1,159 matches
-
aproximativ 10.000 de ani î.Hr.), tehnica perforării osului, cornului și pietrei, care se va generaliza în neolitic (epoca nouă a pietrei). Tot în paleoliticul superior se prefigurează o nouă etapă de evoluție: trecerea de la ocupațiile de vânător, pescar și culegător - prădători ai naturii -, nomazi, la activități de producere a hranei. Această fază în evoluția societății omenești este reprezentată de descoperirile de la Cotu Miculinți din județul Botoșani, tipul uman capabil de activități multiple și de reprezentări de artă fiind Homo sapiens
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din săptămână, de însorirea zilei sau înnegurarea cerului noaptea, de locul culegerii: munte, deal, câmpie, luncă sau deal. Culegerea plantelor de leacă respecta un ritual sau ceremonial strict: mătrăguna se culegea de 3 persoane, una culegea și două păzeau pe culegător ca să nu fie văzut, deranjat de curioși, de trecători. Culesul ceremonial se desfășura colectiv, tineri și tinere (la Sânziene) sau numai bătrâne la plantele de leac, la cele de făcut farmece și vrăji de dragoste participau numai fete sau femei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
femei, rar bărbați. Plantele de leacă erau culese într-un anumit timp al zilei sau nopții: la răsăritul sau apusul soarelui, la miezul nopții, crezându-se că se anulează nocivitatea plantei, altfel ar fi putut să aibă urmări nefaste asupra culegătorului; putea să amuțească, să damblagească, să înnebunească. Vindecarea anumitor boli prin folosirea magiei, dar și a plantelor medicinale, a fost cunoscută și folosită în satul Lunca, practicile acestea fiind aduse din satele Bucovinei, de unde au venit bejenarii, la sfârșitul secolului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
străbate ținuturile Africii Orientale și Australe. După alte trei milioane de ani, în aceeași regiune, doi dintre descendenții săi, Homo habilis și Homo rudolfensis, selectați de exigențele mersului biped, stau deja mai drept - așadar pot purta un creier mai greu. Culegători, hoitari, paraziți, ei învață să cioplească pietre pentru a se servi de ele ca de niște unelte și migrează dintr-o zonă în alta de-a lungul și de-a latul continentului african. Supraviețuiesc doar primatele cel mai bine adaptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
fi primit un ordin căruia nu-i putuseră rezista, ci ținteau către guvernul care sărbătorise succesul înainte de vreme, către partidele care începuseră deja să jongleze cu voturile în alb ca și cum ar fi fost o vie bună de cules, iar ei, culegătorii, către ziare și celelalte mijloace de comunicare în masă, pentru ușurința cu care trec de la aplauzele din capitoliu la aruncările de pe stânca tarpeană, ca și cum ele însele n-ar fi fost o parte activă în pregătirea dezastrelor. Ceva dreptate aveau zeflemiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cu mult mai mari arate de docilul său tractor i-au atras, pe lângă invidia celorlalți roboți-mecanici, promovarea pe automobilul cu dublă tracțiune al șefului fermei. Dromiket 4 a făcut automobilul cu triplă tracțiune, astfel încât șeful fermei apărea acolo unde nici un culegător nu credea că poate urca. Având recomandările de rigoare, în scurt timp Dromiket 4 a intrat pe porțile Facultății de Astronautică, porți cărora, în vremea studenției, le-a atașat un sistem computerizat de întrebări STAS, eliminând astfel complet portarul. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
predat teorie și solfegii. În 1955, împreună cu un grup din Buurești care dorea să refacă traseul efectuat de Constantin Brăiloiu, în 1939, când s-a realizat o mare culegere de Folclor din Năsăud, Tudor Jarda i-a ajutat pe acești culegători de folclor să găsească interpreți din Ilva Mică, Nepos, Leșu și Șanț, iar în 1952 a fost la Leșu împreună cu Sigismund Toduță și Dariu Pop și au realizat prima culegere de folclor muzical. Acolo au auzit-o pe Maria Precup
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
amurgul zilelor din mine Scăparătoare, încă, din amnar Să-ți duci la buze mâna ce conține Amrita ultimului meu pahar; Să nu apuci prea treaz de mine nopți, Să-i fiu beției...dulcele mister Că un împătimit de struguri copți, Culegător să-mi fii, să nu-ți mai pier Și nu mai tristă, nici mai aplecata Și... nu mai lacrima și nici mai stea, Ci că fecioara pură, luminată, O stea din Cer să fiu, pe palmă ta... Shanti Nilaya Referință
SEPTEMBRIE, SCRISOAREA CE ȚI-O SCRIU de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362955_a_364284]
-
ea și cei scumpi ai ei: speranțele încă treze, visele încă nevisate, cuvintele nescrise și necitite, gândurile nerostite, gesturile neduse la capăt -, averi neprețuite care nu încap pe nici o terezie. Cine să mai știe gustul acelui fruct al pământului, de vreme ce, culegătorii de cartofi au adormit pe lan, toropiți de soarele lânced, oploșiți de răsuflarea bourilor din însemnele heraldice? Parcă sunt țăranii lui Corneliu Baba ațipiți între răzoare cu mâna dreaptă sub cap, cu pălăria decolorată pe ochi, cu picioarele strânse, perpelindu
