364 matches
-
p. 26), poate tot prin acele elemente de trecere și transmitere. Interpretarea mâinilor cu cinci degete desfăcute, în sus, semnificând oranta, redate pe ceramica de tip Precucuteni-Tripolie, este deosebit de interesantă și aduce noi valențe în ceea ce privește semnificațiile spirituale ale posibilelor manifestări cultice, cu caracter religios, obligându-ne să revenim din nou la scrierile lui M. Eliade (1992, passim). * Revenind la imaginea orantei în arta preistorică, vom constata că, prin această realizare canonică, artiștii epocii au marcat, ca și în cadrul erminiilor din iconografia
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
locul divinității feminine în ierarhia eventualului panteon al lumii contemporane, neo-eneolitice. În interpretarea acestei realizări artistice, trebuie să luăm în considerație cel pușin trei aspecte, care se integrează în natura spiritualității preistorice eneolitice: a, existența orantei ca element al ceremoniilor cultice la comunitățile de agricultori și crescători de vite; b, situația ierarhică a divinității feminine în panteonul religiilor neo eneolitice, îndeosebi cucuteniene; c, relația htonic-uranic sau uranic-uranic în religiile și manifestările cultice ale comunităților preistorice. Studiile de specialitate precizează existența reprezentărilor
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
preistorice eneolitice: a, existența orantei ca element al ceremoniilor cultice la comunitățile de agricultori și crescători de vite; b, situația ierarhică a divinității feminine în panteonul religiilor neo eneolitice, îndeosebi cucuteniene; c, relația htonic-uranic sau uranic-uranic în religiile și manifestările cultice ale comunităților preistorice. Studiile de specialitate precizează existența reprezentărilor feminine sub forma orantei, a divinității feminine în picioare și cu brațele înălțate, care are ca prototip creațiile artistice ale paleoliticului superior (fig. 9/1 3) (H. Delporte, 1991, fig. 231
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
au imortalizat-o sub atributele orantei (cum ar fi la Ruginoasa, Cucuteni și Rădeni-Iași, Igești, Bîrlălești, Dumești și Dodești Vaslui, Trușești-Botoșani, Chișoda Veche-Timiș, Zorlențu Mare-Caraș Severin, Taraclia-R. Moldova, Nagornoye II-Ucraina etc., poate chiar și la Poduri-Bacău și Isaiia-Iași), în manifestările cultice ale comunităților umane s-a produs o schimbare, în sensul că Marea Divinitate nu mai este feminină, ci masculină. Așadar, din acest punct de vedere, și dacă acceptăm că în Preistorie nu se poate preciza existența unei uniformizări a religiilor
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
s-a produs o schimbare, în sensul că Marea Divinitate nu mai este feminină, ci masculină. Așadar, din acest punct de vedere, și dacă acceptăm că în Preistorie nu se poate preciza existența unei uniformizări a religiilor și a manifestărilor cultice, religia mamei, deci a divinității feminine a coexistat cu religia tatălui creator, deci a divinității masculine. Biblia, ca și sursă dogmatică a Creștinismului, ne oferă, mai întâi, relația htonic-uranic, atunci când se redă pasajul învingerii amaleciților de către israeliteni, prin forța ridicării
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de răspunsul pe care îl dă religia creștină, în prezentarea și înțelegerea ei curentă, la întrebarea „Ce putem spera?”. Este vorba de promisiunea fericirii veșnice, drept răsplată a vieții virtuoase pe acest pământ. În opoziție cu ceea ce Kant numește „religia cultică”, religia în care datoria este văzută ca o obligație a omului față de Dumnezeu, în „religia morală pură” împlinirea datoriei este o obligație a omului față de sine însuși, ca ființă rațională. Kant afirmă explicit că cel care își face datoria „de dragul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
funcție anamnetică) declanșează o serie de măsuri reformatoare, de asanare a vieții religioase din regat, contaminată de idolatrie, magie, vrăjitorie etc. Pe noi Însă nu ne interesează aici decât mărturia despre existența unei cărți sfinte care instituie și reglementează viața cultică În Iudeea la Începutul secolului al VII-lea Î.Hr. Ulterior este admisă În canon și literatura profetică, atât de importantă În perioada, de restriște, a exilului babilonian. Ageu, Zaharia și Malachia formează ultima serie (În viziunea rabinică) de profeți
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ortodoxă sinodală, vom obține un grafic pe baza căruia vom putea oferi un diagnostic. Pentru divergențele dintre LXX și TM folosesc excelentul capitol IV, redactat de Olivier Munnich, din La Bible grecque des Septante. Sfârșitul cărții Exodului. În LXX instituțiile cultice sunt descrise de două ori. Prima descriere (cap. 25-31) concordă În mare cu descrierea din TM. Pentru a doua descriere, TM are Însă foarte multe elemente suplimentare față de LXX. Capitolul 36, 8-34 oferă În greacă o formă abreviată. Cum „rezolvă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
semnificația voluntarismului etic, contabilizând binele exterior, simplificând liturghia, calvinismul, mai cu seamă, încetează să mai înțeleagă sensul misterului în experiența religioasă 1. „Individualismul intramundan”2 condamnă reducția Scripturii la o simplă textualitate 3. De la abandonarea tradiției ca mediu al experienței cultice se ajunge apoi la recuzarea tradiției ca obiect de reflecție culturală 4. Recuzarea temelor tradiției creștine este exemplificată de numeroase atitudini care descriu tabloul clinic al modernității. În arta picturală, bunăoară, asistăm la tranziția de la icoană la tabloul religios (e.g.
