2,064 matches
-
Spuie lumea ce o vrea , ea-i o mare de dorințe. De la stele-și ia vesmântul și te duce în ispita, Să îi cazi ușor la poale, să-i săruți mâna vrăjita; Și să te întrebi în șoapte, ca și cum ai cugeta De unde atâta viața, ce fel de femeie-i ea?! Referință Bibliografica: Ce fel de femeie... / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 740, Anul III, 09 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elenă Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CE FEL DE FEMEIE... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ce_fel_de_femeie_elena_spiridon_1357758910.html [Corola-blog/BlogPost/341712_a_343041]
-
le va crește!? ...Multe, multe gânduri, calcule și zbucium. Mâine dimineață, după o noapte de coșmar vom pleca la Târg pentru rezolvarea acestei situații, mi-am zis schimbându-mi poziția în pat. Întorcându-mă de pe o parte pe cealaltă am cugetat și m-am rugat: „Doamne, povățuiește-mă ce să fac!? Am deja șase copii. Familia este mare, probleme sunt multe!” Cred că este un mare păcat să iei viața unui suflet. Tu, bărbatul meu, de când ai aflat, taci, fiindcă poate
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „COPILUL NEDORIT” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496892152.html [Corola-blog/BlogPost/372296_a_373625]
-
Literatura > Recenzii > FILOZOFIA GASTRONOMICĂ Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 711 din 11 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Filozofia gastronomică, pornind de la o carte „Fiecare idee (..) are o inimă care bate pentru ceva și fiecare simțământ un cap care cugetă” Lucian Blaga Întotdeauna am crezut, că bucătăria ține de artele frumoase, fiind de acord cu Michel Onfray a cărui „chestiune gastronomică este de ordin estetic și filozofic”. Vorba lui Heraclit referitoare la zeii care „sălășluiesc și în bucătărie”, de ce nu
FILOZOFIA GASTRONOMICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Filozofia_gastronomica_elisabeta_iosif_1355223606.html [Corola-blog/BlogPost/359847_a_361176]
-
în funcție de condițiile și structurile ființei sale, de aceea nu se hazardează în absolut. Deși în clipa unei luminări are simțământul Adevărului, el rămâne rezervat, căci numai verificarea ulterioară va dovedi în ce măsură a fost în adevăr. Misiunea omului este de a cugeta necontenit, în complexitatea și taina vieții, sensul și rostul său pe lume. Profetul a suferit înainte, în timpul și după suferință, admițând-o și abordând toate problemele omenești existențiale prin prisma teologic-ortodoxă, străduindu-se prin subțirimea minții coborâte în inimă să
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
nu face sinteze, căci a uitat tot ce a citit, ci vede sinteza lumii în simbolurile ei. E atent la toate dimensiunile condiției umane, dorește să le cuprindă, dar știe că mereu îi va scăpa ceva. De aceea nu poate cugeta lumea decât ancorat în Hristos... Pe firul Tradiției prelinsă din lumina lui Hristos, profetul nostru se ancorează cu tot harul pentru a da temei mesajului său și pentru a avea rezonanță deplină în rândul celor avizați de autoritatea instituțiilor pe
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
În toată umilitoarea lui înfrângere, el are certitudinea triumfului Hristosului din lume. Este el un mistic, un filosof, un om politic, un poet, un om de știință, un economist? Nu. El se consideră simplu un om creștin. Din perspectiva aceasta cugetă la Filocalie, la teologie, la creștinătate... Mănăstirile îi dau un prilej de îndelungată și rodnică meditație. Monahismul îi apare fie ca o dedicare de excepție în duh paulinic ce nu s-a stins în creștinătate, fie ca o resemnare a
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
să-și trăiască permanent viața în grădina Ortodoxiei, ca și cum Dumnezeu ar fi de față, udându-i florile însușirilor sale, din care se ridică suav spre cer mireasma de nard a sufletului său dac și curat: „Misiunea omului e de a cugeta necontenit, în complexitatea și taina vieții, sensul și rostul său pe lume. Viața lui materială s-a tot simplificat, iar cea interioară face transparente esențele. Adesea, aceleași probleme îi apar în culori și semnificații înnoite. E încântat de darul cu
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
de-al nostru: prea multă liniște-i ca fierea, poate naște chiar un monstru. Râde ciobul de oală spartă, nu se uită în traisa lui, întoarcerea-i înțelegere în artă sau abandonarea în timpul nimănui. Vai de vițelul ca vaca împunge, Cugete-n inverse ciuturi întunecă fântâna unde noaptea luna cu lumină o unge peste care perechile-și dau mâna. Adevărul ca undelemnul iese deasupra apei, Un gând se-aprinde de la alt gând, Neatentă rădăcina cade sub tăișul sapei, Ne naștem de-
