3,859 matches
-
subiecte în raport cu care nu există nici autocenzură. Oricine se poate pronunța în aceste chestiuni, nestingherit și nepedepsit. Dacă în agricultură și fotbal poți, totuși, să o dai în bară și să te faci de râs, în problematica religioasă, nu. Libera cugetare din România se exprimă prompt, vigilent și apodictic pe orice temă creștină, în special creștin-ortodoxă, cu toate că subiectul, inclusiv în datele sale elementare, îi este de cele mai multe ori străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
subiectul, inclusiv în datele sale elementare, îi este de cele mai multe ori străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus, statul nostru cariat de corupție, ineficiență și lipsă de angajamente morale, a evoluat de 20 de ani în răspăr cu orice idee religioasă.) Referința la Europa este, în acest caz
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
o altă manieră a laicatului de a rămâne timorat și defensiv (fie că este vorba despre icoanele din biserici sau de o legislație specifică pe dimensiunea socială). Al treilea element prin care discursul public este distorsionat este „iluzia neutralității“. Libera cugetare a reușit să impună ideea că a vorbi din afara religiei înseamnă neutralitate, iar toți care „sunt cu Biserica“ sau „cu popii“ sunt viciați iremediabil și inapți să-și depășească propriile prejudecăți. „Soluția“ liberei cugetări sună așa: dacă ești religios trebuie
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
este distorsionat este „iluzia neutralității“. Libera cugetare a reușit să impună ideea că a vorbi din afara religiei înseamnă neutralitate, iar toți care „sunt cu Biserica“ sau „cu popii“ sunt viciați iremediabil și inapți să-și depășească propriile prejudecăți. „Soluția“ liberei cugetări sună așa: dacă ești religios trebuie să-ți menții religia privată, să nu îți exhibi, impudic, prejudecățile în spațiul public. Altminteri spus, ți se cere să te comporți ca și cum religia nu are nicio importanță pentru tine! Credința ta - axială și
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
moment dat - perspectiva seculară - ceea ce, din perspectivă religioasă este complet eronat și tendențios. Căci din acest punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea (și) socială. Sofismele liberei cugetări - căci sofisme sunt - odată înlăturate, nu fac decât să releve concluzia: personajul care vorbește în numele secularului nu este cu nimic mai neutral decât cel care vorbește în numele religiosului. Doar pretinde, forțând lucrurile, că este. Există aici o cale de mijloc
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
de mijloc? Aparent, nu... Situarea, vorba post-modernilor, nu poate fi evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a învățat acest adevăr elementar: în măsura în care le considerăm „prejudecăți“, cele religioase nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei care (mai) cred? - Ne întreabă sociologul Dan Dungaciu Cunos �cutul titlu al dialogului dintre filosoful Umberto Eco și cardinalul Carlo Maria Martini, „În ce cred cei care nu cred“, induce o idee falsă. Respectiv, că „cei
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
spre mărturisirea credinței ortodoxe pe care au întruchipat-o în viața lor. Vorbind puțin, în cele ce urmează, și de a doua carte - „Bine ești cuvântat, Doamne - meditații”, vom preciza faptul că este o lucrare de reflecție și introspecție, de cugetare interioară a Părintelui Petroniu asupra diferitelor etape, ipostaze și componente ale vieții și ale mediului înconjurător, carte ce are un profund caracter latreutic - de mulțumire, de slăvire și de binecuvântare aduse lui Dumnezeu pentru toate darurile și binefacerile revărsate asupra
PARINTELE PETRONIU TANASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/367325_a_368654]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA II Autor: Mioara Timofte Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA II Mit, pentru poetul credinței tale, rodnicia inspirației harice este indiscutabil legată de cugetarea poetică a devotamentului său față de realitatea afectivă pe care tu o trăiești. Așadar, gândirea sa poetică îți păstrează imaginea în miezul tainic al ființei sale aflată într-un spațiu spiritual dominat de mitologia ta estetică și etică ce exprimă și
POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA II de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1455818118.html [Corola-blog/BlogPost/380273_a_381602]
-
cel mai mare metafizician rus, în care ideile joacă un rol esențial. Toate ideile sale sunt legate de destinul omului, de destinul lumii și al lui Dumnezeu. Se poate spune că, întreaga creație a lui este un adevărat ospăț al cugetării. Cei care s-au apropiat de el au găsit multe puncte de vedere în care scriitorul rus a fost caracterizat în primul rând ca reprezentant al „umiliților și obidiților”; apoi un „talent crud”, proorocul unui nou creștinism; unii s-au
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
incluse în viitorul volum sau plachetă de poezii, care pentru moment are titlul :"Alte 33 de poeme", titlu criticat de domnul Milian Oros, care pertinent a făcut o radiografie a manuscrisului, sugerându-i poetului Hada ca să facă capitole separate pentru :"cugetări", "poezia de dragoste" sau " poezia patriotică”. Astfel de păreri a avut și Toma Rocneanu, iar domnul Vasile Tivadar a arătat care sunt poeziile ce merită tipărite și care nu-și au locul într-o carte. Domnia sa a prezentat unele cuvinte
CENACLUL FILIALEI LIGII SCRIITORILOR DIN BAIA MARE A DESCHIS STAGIUNEA 2014-2015 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1410793228.html [Corola-blog/BlogPost/362159_a_363488]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > COPIL Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Se-ncruntă oglinda la mine: Netezimea frunții unde se-ascunde? O cută-i mai apare pe frunte; Mă cercetează ca pe-o minune
COPIL de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1435325084.html [Corola-blog/BlogPost/352963_a_354292]
-
limitele cunoașterii științifice, pronunțându-se împotriva dialecticii și a tuturor idealismelor care au marcat istoria gândirii omenești, de pe pozițiile unui realism lucid, care ne lasă să întrezărim poziția tragică a gânditorului creștin care știe că, dincolo de adevărurile relative la care cugetarea omenească poate ajunge, stă nedezlegată marea taină a Adevărului (5). Totuși, departe de a se complace în limitele culturii răsăritene, Nae Ionescu poate fi considerat un european, un uomo universalis (6). Era un anti-provincial. Pe de altă parte, cerea elevilor
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
a vieții. El și-a găsit izvoarele de apă vie, puterea de rezistență și calea spre adevărurile renașterii în duh, în adâncurile Ortodoxiei, în această ipostază răsăriteană a trăirii și a rodirii creștinismului, din care a făcut cel dintâi axa cugetării române moderne, chiar dacă nu totdeauna teologul Nae Ionescu s-a putut ridica la înălțimea echivalentă trăirii sale creștine. Dar pe aceasta din urmă el a exprimat-o cu o capacitate de convingere și contagiune neegalată decât de ceilalți doi ctitori
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > FIN/ SFÂRȘIT/סוף- VERSIUNE TRILINGVĂ FRANCEZĂ,ROMÂNĂ,EBRAICĂ Autor: Adina Rosenkranz Herscovici Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului FIN Ne pas penser au néant, à l 'effacement, au retour à la terre. Ne pas
FIN/SFÂRȘIT/סוף- VERSIUNE TRILINGVĂ FRANCEZĂ,ROMÂNĂ,EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1463501210.html [Corola-blog/BlogPost/379057_a_380386]
-
întunericul și deznădejdea. Uite așa, se joacă cu viața mea vicleanul, de când m-a prins captivă în cursa lui bezmetică pe cărările vremii și odată cu mine tot ceea ce e parte din viața mea, mă precede în inexorabila cursă.” Astfel de cugetări frământau sufletul Mirandei de când se băgase sub plapumă în singurătatea camerei din casa unde de curând își găsise adăpost, după ce părăsise domiciliul conjugal și ele nu făceau altceva decât să țină la distanță somnul ce ar fi fost o binecuvântare
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464122911.html [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > DACĂ N-AR FI PRIMĂVARĂ MAI AMARĂ SAU MAI DULCE Autor: Cristina Lila Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dacă n-ar fi primăvară mai amară sau mai dulce Visurile mele toate n-ar
DACA N-AR FI PRIMAVARA MAI AMARA SAU MAI DULCE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_n_ar_fi_primavara_mai_amara_sau_mai_dulce.html [Corola-blog/BlogPost/357070_a_358399]
-