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a tipărit o lucrare intitulată: Hat die Urkirche die Kindertaufe geübt?, în care aduce probe documentare care arată că spre sfârșitul veacului I a. Chr., iudeii au ajuns la ideea că păgânii sunt „prihăniți” nu numai din punct de vedere cultic - ca unii care se închinau „făpturii”, adică idolilor și nu Făcătorului a toate, ci și personal, fiecare în parte. De aceea, atunci când erau acceptați în rândurile prozeliților, ei erau supuși unui dublu ritual: circumciziunea, care spăla necurăția obștească, cultică, a
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
vedere cultic - ca unii care se închinau „făpturii”, adică idolilor și nu Făcătorului a toate, ci și personal, fiecare în parte. De aceea, atunci când erau acceptați în rândurile prozeliților, ei erau supuși unui dublu ritual: circumciziunea, care spăla necurăția obștească, cultică, a păgânilor și botezul, baia de curățire care spăla prihana personală a fiecăruia dintre ei. Acest „botez al prozeliților” a fost instituit și practicat pe temeiul unor dispoziții destul de cuprinzătoare ale Legii mozaice, ca cea din Numeri 15, 14-16 (care
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
șlefuitor uneltei din piatră, a prelucrătorului argilei, prin simetria liniilor în modelarea obiectului ceramic și decorarea lui în fel și chip, a culorilor folosite, a formelor diverse și alte componente ce țin de domeniul artei populare incipiente. De asemenea, obiectele cultice descoperite în străvechile și vechile așezări cercetate sistematic, dar chiar și în acelea investigate perieghetic, multe din ele considerate „unicate” prin semnificație și realizare artistică, cum e și pasărea acvatică de la Tămășenii noștri. Toate stau mărturie interesului acordat de către oamenii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a situațiilor particulare întâlnite sau a diferitelor aspecte ale implicării în comunitățile religioase locale. De exemplu, unii dintre membrii comunităților virtuale religioase pot fi implicați activ în promovarea comunităților locale din care fac parte și mai puțin implicați în activitățile cultice. Modul în care subiecții evaluează nivelul implicării în comunitățile religioase locale a celor care participă la comunitățile virtuale se află în relație direct proporțională cu tendința de a petrece mai mult timp în comunitățile virtuale religioase în detrimentul celor locale (τ
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
tonul expunerii amintesc, fără îndoială, de lucrările Sfântului Niceta De diversis apellationibus și De psalmodiae bono. 8. De vigiliis servorum Dei (Despre privegherea slujitorilor lui Dumnezeu) este o predică, care îl arată pe Sfântul Niceta ca un păstrător al tradiției cultice din Biserică. În cele nouă capitole ale lucrării, autorul vorbește despre privegherea religioasă de noapte, introdusă de curând ca slujbă bisericească, vineri seara și sâmbătă seara. Terminând cuvântarea Despre priveghere..., Niceta anunță lucrarea următoare: „Dar despre evlavia imnelor și a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cântării în comun în biserică, marele ierarh sud-dunărean își informa credincioșii că „sunt unii, nu numai în părțile noastre, dar și în părțile Răsăritului, care socotesc de prisos cântarea imnelor, sau, cel puțin, nepotrivită cu religia creștină”. Încadrarea în tradiția cultică a Bisericii întregi însemna o formă de exprimare a ecumenicității ortodoxe. Între anii 398-402, Sfântul Niceta a făcut două călătorii, una la Roma și alta la Nola, spre a se închina la mormântul Sfântului Felix. La Nola l-a cunoscut
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
conflicte așa-zis religioase nu au nici un sens, ele fiind tocmai rezultatul căderii în formule exterioare, în ortopraxii în care celălalt este expediat ca străin, păgîn sau chiar dușman. Or, "Dumnezeu nu poate fi îngrădit în ritualuri, nu are forme cultice, etnice sau naționale." Tiberiu Brăilean nu ezită să schițeze propria sa soluție pentru evitarea totalitarismu-lui religios: "[...] religiile naturale (în care includ și religiile Greciei antice, ale Indiei, Chinei ș.a.) și religiile abrahamice, sau "religiile Cărții", au vaste zone de suprapunere
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
perioadă în care extremele se întîlnesc, conflictele exacerbează, pregătind terenul pentru trecerea la o nouă eră. F. Schuon vorbește cuceritor despre unitatea profundă și veșnică a tuturor religiilor, a tuturor formelor spiritului. Aceasta, deși imposibilă în plan exoteric, al formelor cultice exteri-oare, este perfect posibilă și dezirabilă la nivel ezoteric, al formelor revelate ale Cuvîntului di-vin. Prin urmare, unitatea transcendentă a religiilor se realizează în plan interior și pur spiritual, fără trădarea nici unei forme particulare de spiritualitate. "Antagonismele dintre aceste forme