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
eu sunt născut în prima jumătate a secolului trecut (1948)!... Din stejari nu rămân numai rădăcini vineții, și cioate. Din stejari rămân în primul rând ghindele. Iată: Ștefan este ghinda stejarului acestuia, rodit în anul 1948. Tatăl tău era un culegător de folclor, de „rarisimă valoare”, cum apreciază Sonia Enache. Cu ce har era dăruit tatăl tău? Era un om foarte sensibil. Îl însoțeam, chiar la o vârstă fragedă, ca un fir de iarbă ce tremură alături de o tulpină viguroasă. Îmi
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
spre marea revărsare cosmică. Poemele din volumul de față, adunate cu migală pe parcursul a doi ani și mai bine (primul ei poem datând din 13 martie 2009), sunt firișoarele de aur din mușuroaiele de nisip pe care mâna și ochiul culegătorului, cu răbdare și iscusință le-a descoperit și depozitat în tezaurul de suflet iar acum dorește să ni le împărtășească. Pentru că nu se cuvine, dacă posezi o comoară, s-o îngropi adânc în pământ, să n-o afle nimeni, ci
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
de verde crud“, roșul de-aici, din această paranteză-discuție-lirică, s-ar putea iți, adică s-ar putea „expune vederii pe furiș“, prin derivare de la numele zeului comerțului, zborului, hoților, Hermes, dar ar fi rezultat roșu hermesian, „greșeala“ fiind și a culegătorului de manuscris-text / cuvânt neapărat pestriț / policrom; în acest sens secund, Crișu Hrisant Achimescu, Eroul Poematic însuși, «ajuns pe pisc», aduce un mesager fără însemne „drept martor“ și, în același timp, „mărturisitor“: «și-atunci când tind spre ne-nțelesuri / prin cuante-corzi ajuns
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
lângă ele vrea să cânte Dacă nu mai am trecut, ci doar viitor în față, e de când a început în destin o altă viață. Dacă țeluri am duium și cu-ardoare cred în ele, e de când pe noul drum sunt culegător de stele. 23 ianuarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: E de când / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2215, Anul VII, 23 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
E DE CÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361054_a_362383]
-
turneu, în Țările de Jos (Beneluxul) și Italia. Conștientizând că reprezintă o zonă etnofolclorică multiseculară, care este Dobrogea, interpreta Aneta Stan începe să se dăruie cu râvnă unei munci în care se împletește pasiunea cu talentul și sacrificiul, aceea de culegător de cântece cu rădăcină de folclor, cărora le păstrează și valorifică acuratețea și autenticitatea. Colindând satele dobrogene, alcătuindu-și un valoros repertoriu, îmbogățit cu multe creații personale, de dragoste de jale de joc, respectînd cu strictețe ritmul acsak (asimetric) al
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
nu poate fi modificată, performanța constă în șlefuirea cuvintelor precum lentilele lui Baruch Spinoza, pentru a le da strălucire și a le pune în evidență, cât mai aproape de intenția autorului. În acest sens, traducătorul este un fel de căutător și culegător de perle din grămezi imense de stridii, pe care le conservă cu grijă și le pune în valoare, făcându-le să strălucească în adevărata lumină. Ineditul este rodul, cu toate aromele, dulceața și bogăția cărnoasă și mustoasă, care te îmbie
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
kilometri lungime, care aduceau minereul la uzină din carieră. La sediile minelor au rămas doar siluetele puțurilor de extracție care erau din beton și nu au fost dărâmate. Din frumoasă uzină acum nu a rămas nici scheletul de beton căci culegătorii de fier vechi au reușit să dărâme totul. La teatrul de vară din cartierul Orașul Nou s-au instalat baruri și sedii ale unor partide. La fostul cinematograf există acum un magazin de electronice și obiecte de uz gospodăresc. Din
CAPITALISMUL ÎN MOLDOVA NOUĂ PARTEA II A de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364148_a_365477]
-
din documentarul oferit de Alejandra Nash și Juliana Peñaranda-Loftus, un documentar menit să atragă atenția lumii asupra valorilor ce se pot pierde și trebuiesc reciclate. În dorința de a oferi copiilor lor o viață mai bună, această comunitate creativă de culegători de gunoi și-a unit forțele și a construit instrumente muzicale din singură materie primă ce o aveau la îndemână din abundența-deșeurile. Rezultatul: un violoncel realizat din cutii de ulei, viorile artizanale realizate din lemn reciclat și cutii de vopsea
ORCHESTRA RECICLATĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364175_a_365504]
-
