881 matches
-
Îndată și după pălărie. Nu e cazul, Gheretă, cu un drum le faci pe toate, zise Brândușă, punându-i pe cap melonul, mărimea 58, care alunecă pe fruntea poștașului până la rădăcina nasului lăsându-l În beznă. Sunt orb ca un cuier, Își zise Gheretă, incapabil să mai facă vreo mișcare. Și poate că ar fi rămas pe loc nemișcat dacă nu i-ar fi venit În ajutor gagica lu' dom' profesor care Îl scăpă de pălărie. La timp ca să vadă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
FORMEAZĂ COMANDA RAPIDĂ 1 - FOLOSEȘTE-MĂ. În dreapta, un set de chei de mașină; iar lângă ele o fotografie polaroid înfățișând un jeep galben, vechi; alături de ea, era un alt bilețel post-it, pe care scria: CONDU-MĂ. De unul din cârligele cuierului era agățată o jachetă de piele maro, cam ponosită. Am deschis plicul și-am găsit două foi de hârtie - o scrisoare bătută la mașină și o hartă desenată de mână. Iată ce spunea scrisoarea: Eric, Întâi și-ntâi, păstrează-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
agățate într-un cui, pe balustradă, la baza scărilor. Să nu le uiți. Cu regret, dar și cu speranță, Primul Eric Sanderson Am mai citit scrisoarea de câteva ori. Primul Eric Sanderson. Atunci eu cine eram? Am luat jacheta din cuier și-am pescuit harta. Cheile de la casă erau agățate exact acolo unde se spunea în scrisoare. Am format numărul. — Randle, zise o voce. — Doctorița Randle? Am băgat cheile de la mașină în buzunar. — Aici Eric Sanderson. Doctorița Randle se întoarse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spun că o viață afectivă cu un idealist, cînd foarte rece, cînd foarte fierbinte, mereu la extreme (gheață/foc) n-ar fi fost ce-aș fi vrut? Da, e momentul să plec. Mă întorc spre intrare și descopăr, într-un cuier cît peretele, o colecție de pălărioare, de șepci, de berete. Ce deranjat era că-i cade părul! "O să ajung chel ca un ou. Un fel de Humpty-Dumpty, dar nu rotund. Slăbănog". Trec în revistă pălărioara CIA, cea de pescar, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
era deja jos din autobuz și cineva se repezea cu umbrela spre ușă, o striga, ea se întorcea în loc și întindea mâna către obiectul de care nu concepea că se va putea despărți vreodată. O ținea în dormitor atârnată în cuier, în timp ce restul umbrelelor se îngrămădeau într-un coș la intrarea în casă. Era o umbrelă bărbătească cu picior, robustă, pe care n-a reușit niciun vânt s-o răpună sau măcar s-o întoarcă pe dos. Asta poate și din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
când au fost la cinematograf și ea a intrat în posesia umbrelei, după cum nici la el nu s-a mai gândit prea multă vreme, pentru că nu-l mai văzuse de atâta timp. Dar umbrela atârna ca o prezență vie în cuierul din dormitorul ei, o întâmpina cu o reverență de câte ori venea acasă. Din când în când, o scotea ca pe un animal de pripas în plimbări scurte, ca să nu trebuiască să aibă grija ei o zi întreagă și s-o uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu trebuiască să aibă grija ei o zi întreagă și s-o uite pe undeva. Și ea se gudura la atingerea brațului ei arcuit și picăturile de ploaie stăteau ca lacrimile pe pielea ei lucioasă de meduză. Absența ei din cuierul din dormitor o indispunea atât de tare, încât își petrecea restul serii în sufragerie, în fața televizorului, în loc să citească în pat, cum făcea odinioară. Telefonul. Preschimbarea viselor Întotdeauna ea știa când o suna D la telefon. Era o vibrație specială în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să stea pe gânduri și a început să înainteze cu ea pe culoarul autobuzului, ținând-o oblic, în aceeași poziție ca în visele ei, și sprijinindu-se în ea la fiecare pas. Și umbrela și-a reluat imperturbabilă locul în cuierul dormitorului ei. De-acolo n-avea să se mai miște multă vreme, căci alte surate ale ei din hol, mai netrebnice și mai obișnuite, aveau s-o însoțească de acum înainte în vâltoarea ploii. Părintele-confesional a primit-o cu bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
murdare și igrasie care veneau de peste tot, din baie, bucătărie, sufragerie, pereți, aerisiri și conducte. Cum e posibil să trăiești într-o gunoiște ca asta, începu să-și simtă stomacul întors pe dos, înaintînd spre capătul holului, trecînd prin dreptul cuierului plin de tot felul de boarfe agățate unele peste altele, aruncîndu-și ochii pe masa din bucătărie pe care zac conserve desfăcute, coji de pîine, pahare murdare, tacîmuri soioase. Se opri în pragul sufrageriei, rezemîndu-se de tocul ușii. Bătrînul dormea dus
