926 matches
-
faptul că aceasta nu are nici un gust, i se va refuza și accesul în camera secretă, ușa acesteia rămânând încuiată: „Ușa nu se mai deschidea. Mi se interzisese intrarea, Sambô îmi devenise inaccesibilă“. Nu-l va încerca niciun sentiment de culpabilitate, „doar că mi se părea că știam ceva; că participasem la o taină... “ Întrebat să explice în termeni concreți ce este camera Sambô, nu știe exact ce să răspundă, poate acel tânăr rostise cu emfază Salammbô, iar lui i se
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
s-au soldat cel mai adesea cu declarații vagi și cu false confesiuni destinate să-i dezvinovățească pe autorii lor și să lase să planeze neliniștea îndoielii. Unul cîte unul, prezumtivii vinovați au fost eliberați. Dezinformarea generează tulburare și uniformizează culpabilitatea sau victimizarea tuturor. Cea mai mare incertitudine privește gradul de participare și intențiile puterilor străine, URSS și Ungaria, implicate indirect în căderea regimului. Unii analiști au mers pînă la a construi povestea unei lovituri de stat în întregime organizată de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aduse la cunoștința publicului, au fost citite în bisericile sătești etc. Dispozițiile citate considerau „ca o crimă de sălnicie publică toată dăunarea sau jăgnirea precugetată cu ră voință a telegrafului”. Pedepsele variau între 6 luni și 4 ani, după gradul culpabilității. A urmat apoi, în februarie 1855, punerea în aplicare a regulamentului „pentru corespondența telegrafică”. Telegramele considerate ca prejudiciabile legilor și siguranței statului sau moralei nu erau primite. Telegramele se scriau numai în limbile engleză, franceză sau germană. Taxa se stabilea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cea de-a doua intervine când binele nu a fost făcut. Îndatorirea juridică constă în a nu dăuna nimănui, neminem laedere, pe când cea morală în a trăi cinstit, honeste vivere 38. 3.3. Drumul de la vinovăție la pedeapsă Deși problema culpabilității a preocupat oamenii încă din cele mai vechi timpuri, în marile legiuiri existând unele aspecte legate de chestiunea răspunderii juridice subiective, dezvoltarea acestei noțiuni a fost încetinită de apariția responsabilității obiective. Spre exemplu, Codul lui Hammurabi face deosebire între actele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
marile legiuiri existând unele aspecte legate de chestiunea răspunderii juridice subiective, dezvoltarea acestei noțiuni a fost încetinită de apariția responsabilității obiective. Spre exemplu, Codul lui Hammurabi face deosebire între actele intenționate și cele săvârșite fără vinovăție și introduce ideea de culpabilitate, dar în Grecia Antică, răspunderea avea la bază simpla cauzare a prejudiciului, neavând relevanță faptul că actul a fost voluntar sau nu. Noțiunile de "dol" și "culpă" din dreptul roman erau sărace în conținut, iar concepțiile arhaice privind cauzalitatea materială
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
-lea, iar trecerea de la răspunderea obiectivă la răspunderea subiectivă bazată pe vinovăție s-a făcut prin intermediul principiului nulla poena sine culpa. S-a susținut însă și opinia potrivit căreia pedeapsa este cea care a întârziat extrem de mult dezvoltarea sentimentului de culpabilitate. "Multă vreme, într-adevăr, în sufletul celui care judecă și pedepsește nu s-a strecurat chiar ideea că ar putea avea în față un "vinovat"", afirma Nietzsche. "Răufăcătorul era pentru el autorul unei pagube, o secțiune iresponsabilă a sorții. Și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pe o scenă deja fixată; circumstanțele concomitente, ca boala de sânge sunt parte a fixării scenei și nu cauze paralele. Dar evenimentele ulterioare, ca neglijența medicilor, sunt intervenții care rup lanțul cauzal"56. Nu doar existența pedepsei se justifică prin culpabilitate, ci și măsura acesteia trebuie apreciată în funcție de gradul de vinovăție. Corespondența biunivocă dintre vinovăție și pedeapsă, trebuie să se regăsească și între gravitatea primei și cuantumul celei de-a doua. Din păcate se întâmplă uneori să întâlnim "cazuri de declinație
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și pedeapsă, trebuie să se regăsească și între gravitatea primei și cuantumul celei de-a doua. Din păcate se întâmplă uneori să întâlnim "cazuri de declinație de la echivalență", adică situații în care cuantumul pedepsei este disproporționat în raport cu gradul de vinovăție. Culpabilitatea nu este însă singurul criteriu ce se ia în considerare atunci când se stabilește cuantumul și tipul pedepsei. Pedeapsa trebuie să reflecte atât culpa făptuitorului, cât și răul produs, iar pentru stabilirea acesteia trebuie să se țină cont de gravitatea delictului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
19 conduită externă, 13, 132 conflict, 36, 39, 41, 57, 58, 59, 62, 75, 86, 90, 112, 129, 156, 169 conștiință, 72, 78, 80, 101, 109, 121, 136, 159, 160, 161, 164, 172 contract social, 89, 144, 209 conviețuire, 44 culpabilitate, 171, 172, 177 curent narativist. See D datorie: absolută, 28; asociată ideii de drept, 12; morală, 29 datorii: conflictuale, 112; perfecte și imperfecte, 24, 88 descriptiv, 22; legi descriptive, 94 discernământ, 142, 174, 175, 176, 201, 207 doctrina pură a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
