacere generală și o conivență cu un trecut neclarificat încă. Care este mecanismul care creează acest tip de reacție, generală, iată? Să fie Franț Țandără, torționarul care a mărturisit, excepția de la regulă? Și dacă da
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
și demonul, complementari. Alioșa... Rusia utopică. * 29 mai 1969. Sar speriat din pat la unu și treizeci noaptea, și notez: Zombi, cadavrele înviate de vrăjitori din cimitire și transformate într-un fel de roboți de carne salvați de la putrefacție, - fără cuget, fără simțire, fără puterea alegerii, ca cetățenii dintr-un stat... cuvînt șters apăsat, - probabil că era totalitarist, stalinist în nici un caz, din cauză că... Baronul Sâmbătă, Zeul morții, Hunganul, sau vrăjitorul cerând Baronului permisiunea de a dezgropa morții. Mortul înviat îi va
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
fericește, la cetățenia paradisului pierdut, la ceea ce am fost făcuți să fim și să voim, la gândul firii noastre celei dintâi, stricate de noi și refăcute de Iisus Hristos, la faptele vieții celei noi <<din apă și din duh>>, la cugetul curat al celui renăscut și mântuit, la destinul nostru dumnezeiesc, la asemănarea cu Dumnezeu 84. Atunci când au fost chemați să conducă Biserica, au părăsit pustiul și au venit în lume, mânați de insistentele rugăminți ale credincioșilor și de dragostea acestora
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
lor. Nu se temeau de cătușele oamenilor, fiindcă-i descătușa Iisus. Nu doreau să fie răscumpărați de la moarte, fiindcă știau că vor fi înviați de Hristos 96. Desfătarea acestei vieți le era în pacea sufletească, răbdarea morții se însoțea în cugetul lor cu nădejdea nemuririi, ideea învierii cu harul lui Hristos, adevărul cu simplitatea, credința cu încrederea, înfrânarea cu sfințenia, hărnicia cu cumpătarea, felul de trai cu 89 Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 31. 90 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
124. O singură putere a Duhului trecea prin toate mădularele, un singur suflet pentru toți, una și aceeași credință arzândă, un singur imn de preamărire a lui Dumnezeu 125. Mari îndrăgostiți de Hristos, pe care-L simt necontenit prezent în cugete, în inimi și în toată ființa lor, morți față de plăcerile lumii, bogați atât în cuvinte cât și în fapte, și-au înfrânat simțurile și propria voință pentru a ajunge pe culmile desăvârșirii, bineînțeles, nu fără ajutorul Lui, ajutor pe care
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
că Noica propunea întregitor trăsătura armoniei și integrare în spiritul cosmic relevate de Pârvan, la care s-ar putea deduce și anumite sensuri ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Rămâne, totuși, deschisă dacă nu chiar îndoielnică opinia lui Noica potrivit căreia "cugetul românesc nu are, pe linia lui firească, vocația filosofiei". Așa să fie? Admitem, cu adevărat, această încheiere a totuși filosofului Noica, autor și al unei Ontologii? Constantin Noica, Pagini despre sufletul românesc. Ediția a II-a. Editura Humanitas, 2000.