TIMPUL CA UN PROVERB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Editura Timpul_ca_un_proverb.html [Corola-blog/BlogPost/341770_a_343099]
-
patimilor lui Cristos și ca o participare la ele - și acest moment reprezintă cheia de boltă a întregii lucrări. Convertirea constituie pentru Francisc o schimbare progresivă, de fapt, închis în intimitatea sa, după care face pasul radical : “Și-apoi, am cugetat o vreme și am părăsit lumea” - spune el în Testament 4. Adevăratul izvor al convertirii lui este însuși Dumnezeu și Francisc recunoaște primatul inițiativei lui Dumnezeu în Testamentul său : “Domnul mi-a permis mie, fratele Francisc, de a începe să
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
Murărescu, Florentina Satmari, Elise Stan, Liza Panait și câți alți oameni de valoare ai României nu l-au creionat afectiv?! Atunci când ne petrecem câteva clipe de extaz pe care ni le dăruie muzica folclorică românească, trebuie mai cu seamă să cugetăm că folclorul urcă de la rădăcinile naturii și ființei, neîntrerupt, în limba și trăirea primordială a sufletului. Aceasta se datorează cu predilecție glăsuitorilor melosului folcloric. Cântecele la care a lucrat istoria trec peste înțelegerea trist de mărginită a multora, de la vârsta
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un verb de acuratețe unică, o poezie a cântecului, sublimă, o flexibilitate scenică vivace, spontană, vibrantă...! „Benone”, cugetă Dan Puric, „Jurnalul Național”, 31.03.2008, „este o lacrimă de cântec românesc autentic... O voce senină și caldă, precum cerul din pânzele lui Grigorescu și un suflet pe măsură... Un spirit liber... Un model pentru mulți artiști...”. Unicul cuvânt
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
zări,/ În brațele lui sări,/ Îl luă de mână-ndată,/ Ca o piatră fermecată./ Ne lăsă cu buza umflată”. La pagina 18 dăm peste ,,Cucu și păsărica” - poem ...periculos, prin expresivitatea involuntară, deoarece nu știm cât de bine-i să cugetăm despre păsărică, în miez de vară toridă și cu o medie zilnică, în România, de șase violuri... În aceeași notă, cu conotații involuntare, pare a fi și poema de notație, în două strofe, dintre care o cităm pe prima: Sta
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
a ceea ce numesc cuvintele noastre obișnuite, poate fi definit și trăit ca experiență de viață, căci „adevărul se descoperă ca unul și singur, când este înlăturată pluralitatea prin depășirea ei. El acoperă puterile cunoscătoare ale tuturor celor ce pot să cugete și să fie cugetate, ca unul ce este prin subzistența lui supraființială mai presus de cele ce înțeleg și sunt înțelese, îmbrățișând printr-o putere infinită limitele ultime, extreme ale lucrurilor, adică începutul și sfârșitul lor. Prin aceasta el atrage
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
noastre obișnuite, poate fi definit și trăit ca experiență de viață, căci „adevărul se descoperă ca unul și singur, când este înlăturată pluralitatea prin depășirea ei. El acoperă puterile cunoscătoare ale tuturor celor ce pot să cugete și să fie cugetate, ca unul ce este prin subzistența lui supraființială mai presus de cele ce înțeleg și sunt înțelese, îmbrățișând printr-o putere infinită limitele ultime, extreme ale lucrurilor, adică începutul și sfârșitul lor. Prin aceasta el atrage spre sine, mișcarea tuturor
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
și fel ce vă face mult iubit și foarte prețuit de multă lume, care vă stimează și vă apreciază în mod sincer și admirativ, este foarte folositor, deci, multor oameni - slujitori ai altarelor, călugări sau credincioși ai Bisericii noastre dreptmăritoare!... Cugetând acum, la activitatea și la personalitatea Preasfinției Voastre, care este foarte bine conturată ori consolidată și cât se poate de autentică, de bogată, de variată și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care v-a înzestrat Creatorul
EPISCOPUL IUSTIN SIGHETEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_episcopul_iustin_sigheteanul_.html [Corola-blog/BlogPost/366743_a_368072]
-
Păunescu, 3, nr. 6 (73), 6 feb. 2003, p. 19. Basarabia este un copil înfășat în sârmă ghimpată. Interviu realizat de Adrian Păunescu. Flacăra lui Adrian Păunescu, 4, nr. 9 (128), 26 feb. 2004, p. 5. Sunt o inimă care cugetă. Grigore Vieru în dialog cu Andrei Strâmbeanu. Flacăra lui Adrian Păunescu, 8, nr. 25 (296), 29 iun.-5 iul. 2007, p. 11. Umilința, cel mai sângeros tiran: Dialog Vieru-Strâmbeanu. Flacăra lui Adrian Păunescu, 8, nr. 26 (297), 6-12 iul. 2007
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > LABIȘ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEȘTI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1310 din 02 august 2014 Toate Articolele Autorului Labiș- zidit la temelia mânăstirii poeziei românești Moto: „Nu mai cuget, cred mereu, Strâns în mine ca-ntr-un templu Însă demn în miezul meu Cu zgârcenie contemplu” "MOARTEA CĂPRIOAREI"...( din amintirile sorei lui, Margareta Labiș) În vara anului 1954, fratele meu a sosit acasă, la Mălini, pe neașteptate. Plecase din
