336 matches
-
finalul poeziei lui Arghezi, nu sunt marcate prin semnele citării, ceea ce este specific intertextualității. Poezia poate fi „citită“ și cu o altă grilă de semnificații, ca o paro die a liricii proletcultiste care elogia „victoriile socialismului“, electrificarea satelor, mecanizarea agriculturii, „culturalizarea“ țărănimii. Această dimensiune parodică se realizează prin tonalitatea ironică, prin deconstruirea unor clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni tehnici) alături de regionalisme (chindie, plozi). Întregul discurs
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o putere simbolică, culturală și comunicativă, din care grupurile minoritare sînt excluse prin definiție). Locutorii pot deveni membri competenți din punct de vedere cultural prin procese de socializare lingvistică (mai mult decît prin procese de achiziție), care să realizeze atît "culturalizarea" interculturalității, cît și "naturalizarea" culturii. Un alt tip (și grad) de interculturalitate detectăm în noțiunea "interlimbă", prin care se surprinde "interacțiunea de limbi și de folosiri" cu care se confruntă scriitorul, "relațiile, într-o conjunctură dată, dintre varietățile aceleiași limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se mută la București și revista Convorbiri literare; perioada are un caracter preponderent universitar-academic, prin activitatea de cercetare în domeniul umanist. Obiectivele Junimii: răspândirea spiritului creativ; încurajarea literaturii naționale; sublinierea originalității culturii și literaturii române; crearea și impunerea valorilor naționale; culturalizarea maselor; unificarea limbii române literare. Titu Maiorescu avea o cultură solidă, din mai multe domenii: literară, culturală, estetică, filosofie. El a fost îndrumător cultural în epocă, a pus bazele criticii literare românești printr-o serie de lucrări importante: O cercetare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dacă din punct de vedere politic gazeta se păstrează în limitele legalității, în problemele culturale și literare redactorii sunt mai îndrăzneți, deși editorialul publicat în primul număr și intitulat Către publicul român din Bucovina nu anunță, în afara obișnuitelor acțiuni de culturalizare inițiate și de periodicele transilvănene, decât intenția de a ține pasul cu „direcția literară urmată de toți românii”. G.B. a făcut, prin literatura publicată și prin articolele de critică literară scrise de G. Bogdan-Duică, o meritorie propagandă națională în rândurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
în cadrul organizației/instituției? 7.2. Ce rol are organizația/instituția dvs. în viața culturală locală (craioveană) și regională? Care sunt principalele funcții culturale ale instituției dvs.? Obiective: • Căror nevoi culturale trebuie să răspundă • Participarea instituției la procesul de socializare și culturalizare 7.3. Care sunt cele mai reprezentative realizări ale dvs. în viața culturală a Craiovei? Care sunt efectele muncii dvs. asupra vieții culturale din Craiova? 7.4. Care este receptivitatea oamenilor din Craiova față de evenimentele și activitățile organizate de instituția
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
INSTITUȚIONALE (10 MIN) Obiective: • Evidențierea funcțiilor culturale ale instituțiilor cercetate • Stabilirea dificultăților organizaționale • Identificarea realizărilor instituționale culturale 8.1. Care sunt principalele funcții culturale ale instituției dvs.? • Căror nevoi culturale trebuie să răspundă • Participarea instituției la procesul de socializare și culturalizare 8.2. Care este receptivitatea oamenilor din Sibiu față de evenimentele și activitățile organizate de instituția dvs.? • Gradul de interes și de participare a sibienilor 8.3. Ce strategii folosiți pentru a avea un impact cultural mai mare asupra Sibiului? • Strategii
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
prezidate de C. Rădulescu-Motru, cu teza Modalitatea estetică a teatrului. Răspunzând chemării unor intelectuali bănățeni, în frunte cu viitorul deputat Avram Imbroane, pleacă în Banatul proaspăt unit cu țara pentru a se înscrie, cu devotament și febrilitate, în acțiunea de culturalizare a provinciei. Este redactor-șef la „Banatul”, devenit „Banatul românesc” (1919-1921), înființează și conduce, pe rând, publicațiile „Limba română” (1920) și „Țara” (1920-1921), în care semnează atât cu numele său, cât și cu pseudonimele Grămătic, Millu&Cam, Cronicar, Radical ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
lor fiind reluată abia la sfârșitul anului 1907, odată cu revenirea lui Spiru Haret la conducerea ministerului. în timpul primului război mondial, activitatea cercurilor culturale a fost întreruptă pentru ca începând din 1918 să înregistreze un nou reviriment valoric în realizarea sarcinilor de culturalizare a țărănimii, alături de casele de sfat și citire și de căminele culturale. La fel s-a întâmplat și în timpul celui de-al doilea război mondial, activitatea acestor cercuri reluându-se în anul școlar 1945/1946. După reforma învățământului din 1948