demolarea falselor și învechitelor echilibre, la sfîșierea ambalajului comercial al comportamentelor la toate nivelele etic, moral, intelectual -, la distrugerea trucatelor imagini despre noi înșine. Autoagresiunea este momentul în care sîntem împinși spre analiză, spre șansa conștientizării imperfecțiunii, a sentimentului de culpabilitate, a concluziei că numai norocul de a fi nedesăvîrșiți ne oferă promisiunea unei posibile deveniri. Se-nțelege, vorbim despre agresiunea care clatină pentru a stabiliza, de dezechilibrul purtător al unui alt echilibru ce va fi într-un raport fidel cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
TV (banalizare, transformare a violenței în ceva de la sine înțeles în societate) prin prezentare și prin efectele asupra publicului. Raportul Kriegel evidențiază anumite efecte nocive ale violenței TV: achiziția de stereotipuri, scăderea inhibiției în fața actelor de violență, diminuarea sentimentului de culpabilitate în fața actelor de violență și a victimelor. Dincolo de politicile publice la nivel (supra)național, în ceea ce privește protecția telespectatorilor din rândul minorilor, acționează și deciziile autorităților de reglementare în domeniul audiovizualului, de exemplu, în România, Decizia CNA nr. 249 din 1 iulie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Lermontov). Amenințarea morții care planează asupra condiției umane face ca totul să fie sterp. Doar strigătul te Învie; beatitudinea ține loc de adevăr. La acest nivel, apocalipsul devine o valoare În care totul se confundă, iubire și moarte, conștiință și culpabilitate. Într-un univers sărit de pe orbită, nu mai există altă viață decât aceea a abisurilor În care, după Alfred Le Poittevin, se rostogolesc oamenii „fremătând de turbare și Îndrăgindu-și crimele”, pentru a-l blestema aici pe Creator. Frenetica beție
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
producții notabile, care, fără să impresioneze prin originalitate, se înscriu în peisajul dramaturgiei contemporane. Dezvelirea (scrisă în 1983) se subsumează unui filon productiv al teatrului modern și utilizează parabola, aluzia, limbajul ambiguu și sugestiv, pentru a dezbate chestiuni moral-civice ale culpabilității, responsabilității, angoasei, pentru a dezvălui instalarea represiunii arbitrare și a totalitarismului, consimțite prin pasivitate. Mesajul antitotalitar e abil construit. Iason și Medeea (scrisă în 1985) se raliază altui „filon”, de altfel înrudit, al teatrului secolului al XX-lea: cel al
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
unii bolnavi cu probleme existențiale serioase (Moron) sunt bolnavi hiperconștiincioși; ori cei cu personalitatea pitiatică “exacerbată de către stressul conștiinței bolii” (Cucu); d) atitudinea problematizantă (Häberlin citat de Athanasiu) legată de raportarea bolii la coordonatele existențiale în care subiectul este implicat (culpabilitate) pentru fapte care “îl apasă” ori din contră o ocazie de a-și dovedi “forța interioară”) sau sunt implicate alte persoane (“tendință de personificare a agentului patogen” - Athanasiu). Această din urmă tendință este întâlnită la bolnavi cu un orizont intelectual
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
capăt acțiuni uzuale până în momentul apariției depresiei - de lipsă de interes, pentru problemele obișnuite ale vieții (inclusiv nevoile biologice, alimentare, sexuale sau cele legate de conveniențele sociale, ca de exemplu ținută vestimentară) și prin sentimente de autoreproș (în genere de culpabilitate sau desconsiderarea propriei valori). Dintre foarte numeroasele corelatice somatice ale depresiei, punând uneori serioase probleme de diagnostic diferențial, menționăm, scăderea apetitului (inclusiv slăbirea în greutate), insomnia (în special trezirea foarte devreme, matinală) sau din contră, hipersomina, pierderea energiei (oboseală, mai
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
vs. ciclotimia, abilitatea rezolutivă generală, instabilitatea emoțională vs. stabilitatea emoțională, supunere vs. dominanță, expasivitate vs. nonexpansivitate, supraeu slab vs. forța supraeului, threcția vs. parmic, horrie vs. premise, alexie vs. protension, proxernio vs. atio vaisitatea vs. subtilitatea, încredere vs. tendința spre culpabilitate, conservatorism vs. lipsa de respect pentru convenții, dependența de grup vs. independența personală, sentiment de sine slab vs. sentiment de sine puternic, tensiune ergică slabă vs. tensiune ergică ridicată. Test P. A. (Personalități accentuate) Testul cuprinde 88 de întrebări, formând 10
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
generală și universală, ar funcționa în chip anistoric. Spinoza crede că există ceva Bun și ceva Dăunător. Spre Bun ne îndreptăm pentru că ne sporește puterea de a acționa, adică apropierea de Bucurie. Dăunătorul duce la tristețe, la gândul morții, la culpabilitate. Nu ajută la nimic să regretăm ceea ce a avut loc. La fel, a face din moarte un subiect recurent. Mai bine medităm asupra vieții. Nu există nici Paradis, nici Infern sau Purgatoriu, nu există viața după moarte și nici o lume
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