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407004272.html [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
Însă generațiunea ce crește (generația tânără de azi-n.n.) are și ea datorii de împlinit, precum le are fiecare generațiune, ce se înțelege pe sine însăși, și e lesne de presupus că membrii ei, îndată ce au cunoscut răul, au cugetat și la remedii contra lui”/..../ „O întrunire /.../ar putea să constituie și altceva decât numai o serbare pentru glorificarea trecutului nostru și că, cu o ocaziune atât de favorabilă în felul său, am putea să ne gândim mai serios asupra
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
ocazii!... De asemenea, mai avea și calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun care îți inspiră foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile eterne ale spiritualității noastre românești și ortodoxe!... Cugetând la activitatea și la personalitatea Preasfinției Sale, care este foarte bine conturată și cât se poate de autentică și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care l-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457599342.html [Corola-blog/BlogPost/363402_a_364731]
-
ce a fost în urmă, făcându-și tot felul de bilanțuri deși, eu personal îi sugerez să nu renunțe, definitiv, la toate aspectele activității sale care este foarte folositoare multor oameni - slujitori ai altarelor sau credincioși ai Bisericii noastre dreptmăritoare!... Cugetând la activitatea și la personalitatea preacucerniciei sale, care este foarte bine conturată și cât se poate de autentică și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care l-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_nicolae_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
că am învățat și eu, pentru județul și orașul nostru, pentru Biserica noastră strămoșească, pentru învățământul universitar românesc, pentru știința și cercetarea românească, pentru atâția mii și mii de oameni - studenți și cadre didactice, într-un cuvânt pentru noi toți!... Cugetând acum, în aceste clipe, la activitatea și la personalitatea domniei voastre foarte complexă și foarte completă, mă gândesc la darul omului providențial cu care v-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos
RĂMAS BUN ŞI VĂ MULŢUMIM ÎN MOD DEOSEBIT PENTRU TOT, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ramas_bun_si_va_multumim_in_mod_deo_stelian_gombos_1348822705.html [Corola-blog/BlogPost/365808_a_367137]
-
de ridiche. Cu cît am mai mulți prieteni pe facebook, mă simt mai singur...(cyber-folclor) • Puține lucruri dacă se întîmplă de două ori, te și bucură de două ori (Mihai Batog Bujenița). Unele tăceri nu spun nimic interesant. • Șezi și cugeți? -Nooo, numai șed! (din Ardeal). • Slavă domnului că ușa s-a închis în spatele meu și nu în față. • Nu masă de informații ne conferă puterea, ci legăturile pe care le facem între idei (citat citat de Gabriela Calutiu Sonnenberg). • Inteligență
PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1427794414.html [Corola-blog/BlogPost/382675_a_384004]
-
de pământ și miorlăie în microfon reluând, cel mai probabil instinctiv, spusele amiralului: Peste zece ani aici va fi o pădure prin care ne vom plimba... etc... etc... La această fază, orice telespectator de bun simț se simte obligat să cugete: - Băi, fraților, hai că amiralul e mai bocciu și habar n-are de tradițiile noastre milenare, da’ tu, băi, fată, să te faci că nu știi despre hoții de lemne care vor face toată plantați asta așchii înainte de a apuca
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1426698226.html [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
Selectii > LINIȘTE AMORFĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului liniște amorfă Mi-am golit buzunarul de valuri, fiindcă pescărușii plecaseră în voiaj pe plaja de niciunde și, în liniștea dintre nisipuri, cugetam la clepsidrele prea des răsturnate de-aiurea. Dumnezeu plecase la pol să încheie niște afaceri cu Moș Crăciun, iar eu rămăsesem singur, dar singur de tot și nici sirene nu mai veneau pe la mine. Ce liniște amorfă, mi-am zis
LINIŞTE AMORFĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Liniste_amorfa.html [Corola-blog/BlogPost/361884_a_363213]
-
mama Lui, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt. Iosif, logodnicul ei, drept fiind și nevrând s-o vădească, a voit s-o lase în ascuns. Și cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naște Fiu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]