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Cînd domnul Președinte a smuls receptorul din furcă și s-a pus pe format numere, Sena a înțeles că va mai trece o bucată bună de timp pînă vor reuși să părăsească clădirea. Își scoase haina groasă, o aruncă în cuier, apoi se trînti în fotoliul care se găsea în holul care făcea legătura între cele două încăperi ale biroului. Doamna Mina nu reușise să adoarmă la loc după ce domnul Președinte se trezise cu noaptea în cap, se îmbrăcase în grabă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
știi, zise Angelina. Aceeași poveste, cred că n-o să mai reușeșc să ies niciodată din pasa asta proastă. — Haideți, nu mai fiți așa de pesimistă, încercă Poștașul s-o încurajeze. Se poate? spuse, desfăcîndu-și nasturii paltonului, făcînd un semn înspre cuierul plin de haine aruncate claie peste grămadă. — Vai de mine, cum să nu? zise Angelina, repezindu-se să elibereze un cîrlig, ar trebui să-mi fie rușine de toată dezordinea asta, începu să se scuze, dar așa e cînd nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ați recunoaște că nici măcar n-ați încercat niciodată. Cum se face că nici în noi nu mai aveți încredere? Intra în casă, aprindea toate luminile ca să nu se simtă singură, apoi se descălța, își scotea paltonul și îl agăța în cuier. Nu-ți mai trebuie decît puțină răbdare fetițo, în curînd vei putea începe să-ți pui în aplicare planul. Numai la asta se gîndise în ultimul timp, își părăsise serviciul de la Casa de Modă pentru asta, trăia numai din banii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cîteva ore după ce fuseseră adunate de pe jos din fața plutonului de execuție. Nu mai avea nici o clipă la dispoziție. Trebuia să se pună în mișcare. — Ai avut toată noaptea să te hotărăști, zise Croitorașul pregătindu-se să-și ia haina din cuier. — Vii sau nu? îl întrebă Bulgarul ridicîndu-se de pe scaunul său, făcînd cîțiva pași spre una din ferestre. — Numai dacă-mi jurați amîndoi că nu mai aveți nici o legătură cu Regizorașul și Petrică, zise Tîrnăcop cu neîncredere. — în viața mea n-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
glumea doctorul făcându-i cu ochiul. Biroul era mic: trei scaune, un ficus în două frunze, o oglindă ciobită, o reproducere după Luchian (florile miroseau a diazepam), un registru de consultații cu marginile flendurite, un portdocument, trusa de rechizite, un cuier cu vreo 6 halate jegoase, două din monton gri, celelalte din pânză de in nealbită. Ana stătea la masă aproape de terapeut, respirau cu același plămân, fumul de țigară făcea rotocoale concentrice deasupra biroului; încurcau pixurile, ceașca de cafea, țigara aprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de mâncare. Doar o sticlă de Borsec fusese desfăcută și golită pe jumătate, în absența sa. Bună dimineața, dragi tovarăși! Ce mai faci, Sandule?... Dar tu, Miroane?... Noroc, Ceaușescule! Adică, Niculae... își salută Dej colaboratorii și, lăsându-și șapca în cuier, se îndreptă spre locul său din celălalt capăt al mesei. Cei trei ostași de seamă ai partidului puseră capăt discuției și se grăbiră să răspundă la salut, dând să se ridice în picioare. Dej le făcu semn să se așeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pentru Cecilia. A încercat ușa de la camera ei foarte încet, că dacă doarme să n-o trezească. Nu era încuiată. S a strecurat în cameră, a pus trandafirii în apă, pe măsuța din mijlocul camerei și-a pus geaca în cuier, s-a așezat pe un scăunel lângă patul ei privind-o cum dormea. A găsit-o fermecătoare cu păru-i răvășit pe pernă, cu una din șuvițe rătăcită pe frunte, cu obrajii rotunzi ca două mere, cu buzele cărnoase îmbufnate
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ce i-ar putea împrumuta pete de făină sau mirosul de sarmale. Copleșit de iubirea ei, Matei își lăsă valiza, în timp ce Cecilia de-abia acum trece de la statutul de iubită la statutul de gazdă. Îi ia paltonul, îl pune în cuier, invitându-l înăuntru și îndemnându-l să se facă comod, după care îmbrățișările continuă, nerămânând părți ale fețelor nesărutate, într-o tăcere deplină, în care cuvintele nu-și aveau locul, fiind dominate de glasul inimii lor. Erau doi tineri frumoși