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
și fără istov. În memoriile scrise în 1940-1944, își închipuie o viață curată de porumbel și constant suitoare, pe care editorul său, dl Ioan Opriș, o validează ca atare, prezentîndu-l drept un justițiar, care ar fi muncit onest și cu cuget curat. Sînt convins că dl Ioan Opriș n-a citit măcar un an din colecția Universului de vreme ce îi poate da dreptate sinistrei figuri a presei românești. Și, rareori, în notele care însoțesc aceste memorii pune lucrurile la punct, în spiritul
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
chiar de personaj (p. 32) și într-un amalgam în care nu încap preferințe și diferențieri nete. Căci rusoaica lui Ragaiac are o imagine proteiformă, din care se desprind obsesiv câteva trăsături ale pasiunii devoratoare: "Adorm cu privirile ei în cuget, cu privirile ei adânci și negre, care deodată se aprind de pâlpâiri fosforice și se înconjoară de un șirag de dinți albi ca de lup (...) și mă las devorat, cu o voluptate care mă înfioară, la acest ospăț al făpturei
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
voi hrăni cu seva din speranțe eterne, când Zeu din altă lume la el o să te cheme. Orfană voi rămâne, să viețuiesc o vreme și să-ți port prețuire, cât sânge-mi curge-n vene. Voi duce-n alte vremuri, cugetul de-naintași, din spirit de credință cu iz de-nțelepciune, ce ar putea să facă destinele mai bune. Exemplu de trăire de-a fi-n timp, pentru urmași. Cu inima zdrobită ce-o înceta să bată, când moartea nemiloasă, tribut
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
Ed. Bibliotheca, 2012; 365 de sonete, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2013; Zâmbetele senectuții, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2014; Sonete alfabetice, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2015. Antologii Târgoviște-Chișinău-Sankt Petersburg. Antologie de poezie, Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2012. Referințe Olga Duțu, „Destin” și „Vâltorile sufletului”, în Cuget liber din 2 noiembrie 1996; Liviu Grăsoiu, Debutul literar al unui tenor, în Luceafărul, nr. 5(303), 12.11.1997; George Coandă, Cum nu vii tu, Țepeș Doamne!, în Dâmbovița, ian. 2004; Ion Brad, O mărturisire. Anatol Covali, „Toamna poemelor
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > BISERICA E MAICA ȘCOLII Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1522 din 02 martie 2015 Toate Articolele Autorului Pe drumurile Uniunii (Europene, se-nțelege !) Celor făr ' de Norme-n cuget, încerc s-arăt și-a noastră Lege ! Ce e Creștin-spirituală, perpetuată prin Părinț ' Prin slovă, dar mai mult în spirit și mai presus în bunul-simț , Primit ca o efuziune din Decebal și din Traian De-aceea avem A.D.N.-ul
BISERICA E MAICA ȘCOLII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382735_a_384064]
-
ortodoxă este un mijloc de elevație sufletească, de dominare a sufletu¬lui asupra patimilor trupești. Postul îl debarasează și-l ușurează pe creș¬tin de toate ispitele, de balastul și povara uneltirilor celui viclean care aduc “întunecare gândurilor și tulburare cugetelor”. El este o jertfă bineplăcută lui Dumnezeu sau, cu alte cuvinte, un act de cult, este un act de pocăință pentru păcatele săvârșite și un exercițiu care pune început virtuților de tot felul. Pentru creștinul ortodox, postul este con¬diție
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
în jurul unor eroi cu valoare arhetipală. și fiecare erou este unul puternic, impunător, greu de uitat. Câte un cuvânt despre fiecare din cele 10 povestiri - ca 10 tablouri dintr-o geometrie variabilă - care alcătuiesc un posibil decalog de inimă și cuget nu doar pentru autor. 1. Bocetul din caseta de argint. O amplă desfășurare de întâmplări (convingătoare) și mijloace artistice (și ele convingătoare) în jurul unui personaj cu destin tragic. O posibilă nuvelă. 2. Centrul lumii. Fascinația copilului în clipa conștiinței de
Povestiri cu sens deplin. In: Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_368]
-
acum un prim compromis tacit, rezultat din concurența mai multor factori: interesul acut al iudeilor de a-l elimina pe „Mesia”, cel al autorității stăpânitoare de a menține ordinea și dorința personală a lui Pilat de a avea, ca judecător, cugetul împăcat. Fără o explicație evanghelică expresă asupra revenirii, procesul continuă, însă. Totuși, Evanghelia după Luca arată și alte pâri de natură acum a atrage competența Prefectului: „Pe Acesta L-am găsit răzvrătind neamul nostru și împiedicând să dăm dajdie cezarului
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
unui marginalizat, încercînd astfel să-l atragă în cercul susținătorilor ei. Toate aceste intrigi de culise au rămas în stadiul himeric. Nicolae Ceaușescu nu s-a grăbit să moară, fiind ocupat cu pregătirea ultimului congres al partidului. Nădejdile trezite în cugetul unora de congresul al XIV-lea al P.C.R. constituie proba supremă a ruperii lor de realitate. „Pentru mine - scrie S. Curticeanu -, congresul ce urma să vină a reprezentat speranța că judecata cea de pe urmă va învinge devotamentul absurd pentru un
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
erou care învinge Meduza-suferință, același Perseu care se ferește de privirea ei, intră mai apoi în rolul lui Orfeu, ia lira în mâini și cântă atât de fru mos, încât clinteștze pietrele din loc, îmblânzește fiarele sălbatice, adduce alinare în cugetele tuturor și înduioșează sufletul celor mai aspri oameni.
