161 matches
-
ele sunt contingențe în raport cu ceea ce exprimă, însă dacă aceste elemente sunt privite sub raport divin ele aduc în imediat ceea ce semnifică. De aceea elementele cultuale nu sunt semne care doar informează sau indică ceva, cum s-a întâmplat cu elementele cultuale din lumea precreștina, ci simbolul liturgic creștin primește un cu totul alt sens, astfel datorită harului Sfanțului Duh, pe care îl poartă și transmite, el este “podul care unește malurile a două lumi, indicînd ideea de prezență, de aceea s-
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
obiceiuri care ulterior și doar unele dintre ele au fost încreștinate, a căror mențiune începe să apară din secolul al IV-lea înainte în operele sfinților părinți capadocieni iar nu într-o carte de cult specială. 4. Concluzii întreg tezaurul cultual al popoarelor antice, semite precum și creștine se prezintă sub un bogat și variat mod de înțelegere a instituției căsătoriei, care prin multitudinea practicilor, ritualurilor și elementelor cultice precum și prin simbolismul acestora, imprimă în conștiința istoriei și vieții religioase, existența unor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
prin tipul de creștinism adoptat de români, și anume un sincretism religios foarte complex, un amestec inextricabil de mitologie păgână și creștină, un creștinism folcloric sau - cum l-a denumit Mircea Eliade - un „creștinism cosmic”. În aceste condiții culturale și cultuale, populația din spațiul românesc nu s-a situat, de regulă, pe poziții doctrinare foarte rigide, exclusiviste și, prin urmare, intolerante față de doctrinele altor religii (mozaism, islamism) sau față de diversele erezii creștine. Acceptarea diferenței confesionale s-a materializat În câteva zicale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
existenței terestre în cel divin era consfințită politic, printr-un decret dat de senat pentru organizarea ceremoniei speciale de consecratio a împăratului (valabilă pentru întreaga oïkouménè). Decizia instituțională impunea ca omagierea defunctului august să iasă din "normalitatea" ritualică și din cadrul cultual comun al înmormântării, funus publicum, pentru a deveni un proces colectiv de divinizare a familiei imperiale. Funus ajunge să fie mai curând "antecamera" asimilării împăratului în rândul zeilor, ceea ce atestă modul în care se consolida în secolele I-IV cultul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și cu puterea. Populus romanus învață să-și memoreze identitatea și "istoria", să ducă valoarea modelelor și valoarea proprie la o scară care îi schimbă perspectiva atât asupra existenței, cât și asupra lumii căreia i se adresează Cetatea, prin formele cultuale urbi et orbi. Fastul ceremonialurilor sale, tot mai complexe, care, în timpul principatului, se transformă în comemorări ale relației dintre genius Augusti și zei (relatio inter divos), determină în cele din urmă o proiecție magnifică a împăratului și a sinelui comunitar
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
reprezentări (de la cele monetare la cele statuare): ideologie imperială, practică legislativă senatorială, viață spirituală și ceremonială. Adaptat monoteismului, la Constantinopol sistemul va da naștere imaginarului bizantin și apoi celui medieval creștin. Împăratul, princeps a diis electus, devine obiectul tuturor formelor cultuale închinate puterii (militare și urbane), fie ele aulice, fie populare (secolele III-IV, deși tendința de divinizare a augustului apăruse încă de la sfârșitul Republicii, de când se estompase funcția sa de magistrat, în favoarea rolului său de suveran). Programul edilitar roman de refondare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
IV și începutul secolului III î.Ch. de care țineau zeii triumfului militar (Benoist 268). Stăpân al lor, Jupiter Capitolinul, reprezentantul poliadei mitologice, deși este cel căruia Constantin I refuză să i se mai închine, îi "împrumută" acestuia componenta sa cultuală sacră, cea a solarității. Pentru că împăratul renunță la tetrarhia politică (v. fig. 21), el poate să reprezinte singur esența întrupată a imperiului. O relație similară a avut Constantin I, în peste 30 de ani de exercitare a funcțiilor înalte de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a analiza împreună admisibilitatea și fondul cauzelor, ținând cont de declarațiile oficiale de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzelor, după ce a deliberat, pronunță următoarea decizie: ÎN FAPT Organizația religioasă "Martorii lui Iehova - România" (Martorii lui Iehova) este o asociație cultuală cu sediul în București. Ceilalți 14 reclamanți sunt cetățeni români: Robert Fazakas s-a născut la data de 21 martie 1976 și locuiește în municipiul Târgu Mureș; Iacov Porav s-a născut la data de 4 noiembrie 1977 și locuiește
DECIZIE din 11 iulie 2006 privind cererile nr. 63.108/00, 62.595/00, 63.117/00, 63.118/00, 63.119/00, 63.121/00, 63.122/00, 63.816/00, 63.827/00, 63.829/00, 63.830/00, 63.837/00, 63.854/00, 63.857/00 şi 70.551/01, formulate de organizaţia religioasă "Martorii lui Iehova - România" şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185054_a_186383]
-
plan rectangular alungit înscriind pronaosul și naosul, cu dimensiunile 10m/6,5m și cu altarul poligonal. La aceste elemente constructive se adaugă prispe, la sud și la nord, cu scop dublu: de protejare a pereților construcției, de extindere a spațiului cultual, mai ales în trecut, când aici avea loc practicarea unor ritualuri de pomenire. Pronaosul bisericii este tăvănit. De pe grinzile din structura sa de bază se înalță spre cer unul din cele mai frumoase turnuri din zonă, svelt, de o distincție
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
românii/moldovenii] "o numesc la singular, ci de cele mai multe ori folosesc pluralul Zânele și spun că sunt niște fete frumoase care-și revarsă farmecul lor asupra altora". Remarcă lui D. Cantemir a fost reluată argumentat de Mircea Eliade: "zână" provine cultual și etimologic din Diana română (venerata amplu cel puțin după cucerirea Daciei). B. P. Hașdeu, însă, le consideră de origine germanica. Duridanov a comparat "Zané", "Zano", m.," Zână", f. cu antroponimele trace "Zanus", "Zania", "Αυλου−ζανης", "Αυλου−ζανις", illire "Zanatis
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
Art Gallery, Adina Dragan, Contrapunct, 01-05-2003;<br> Art is my weapon, Observator cultural, 15.04.2003;<br> Informații; Știri; La zi, Observator cultural, 15.04.2003; Informații; Știri; La zi, Observator cultural, 26.11.2002;<br> Agenda culturală. Expoziții, Observator cultual, 29.10.2002;<br> Informații; Știri; La zi, Observator cultural, 29.10.2002;<br> Agenda culturală. Expoziții, Observator cultural, 22.10.2002;<br> Vizitați/ consumați Observatorul cultural, Ion Bogdan Lefter, Observator cultural, 24.09.2002;<br> A 10-a Bienala
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]