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cântec,dans și poezie ca: Zaharia C.,Horeanu C.,Neghiuc C.,Sofronescu Dumitru, țului Calistru, țului Mircea, Popescu Constantin, țului Didina care împreună cu alți tineri și-au petrecut timpul liber la activitățile corale. Avântul și dorința de a munci pentru culturalizarea maselor țărănești din comună, au dus la înființarea în 1927, a Ateneului Popular Român din Hudești, instituție culturală, care avea drept scop, ridicarea și dezvoltarea nivelului cultural al sătenilor din comună. Sub conducerea unor entuziaști învățători ca: Ioan Niculiu, Constantin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tabloul cu regele Mihai. Se trece la sărbătorirea zilei armatei sovietice la 21 februarie, a zilei de 1 mai, a zilei de 7 noiembrie, proclamarea republicii la 30 decembrie. Cadrele didactice erau obligate să dedice 2 ore pe săptămână pentru culturalizarea maselor populare. Populația școlară este în creștere și localul devine neîncăpător, chiar dacă se învăța și după amiaza. în condițiile trecerii la generalizarea învățământului de 7 și apoi de 8 ani se trece la construcția unui nou local de școală din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sunt curați, vioi și disciplinați . . .Disciplina de care sunt stăpâniți elevii, vioiciunea și întrecerea în a da răspunsuri dovedesc că această clasă este foarte bine pregătită. Fiind înv. cultural a organizat în anul școlar 1945/1946 cursuri pentru alfabetizare și culturalizare la școlile primare din comună. D-l Molocea e președintele Cercului de studii în cadrul căruia a depus o foarte frumoasă activitate stimulând colegii în muncă și canalizându-o pe noul drum al școlii poporului. . . Este director al Căminului cultural activând
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la Iași de la 9 mai 1853 până la 1 mai 1854. Subintitulată „foaie sătească” și subvenționată de Departamentul Cultului și Învățăturilor Publice, gazeta apărea, probabil, în continuarea mai vechiului periodic „Foaie sătească” (1839-1851), propunând, în spirit iluminist, o acțiune moderată de culturalizare a țăranului. Acest program, sintetizat într-o Înștiințare semnată de Costache Negruzzi, în calitate de redactor, prevede tipărirea de scrieri cu caracter moral și educativ, potrivit cu nivelul de înțelegere al sătenilor, de articole referitoare la economia rurală și casnică și chiar de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289487_a_290816]
-
încadrare a poporului român în contextul mai larg al vieții politice din Balcani și din Europa Centrală, prilej de afirmare a unității naționale și culturale a românilor. În continuarea ideologiei culturale pașoptiste, redactorii încearcă să pună bazele unei politici de culturalizare, cultura fiind, în concepția lor, principala condiție a progresului național și social. Ideea directoare e aceea că poporului trebuie să i se dea o literatură științifică și beletristică accesibilă: cărți de popularizare despre agricultură, administrație etc., scrieri de istorie universală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
aibă loc prin acumulări firești, nu sub impulsul imitării, impunerii sau sub cel al înlăturării bunelor obiceiuri ale pământului, pentru că nimic nu este mai păgubitor decât „zgomotul de cuvinte fără fapte”. Consideră absolut necesară utilizarea limbii țării ca instrument de culturalizare și de îmbogățire a valorilor spirituale naționale, pentru aceasta trebuind ca limba română să pătrundă în școli ca prim obiect de studiu. Nu refuză ideea îmbogățirii limbii vorbite prin asimilarea de neologisme, dar crede că ele se cer admise cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
cu cele destinate practicii culturale și de Învățămînt”, concluzionînd pe bună dreptate că „Adeseori lipsa de cunoștințe și de conștiință asupra valorii sale materiale produce desconsiderare, neglijare” și deci „prin conferirea unor valori bănești, realizăm și o operă firească de culturalizare, În sensul că oricine va sesiza că nu este vorba la un obiect arheologic, istoric, o lucrare de artă, o piesă etnografică sau din domeniul științific și tehnicii, doar de așa-zisa valoarea simbolică, ci de una concretă, exprimată În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
superioare. Numirea În posturi-cheie a unor persoane provenite din țara de origine a firmei-mamă are un efect important asupra autonomiei, deoarece expatriatul va lua măsuri și decizii În acord cu firma-mamă, influențat fiind de un lung proces de socializare și culturalizare desfășurat În interiorul organizației. În acest sens, apare posibilitatea ca autonomia să nu mai fie veritabilă, deoarece responsabilul este perfect de acord cu firma-mamă, În cazul unor conflicte de obiective sau a unor presiuni divergente deciziile sale fiind favorabile acesteia din
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poemului, și dezbateri de idei, exprimând cele mai temerare atitudini din cuprinsul i. românesc. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, passim; D. Popovici, La Littérature roumaine à l’ époque des Lumières, Sibiu, 1945; Romul Munteanu, Contribuția Școlii Ardelene la culturalizarea maselor, București, 1962; Al. Piru, Literatura română premodernă, București, 1964, 234-270; Lucian Blaga, Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, îngr. G. Ivașcu, București, 1966; Duțu, Coordonate, 291-327; Rotaru, O ist., I, 61-76; Ovidiu Papadima, Ipostaze ale iluminismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