citit în urmă cu doisprezece lustri l-a urmărit pe rescriptor toată viața, după cum o afirmă într-o confesiune recentă plină de duioșie. Basmul ispirescian, singurul fără happy end din câte se știu până acum, își are povestea lui. Celebrului culegător i-a fost povestit în copilărie de tatăl său, dar abia în 1862 a fost publicat în ziarul Țăranul Român, sub titlul Făt-Frumos sau tinerețe fără bătrânețe. Sub numele care l-a consacratpeste vremuri, acest basm-meditație asupra condiției umane a
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
tânăr și mulți-fațetat (diamantin chiar), manifestat prin adorarea vetrei părintești, a semenilor și, în mod special, a lui Dumnezeu - Calea, Adevărul și Viața. Dacă în prima parte a cărții (Țară Parângului), Ion C. Duță se dovedește a fi un mare culegător și izvoditor de folclor, pornind de la bucurie (strigătura) și finalizând cu întristarea (doina), în partea a doua a lucrării sale (Închinare) își împărtășește dorul astral-divin, de la care împrumuta - prin vers - sclipirea eternității. (Gheorghe A. STROIA - Membru corespondent ARA) Așteptăm autorii
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
DE VERSURI ȘI PROZĂ, CENACLUL LIRA21- selecție Cristina Ștefan 2. 40, VERSURI, AUTOR SORIN MICUȚIU 3. MIREASMĂ DE VERBINĂ, VERSURI, AUTOR IOAN BERGHIAN 4. EU SUNT SPARTACUS, VERSURI AUTOR MELANIA BRICIU 5. FĂRĂ HASHTAG, VERSURI AUTOR TUDOR A. URSENTE 6. CULEGĂTORII DE FLORI, VERSURI AUTOR CRISTINA ȘTEFAN 1. ANTOLOGIA DE VERSURI ȘI PROZĂ, CENACLUL LIRA21, 2014 Volumul cuprinde 25 autori de poezie și 8 autori de proză, toți membri fondatori sau autori ai Cenaclului Lira21. Este a cincea antologie selectată a
LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREŞTI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367549_a_368878]
-
dezvăluirii sensurilor unui singur cuvânt iar poezia îl poate divaga oricât pe scala unei atitudini realiste a cotidianului. “ „Tudor A Ursente este un cronicar-poet, scriind din metabolismul cuvintelor, demonstrând ambivalența semnului „hashtag” în context și limită a expresiei literare.” 6. CULEGĂTORII DE FLORI, VERSURI, AUTOR CRISTINA ȘTEFAN Este al cincisprezecelea volum de autor, publicat la Editura Ateneul Scriitorilor Bacău, consilier literar Calistrat Costin. Despre volum, profesorul timișorean Eugen Dorcescu spune: “Centrul ocult, adevărul ultim al poeziei semnate de doamna Cristina Ștefan
LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREŞTI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367549_a_368878]
-
vedea ceea ce rămâne pur, neîntinat, frumos și etern, în oameni și lucruri, dincolo de toate asperitățile, neîmplinirile și înfățișările, uneori dezagreabile, ale ambianței. Candoarea, ca și răbdarea, e o forță. Și un semn de noblețe: în simțire, înțelegere, relație de comunicare. Culegătorii de flori (titlu foarte inspirat) sunt purtători ai candorii. Făpturi ireale (dar cât de reale, în ontologia imaginarului!)” Cristina Ștefan, 1 apr 2015 Referință Bibliografică: LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREȘTI / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREŞTI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367549_a_368878]
-
curg firesc, dinspre izvorul gândului, spre revărsarea în marea albastră a sufletului, se (re)trăiește o nouă poveste de iubire. A acelei iubiri pentru tot și toate, care nu impietează cu nimic zborul, accederea către înalt, în goana acerbă a ”culegătorului de stele”, dacă ar fi să cităm din opera poetului bucureștean George Peagu, devenit mult prea devreme o stea într-o îndepărtată galaxie. Prozodia orientată către clasic, multitudinea de specii lirice abordate, emoția, prezența insistentă a naturii, extrasenzorialul, nuanțele în
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 27 FEBRUARIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367666_a_368995]
-
teme și probleme, cu prefață, tabel cronologic, note și indice tematic realizate de Pr. Al. Stănciulescu-Bârda. Anton Pann este primul cântăreț bisericesc cunoscut, care s-a înscris la loc de cinste în rândul marilor oameni de cultură, plămăditorilor de limbă, culegătorilor de folclor, muzicienilor rafinați, într-un cuvânt, reprezentanților de seamă, cu care veacul al XIX-lea românesc a intrat maiestuos în istorie. • 12. Al. Stănciulescu-Bârda, Nicolae Iorga. Concepția istorică(Prefață de Acad. Ștefan Pascu), ediția a II-a, Bârda, Editura
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
la mani”; „La Întâi Mart de dimineață tare, până a ieși soarele, răsușei două ațe, una roșie și alta albă, apoi legai un șnur de aista la gât și la amândouă mâinile. Erai legat în trei locuri” (informații din Basarabia; culegător: V. Buzilă). În unele zone ale țării, mărțișorul nu se punea la 1 martie, ci atunci cand apărea pe bolta cerească Craiul Nou (luna nouă). Originea acestei sărbători ar fi, după unii etnologi, română, iar după alții traco-dacă. Întâlnită numai în
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]