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
o astfel de abordare, conflictele religioase nu au sens; ele sunt tocmai rezultatul căderii în formule exterioare, ortopraxii în care celălalt este expediat ca străin, păgîn sau chiar dușman. Or, Dumnezeu nu poate fi îngrădit în ritualuri, nu are forme cultice, etnice sau naționale. Ca pe Tabor, transfigurarea înseamnă de-pășirea oricărei forme, reverberația luminii pure, necreate. "Transcendentul fiind chemarea la marea sărbătoare a Universalului celui Viu, refuzul ei nu ține oare de temerea noastră față de da-rurile Duhului și de tendința
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
culte ilegale; - mediile studenților și elevilor teologi care își petrec vacanțele școlare în localitățile rurale natale. Activitatea de supraveghere informativă a persoanelor care desfășoară ori sunt pretabile să acționeze împotriva orânduirii sociale de stat din țara noastră sub acoperirea activității cultice și sectante este orientată, în principal, spre următoarele categorii: - cei care sunt cuprinși în cartoteca generală de securitate, date fiind antecedentele politice ori penale reacționare și care își au domiciliul în mediul rural (au deținut diferite funcții ori au fost
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de unele neajunsuri ce mai au loc, critică conducerea de partid și de stat locală în special în problema drumurilor, precum și că ar fi lipsă de organizare; critică unele articole din revista Mitropoliei Iași, afirmând că și în această revistă cultică se bagă politică și că unele dintre articole sunt scrise de anumiți istorici care n-au nimic în comun cu religia; are preocupări scriitoricești, încercând să întocmească o monografie a satului F.; comentează negativ unele probleme politice ce au loc
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
al organelor de securitate, nu din cel al unui preot, pentru care se presupune că acest moment ar trebui să aibă o însemnătate mai mare decât pentru creștinul de rând. Notă Informativă, sursa „Săndulescu”, 27.04.1965: „Cu prilejul manifestărilor cultice din săptămâna mare, mai ales în zilele de 21, 22 și 23.04., cum și în cele două slujiri însemnate de joi și vineri seara, s-a observat ca o notă distinctă față de alți ani, o participare mult mai redusă
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
că ar fi deconspirat legătura. Recompensat nu a fost. [...].” Raport, 29.05.1987: „Din datele obținute rezultă că, în cursul lunii iulie și august 1987, la inițiativa Bisericii Reformate din RP Ungară, vor avea loc mai multe simpozioane și conferințe cultice, printre care «Seminarul teologic sud-est european» și «Conferința Oberwat» la care, pe lângă reprezentanții unor biserici ale emigrației maghiare, va participa și delegatul Bisericii Reformate din țara noastră. Curentul pietist din Ungaria caută a exploata aceste evenimente, invitând mai mulți teologi
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
informativ-operative s-a reușit să se creeze unele disensiuni între conducătorii acestei secte, pe tema unor practici și precepte cu caracter antisocial, au fost aplicate sancțiuni contravenționale pe linie de miliție și avertizate unele elemente pentru activitate ostilă sub acoperire cultică, însă, cu toate acestea, nu a fost neutralizată și anihilată activitatea lor clandestină. În viitor se va acționa în sensul adâncirii disensiunilor între conducători și, prin rețea, se va exercita o influență asupra membrilor în vederea determinării lor de a renunța
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cereri să fie primiți în sânul Bisericii Adventiste de Ziua a 7-a în comunitatea L. Ei vor fi botezați după ce se va obține aprobarea Departamentului Cultelor, respectiv Inspectoratului Capitalei. Sursa «Răducanu».” Persoane fizice și juridice din străinătate cu activitate cultică ori sectantă care prin acțiunile întreprinse prejudiciază interesele statului nostru. A.H., Austria - a expediat mai multor persoane din țară biblii și revista Glasul evangheliei. A.A., SUA - a expediat unor persoane din București 39 de materiale cu conținut mistico-religios
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
mapei de verificare, ne propunem a realiza următoarele sarcini: stabilirea tuturor legăturilor din țară și străinătate și, concomitent cu aceasta, a naturii acestor legături; formele și metodele de activitate desfășurată de acesta și legăturile sale împotriva statului nostru sub acoperirea cultică; stabilirea unor eventuale canale de legătură sub acoperirea cultului din care face parte; documentarea activității negative ce o desfășoară aceștia și propunerea unor măsuri de prevenire; Pentru realizarea acestor sarcini, ne propunem a întreprinde următoarele măsuri și mijloace ale muncii
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]