să însemne discriminare. Nu orice diferență semnalizată este discriminare! Mitul V. Dacă ceva este rezultat al procesului de evoluție, trebuie să fie prezent la naștere. Dacă nu apare la naștere, este mai probabil să fie rezultat al procesului de învățare/culturalizare Argumentul este cel puțin ciudat. Nou-născuții nu au dinți la naștere. Spunem, după ce îi dobândesc, că i-au învățat? Similar, învață fetele să aibă sâni? Mitul VI. Genetic versus Mediu Întrebarea „Ce este mai important în dezvoltarea unui individ, geneticul
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ține de valorificarea diferitelor sisteme și niveluri de semnificații ale reprezentării femeii pariziene. Discursul Parisului și al Parizienei este o istorie cu o complexitate în progresie a formelor de reprezentare. Însăși epoca modernă se caracterizează printr-o istorizare, socializare și culturalizare a reprezentării, în urma faptului că literatura și artele devin din ce in ce mai mult expresii ale societății. Proiectul acestui studiu rezidă în înscrierea unui element fundamental al structurii românești personajul în problematică reprezentării. Reprezentarea Parizienei tinde spre o osmoza între ideologie și poezie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lui Iosif Vulcan. Deși revista nu are un articol-program, orientarea ei, sugerată în parte de titlu, se conturează clar de la primele numere. Subintitulată „Foaia poporului român”, Ș. cultivă interesul pentru folclor, promovând totodată și literatura originală menită să contribuie la culturalizare. Acestui deziderat încearcă să îi răspundă și succintele prezentări făcute unor cărturari ca G. Barițiu, Timotei Cipariu, B. P. Hasdeu, Al. Hurmuzachi, notițele istorice despre Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, precum și multe din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
învățătorilor din județul Cluj”. Director este Vasile Chintoanu, redactor responsabil, Nicolae Găgescu, administrator, Damian Popescu. Comitetul de redacție: Nicolae Găgescu, Vasile Patriciu, Augustin Dordai, Dumitru Tăuțan, Vasile F. Călugăru. Revista își propune să antreneze energiile corpului învățătoresc în acțiunea de culturalizare. Rubrici: „Cronici”, „Cărți”, „Reviste”, „Teatru”, „Informații”, „Fapte”. Semnează versuri V. Copilu-Cheatră, Gabriel Țepelea (Lunei), Victor Ilieșiu, Radu Stâncă (Invitație la dans, Olimpică). Proza publică V. Copilu-Cheatră (Mămăligari), Nicolae Albu, Leontin Brudașcu, Alexandru Popescu, iar publicistica, Ion Agârbiceanu (Școala românească și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287083_a_288412]
-
alte naționalități, viața rurală și urbană); realizările umane prin prelucrarea și valorificarea economică de către om a ofertelor naturii (agricultură, creșterea animalelor, industria, comerțul, transportul, finanțele), conducerea administrativă, viața cultural-științifică, artistică, învățământul și cercetarea etc. Într-adevăr, o carte operă de culturalizare în mai toate laturile vieții infra și suprastructurale, un model de geografie generală, atotcuprinzătoare, cu iz didactic, dar care prin seriozitatea suportului științific deschide largi orizonturi spre geografia modernă. Așadar, geologul Grigore Cobâlcescu prin a sa "Geografie fizică a Daciei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu flori și zâmbete... la Corbi mașina voievodală a fost întâmpinată de un pâlc de călăreți în mândrele lor straie sărbătorești <...>. La Corbi, Stănești și Nucșoara, Voievodul s-a interesat îndeaproape de activitatea celor trei echipe regale ce lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
preot (hirotonit în 1922). Prin dârzenie, tenacitate, și-a înzestrat localitatea, într-un avânt înrudit cu spiritul acțiunilor lui Spiru Haret, cu casă de citire, cămin cultural, farmacie, muzeu, bancă populară și cooperativă de consum. Ca să-și ușureze activitatea de culturalizare, și-a achiziționat, în 1929, o tipografie, unde a editat atât revista „Izvorașul” (1919-1939), cât și periodicele „Opaițul satelor” (1927-1931), „Alarma satelor”, calendare, cărți. Acest „alt Coresi” (cum l-a numit Ion Simionescu) a făcut din localitatea sa mehedințeană „un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
9.7. Educația religioasă - o posibilitate pentru Învățământul preșcolar 9.8. Argumente pentru o educație religioasă În liceu 9.9. Biserica și școala - instanțe ale spiritualizării ființei umane 9.10. E permisă oficierea unei slujbe religioase În școală? 9.11. Culturalizarea religioasă - o coordonată a Învățământului românesc 10. Formare și edificare prin experiența sacrului 10.1. De ce n-am avea fiecare „religia” noastră? 10.2. Postul, ocazie de concentrare și re-centrare 10.3. Spovedania sau despre calea de mijloc 10.4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]