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
zi, Cecilia s-a trezit ceva mai târziu, s-a spălat, s-a aranjat ca pentru întâlnirea cu Matei și a pornit spre spital. Până la cabinetul lui nu s-a întâlnit cu nimeni. A intrat și s-a ascuns după cuier, ca să nu fie văzută de cineva și să-i strice surpriza, așteptându-l pe Matei. Nu după mult timp, Matei a intrat cu un alt doctor. Ce parfum plăcut la tine în cabinet. Tu-l folosești? îl întrebă colegul. — Îți
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
colegul. — Îți bați joc de mine? Este parfum de femeie. Este parfumul Ceciliei!? Oare cine să mai folosească un asemenea parfum ca ea? — Colegul a plecat, Matei s-a așezat la masă să scrie niște rețete, foarte, foarte uimit. Cum cuierul era în spate, Cecilia a ieșit tiptil, a mers încet, încet, oprindu-și respirația până a ajuns în spatele lui, punându-i palmele pe ochi, moment în care el s-a speriat gata să se ridice de pe scaun, dar simțind inelul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
-le cu mâinile lui mari, crăpate de muncă, am privit prin locuință. De afară am intrat într-o tindă goală, rece și neprimitoare, de unde printr-o ușă care scârțâia de m-a speriat, am intrat într-o cameră cu un cuier pe un perete în care erau agățate o polcă și un surduc. Lângă perete se afla o laiță acoperită pe jumătate cu un lăicer, un pat peste care se vedea așternută o saltea cu paie peste care era întins de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ne făceam”? ... Am înghețat și am murit de rușine că mi-a descoperit gândul. Felul în care mi-a vorbit m-a ars. Mai târziu i-am închinat poezia: „ Doamnei învățătoare.” Mereu cu tristețea la braț și gândul agățat în cuierul din conul de umbră al norilor ticsiți cu praf, respiram și nu reușeam să-mi revin, să gândesc, să zâmbesc, să fac orice altceva decât să călătoresc. Gândurile mele alergau pe tăpșanele rămase în negura vremii, unde locurile erau minunate
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
va fi cum nu se poate mai bine. Micii ei protejați nu obișnuiau niciodată să se plângă. Casa era inspectată cu regularitate. Prefectul fusese în vizită de două ori și își uitase melonul în hol. Mai era și acum în cuier. Mâncarea era gătită de o doamnă bucătăreasă din localitate - atât mâncarea lichidă, cât și celelalte, felurile de carne sau de pește. Toți cei din Västerbotten, fără excepție, puteau să se simtă ca acasă în privința mâncării. Curățenia și ordinea erau dovada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
îmbrăcată într-o rochie obișnuită, de culoarea sângelui de bou, cu două rânduri de nasturi aurii, iar pe partea stângă avea o broșă de argint care reprezenta un pește, un păstrăv jucăuș sau un lipan. Uniforma ei atârna pe un cuier, lângă ușă. Furunculul pe care îl avusese înainte pe obrazul stâng se mutase acum pe bărbie. îi venea mai bine acolo. înțelegi ce-ți spun? m-a întrebat. Eu nu înțeleg exact ce vreți să spuneți cu „a înțelege“, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
scaunul său, sprijinit în cârje, începu să se miște prin camera în care își făcea veacul cu pași de copil care de-abia începe să deprindă mersul. Arm se uită la el cu un aer satisfăcut, așezându-și poșeta în cuier: Înțeleg. Vrei să spui că azi nu prea ai chef de exerciții... Bart îi prinse mâna să i-o sărute, aplecându-se ceremonios, după care o privi din nou cu același aer vesel: Da, cred că am putea să amânăm
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
m de clădire în caz contrar; - obiecte sanitare și armături de calitatea I, inclusiv accesoriile necesare, cadă de baie de 1.500 mm sau 1.700 mm înzidite (sau cu mască), lavabou de 550-600 mm, WC, etajeră, oglindă, cîrlige de cuier, portprosop și porthîrtie la camera de baie, spălător cu uscător și baterie la bucătărie (sau chiuvetă la apartamentul cu 1 cameră), albie de spălat rufe, cadă de muiat, chiuvetă și cazan de fiert rufe la spălătorie; - instalație de WC și
DECRET nr. 447 din 31 decembrie 1976 (*republicat*) privind stabilirea preţurilor limită ale locuinţelor care se construiesc din fondurile statului şi preţurile de contractare ale locuinţelor proprietate personală care se execută cu sprijinul statului în credite şi execuţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106488_a_107817]