română. Theodor Damian este autorul volumelor Introducere în istoria creștinismului. Primul mileniu (2008), Filosofie și literatură: O hermeneutică a provocării metafizice (2008), Pasiunea textului (2003), Semnul Isar ( 2006), Nemitarnice (2005), etc. Descoperind mistere Codificarea sub formă de poezie a unei cugetări filosofice și de multe ori religioase poate să surprindă pe un cititor neinițiat în acest meșteșug, dar chiar și în acest caz, efectul va fi benefic, fiindcă până la urmă, o poezie este mai expresivă decât o mie de cuvinte spuse
IN CAUTAREA IERUSALIMULUI SPIRITUAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/In_cautarea_ierusalimului_spiritual.html [Corola-blog/BlogPost/344231_a_345560]
-
milius, nihil utilirius, nihil dulcius, nihil dignius” ( Nimic nu este mai bun, mai util, măi dulce, nimic nuface pe om mai liber și mai demn decât agricultură), spunea Prof. Univ. Dr. Nicolae Vasilescu în cartea sa, “Agricultură în proverbe și cugetări”. Domnul Zaharia Bala prețuiește și acum aceleași principii de viață valoroase care provin din tradițiile satului românesc arhaic. Tocmai de aceea, el a ales să participe la festivitățile dedicate sfințirii bisericii din satul natal, îmbrăcat în costumul popular tradițional, retrăind
SFINTIREA BISERICII ORTODOXE DIN SATUL INCESTI, COMUNA CEICA, JUDETUL BIHOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 by http://confluente.ro/Sfintirea_bisericii_ortodoxe_din_satul_incesti_comuna_ceica_judetul_bihor.html [Corola-blog/BlogPost/344318_a_345647]
-
lut i-au presărat în loc de balsam otravă ce ii ucide copiii se zvârcolește că o fiara rănită se zguduie plânge-n puhoaie și plânsul sau se revarsă amar ducând cu sine în fărâme agonisirile lumii ticăloșite orgolii împietrite clădite fără cugetare și suflet în locul pădurilor înverzite pe pieptul sau sufocat de convulsii ardite. Referință Bibliografica: PLÂNSUL PĂMÂNTULUI / Maria Giurgiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate
PLÂNSUL PĂMÂNTULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486310505.html [Corola-blog/BlogPost/383497_a_384826]
-
când o parte din tradițiile poporului român, a operelor lui, se estompează ,sau dispar cu totul, devine “lada de sestre “ a spiritualității românești, prin care urmașii, și mapamondul ne vor cunoaște. Nu pot să închei aceste rânduri fără să amintesc cugetarea filosofului grec Constantin Tsatsos: “ Omul de cultură este copilul durerii. Tot ce are mai frumos în el s-a născut cu durere, din durere. La rădăcina fiecăreia din ideile sale se găsește o rană. Fie că și-a viața științei
ANUARUL FILIALEI BANAT-TIMIŞOARA A LŞIGII SCRIITORILOR- BORNĂ DE GRANIŢĂ A SPAŢIULUI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anuarul_filialei_banat_timisoara_a_lsi_al_florin_tene_1357828454.html [Corola-blog/BlogPost/343470_a_344799]
-
secol doctor în orașul israelian Natanyah, se consideră în continuare slujbaș al literelor române (a debutat la „Junimea” acum 35 de ani) ... Nu se încadrează foarte exact nici în categoria maximelor, nici a aforismelor, nici „stricto senso” în aceea a cugetărilor. Au câte ceva din fiecare. Și dacă tot suntem la acest capitol: Vauvernague crede că «Maximele oamenilor dau pe fata inima lor», așa că lectură cărții «Înger cu coarne» poate oferi, într-o addenda virtuală, si portretul medicului Schor: un blajin înzestrat
LANSARE DE CARTE LA EDITURA NIRAM ART DIN MADRID – DOREL SCHOR „COSTUMUL LUI ADAM – ASCUNS DUPĂ CUVINTE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_lansare_de_carte_la_editur_george_roca_1358492565.html [Corola-blog/BlogPost/348866_a_350195]
-
Acasă > Manuscris > Cugetări > CITATE MEMORABILE (74) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului 74- Da unui om un pește și îl hrănești o zi. Învață-l să pescuiască și îl hrănești pentru toată viața. Dale
CITATE MEMORABILE (74) de ION UNTARU în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_74_ion_untaru_1388644195.html [Corola-blog/BlogPost/347494_a_348823]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > IN TIMP CE EU FUMEZ SI-MI BEAU CAFEAUA Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ioan LILA Corăbiile s-au topit în apă În timp ce eu fumez și-mi beau cafeaua Un
IN TIMP CE EU FUMEZ SI-MI BEAU CAFEAUA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_timp_ce_eu_fumez_si_mi_beau_cafeaua.html [Corola-blog/BlogPost/341322_a_342651]