a abordat pe larg acest domeniu, schimbarea atitudinilor fiind un câmp de cercetare privilegiat al acestei discipline. În structura caracterului se pot distinge trei grupe fundamentale de atitudini: atitudinea față de sine însuși (modestie, orgoliu, demnitate, dar și sentimente de inferioritate, culpabilitate etc.), atitudinea față de ceilalți, față de societate (altruism, umanism, patriotism, atitudini politice etc.) și atitudinea față de muncă. Trăsăturile de personalitate, diagnosticate cu ajutorul chestionarelor și care intră în structura caracterului pot fi considerate, într-o anumită măsură, expresia atitudinilor pe care persoana
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
între ele, cele trei tipuri diferă prin natura sancționării comportamentului în afara normei. Individul cu determinare tradițională încearcă un sentiment de rușine față de cei care așteaptă de la el un comportament admisibil. Individul intro-determinat, subordonat „pilotului său intern”, încearcă un sentiment de culpabilitate, dacă se îndepărtează de la calea trasată „ca răspuns fie la un impuls personal, fie la vocile fluctuante ale contemporanilor săi”. Individul extro-determinat „învață să reacționeze la semnalele” unui mediu social mult mai larg decât acela al părinților și al apropiaților
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal .................................................................... 189 Respectul față de sine Însuși - deprecierea de sine, culpabilitatea, umilința ................. 190 Recunoștință - nerecunoștință, ingratitudine .................................................. 194 Sentimentul libertății umane ........................................................................................ 195 Autocontrolul conduitei: răbdarea, amînarea, renunțarea - exces ale dorințelor și ale trăirilor, personalitate impulsivă, primară ..................................................................... 198 Frumosul și urîtul .............................................................................................. 201 Valoarea artei, a esteticului În viața omului. Sensibilitatea artistică .................. 203 RÎsul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
tendința noastră de a ignora, uneori, realitatea: „Viața reală Își pierde de atîtea ori fericirea, Încît din cînd În cînd te simți Îndemnat s-o mai Împrospătezi prin lustrul ficțiunii” (J.W. Goethe). Respectul față de sine Însuși - deprecierea de sine, culpabilitatea, umilința „Datoria este necesitatea de a săvîrși o faptă din respect pentru legea morală.” (Imm. Kant) Totuși, adevăratul „simț al datoriei” aparține celui care a Învățat să se autoresponsabilizeze, adică implicit să se respecte pe sine. Susținem lucrul acesta, deoarece
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
urmele confirmate. Lampețiu trăia într-adevăr la extremitatea îndepărtată a acestei epoci, într-o comunitate în care femeile și bărbații duceau o viață plină de veselie, liberă, îmbrăcați în veșminte somptuoase, trăind în îndestulare și practicând o sexualitate ludică fără culpabilități. O asociație contractuală hedonistă care ne face să ne gândim la cea a epicurienilor din Cercul din Campania... Dacă gnosticii înșiși nu se reclamă niciodată de la filosofii materialiști antici, Irineu din Lyon îi ocărăște ca fiind indivizi care profesează filosofia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cred că negativitatea este un produs al liberului arbitru al primului om - respectiv al primei femei - și care-l despovărează pe Dumnezeu de orice responsabilitate în materie de genealogie a răului, gnosticii cred în ratarea Creației. Pentru adepții lui Hristos, culpabilitatea apasă cu o greutate considerabilă, dat fiind că păcatul originar se transmite din generație în generație; în ce-i privește pe gnostici, este exclus ca ei să se simtă vinovați de o vină pe care n-au comis-o; dacă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
e el sau contrariul său, contează numai purificarea gnostică, cea care conduce la dematerializarea sinelui și la perfecțiunea esențializate a sufletului tău disociat de impuritățile materiale. în materie de sexualitate, Vasilide ajunge la aceeași concluzie ca și Simon Magicianul: fără culpabilitate, departe de orice interdicție, fără griji în privința moralei tradiționale, contra encratismului și a lăudătorilor lui, dincolo de bine și de rău, credincios principiului că buna etică gnostică este inversul celei promulgate de îngerii trișori - ei înșiși trădați prin ratarea lumii apărute
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
filosof corespunde global și pentru alții. Puzzle-ul poate fi reconstituit în felul următor: în comunitatea gnosticilor licențioși, se gândește în mod asemănător - lumea e rea, mântuirea trece prin epuizarea posibilităților trupului, grația divină îi eliberează pe oameni de orice culpabilitate, acțiunea gnostică se făptuiește dincolo de bine și de rău. în materie de sexualitate colectivă, ne imaginăm, într-un prim tempo, ceea ce poate fi făcut. Sau ce poate fi reținut împotriva lor de către inchizitori creștini. Nicio nevoie de precizări. Dar, pentru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]