"CAVALERUL NEBUNIEI" STRĂBATE LITERATURA EUROPEI. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/90_a_416]
-
favorabil cunoașterii adevărate: iubirea pentru altul, învingerea eului și acceptarea luminii divine să lucreze prin tine. Timpul meu s-a umplut de sensuri și profunzime. Agonia a încetat. Sunt în miezul lucrurilor slăvind dumnezeirea. Cred cu toată inima și tot cugetul meu. Nu mai am nevoie de nimic lumesc pentru a mă simți pe culmea omului. Păstrează taina ce ți-o dăruiesc în numele Domnului Iisus - idealul sufletului meu“: poetul n-a făcut, însă, pasul spre pustia monahului, ci a rămas „în
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
radiografia spiritului unui cărturar surd la sublim? O primă constatare: prin Eminescu, Alexandru Grama înțelege, de fapt, Junimea. Căci „studiul” său începe de la Maiorescu și două constatări ale acestuia din Eminescu și poeziile lui (1889): cea referitoare la „blazarea în cuget” și, respectiv, la „geniul cuprins de lumea ideală”. Opiniile lui Maiorescu despre opera eminesciană vor reveni ca un laitmotiv pe parcursul „analizei” teologului blăjean, cu sau fără legătură cu mersul acesteia. E mai puțin important cum le interpretează doctul filosof de
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
cazul lui Eminescu. artistică propriu-zisă, literară, filosofică. Drumul spre idee Despre rostul sau însemnătatea cugetărilor, reproduc trece, uneori dinamic, prin imaginație, prin fantezie. Zicea un text al lui Iorga care găsea o explicație, o motivație a poetul Macedonski: „Vreau prin cuget universul să-l apariției cugetărilor în anul de cumpănă august 1916, străbat”. adică „în zilele grele, care nu erau toate de trebuință, Derivate mai îndepărtate sunt și cuvintele minte, urmărind ca prin cugetări să (se) ofere un mijloc de întărire
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
Derivate mai îndepărtate sunt și cuvintele minte, urmărind ca prin cugetări să (se) ofere un mijloc de întărire intelect, intenție, plan, proiect, precum și o serie de pentru unii, de înseninare pentru alții”. locuțiuni verbale. Vezi a-l mustra (pe cineva) cugetul. Să reținem deocamdată trei formulări: zicale, pilde, Forma substantivală - cugetare vizează reflecția, cugetări prin sinonimie cu maxime, aforisme, deși sferele meditația, judecata, raționamentul. semantice sunt doar tangențiale, adesea pragul de la Toate acestea și multe altele, deoarece verbul unicitatea de sens
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
în politică ? De unde furia necontrolată, prefăcătoria, minciuna, răzbunarea unor minți paranoice ? Cum au reușit să înșele poporul ? Cum li se permite să folosească cuvinte de un plasticism uluitor, fără pic de sfială și care ne sălbăticesc și ne vulgarizează viața? Cugetul și simțirea pare că ni s-au diminuat, trăim o viață complexă și haotică în care manifestările de cinism și răutate a unor oameni sunt vizibile. Și-mi vin în minte versurile lui Eminescu care se pliază perfect acestei categorii
Reflecţii : Bunătatea vs. rãutate [Corola-blog/BlogPost/92687_a_93979]
-
Vičič Stâncă Publicat în: Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Letargie O stare a lucrurilor, a spiritului, a trupului. O amorțeala a gândului; nedorită stare a lucrurilor, a spiritului,a trupului, a gândului. Adormirea duhului, a cugetului. Moarte letargiilor, moarte confuziilor, moarte demonilor!!! Ileana Vicic Stâncă. Referință Bibliografica: Letargie / Ileana Vičič Stâncă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2037, Anul VI, 29 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ileana Vičič Stâncă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LETARGIE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381682_a_383011]
-
firește interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, rușii de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partidă națională, Transilvania și Banatul nu se prea împaca cu ... Citește mai mult 1
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]