336 matches
-
de confrați, cu o hiperbolă strivitoare, „un Caragiale al Ardealului”, B. are însă o altfel de însemnătate. El a fost mai cu seamă un om plin de energie, ingeniozitate și talent, un ferment într-o utilă acțiune de luminare și culturalizare. În perioada budapestană, sprijinit de alți studenți români, membri ai Societății „Petru Maior”, ia inițiativa întemeierii și finanțării revistei „Luceafărul”, fiind editor și redactor responsabil până la sfârșitul anului 1902, apoi doar editor, până în aprilie 1903, când trece gazeta în mâinile
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
hârtie la Piatra Neamț (Petrodava), în 1841. Tot în 1832, pune bazele Arhivelor Statului din Iași, instituție nouă, prețioasă pentru istoria națională, la direcția căreia s-a aflat până în 1849 și, scurt timp, în 1857 și 1858. Presa, ca factor de culturalizare în spiritul unui program de sorginte iluministă, este îndatorată mult lui A., întemeietorul publicațiilor periodice din Iași. La 1 iunie 1829, editează „Albina românească”, prima gazetă politică și literară din Moldova, ce sugera din titlu o deschidere spre ambele principate
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
a ridicat să plece spunându-ne cu voce guturală că vom fi anunțați când va avea loc următoarea întâlnire. Altfel, colaboram destul de bine. Așa cum ați aflat mai înainte, printre altele, fiecare dintre noi trebuia să contribuie activ la procesul de culturalizare a maselor. Prima și ultima mea acțiune de acest fel a avut loc la 23 august. După ce am fost temeinic instruit de un activist în legătură cu modalitățile de evitare a eventualelor provocări ce se pot manifesta prin unele întrebări încuietoare (a
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
au indicat corect locul de întâlnire”. S-au adunat cu chiu cu vai cam 15-16 persoane în vârstă, unii abia mergând sprijiniți în cârje, fiind probabil singurii care meritau să beneficieze de fericita ocazie de a participa la procesul de culturalizare, drept recompensă că nu plecaseră încă la nuntă. Văzând cu câtă plăcere nedisimulată mă urmăreau, am sărit vreo câteva pagini fără a afecta câtuși de puțin importanța prelegerii, bucurându-mă la sfârșit de câteva bătăi sincere din palme pentru grija
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
mioritic. Hunedoara nu e Clujul. Acolo, trecutul încărcat nu e cel „iluminist”, ci mai ales cel daco-roman, dar și medieval. Am trăit în castelul lui Matiaș Corvin verile, când o făceam pe ghizii puiandri ai clasei muncitoare în curs de culturalizare. Este o vreme pe care tu nu ai prins-o. Eu eram puberă și apoi adolescentă, tu copil, apoi copilandru. Cred că nu trebuie să ne lăsam atât de conduși de deconstructivism, încât să nu recunoaștem, de pildă, că într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și rece, vorba poetului. Mie cântărește-mi 10 grame de magiun. Dar să fie de perje. MARȚIALII Acum o săptămână, pe la orele zece post meridian, cineva a bătut la ușă tocmai în momentul în care , pe micul ecran, Societatea de Culturalizare prin Cablu ne deconecta cu o nouă secvență memorabilă în care eroul principal decupa cu satârul ultima porție din iubita infidelă.Bătăii în ușă i-a urmat alinierea familiei în hol și în lanț, exact după tradiția indiană ușor îmbunătățită
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
funcționat ca învățător prin diverse localități din județele Prahova, Brașov, Buzău și Tutova. Din 1952 am locuit neîntrerupt, în acest oraș activând pe la diferite școli, până la pensionare. Oriunde am profesat, în afara activității la catedră am desfășurat o bogată activitate de culturalizare, conform statutului cadrelor didactice. Sunt căsătorit din 1941, soția profesoară, menaj-gospodărie, dar n-a fost încadrată decât ca învățătoare și apoi ca educatoare - deoarece am avut unele greutăți și dificultăți în regimul comunist. Sunt posesorul unei case modeste, însorită și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
să însemne discriminare. Nu orice diferență semnalizată este discriminare! Mitul V. Dacă ceva este rezultat al procesului de evoluție, trebuie să fie prezent la naștere. Dacă nu apare la naștere, este mai probabil să fie rezultat al procesului de învățare/culturalizare Argumentul este cel puțin ciudat. Nou-născuții nu au dinți la naștere. Spunem, după ce îi dobândesc, că i-au învățat? Similar, învață fetele să aibă sâni? Mitul VI. Genetic versus Mediu Întrebarea „Ce este mai important în dezvoltarea unui individ, geneticul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aparentă explozie a investigațiilor în direcții multiple. Nu este însă valabil acest lucru pentru toate locurile în care antropologia se învestește într-o perspectivă care reprezintă tocmai "unitatea socialului" în conjuncturi singulare depinzând mereu de "ordinea mondială"? Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței* Referința culturală funcționează ca un operator de distincție și de diviziune, de ordonare și de ierarhizare, iar convocarea ei este exacerbată în perioadele de criză și de restructurări sociale, economice și politice. Această implicare a noțiunii de "cultură" ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tranziție la o antropologie erudită, alibi sau "conversiune" recentă. Să amintim foarte rapid apogeul și apoi declinul "culturii de întreprindere", înainte de a ne îndrepta atenția spre reînnoirea unui diferențialism peren, sub formele sale etnoeconomice, al căror succes devine eficace prin culturalizarea pieței. Ideea conform căreia întreprinderile ar putea fi considerate locuri de efervescență a unor "microculturi" specifice s-a născut în deceniul șaptezeci-optzeci, sprijinindu-se pe unele lucrări istorice și etnografice din Europa Centrală despre straturile muncitorești, diversificarea și specializarea în raport cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a endogenizării unei figuri exotice epurate și simplificate la o distanțare față de modernitatea exotică în același timp complexă și dualizată obligând la o situare în raport cu polii ei culturali pozitivi și negativi desenează o coerență în peisajul cultural actual al unei "culturalizări" a economicului care se detașează de întreprindere pentru a se concentra asupra pieței. Dacă menținerea asocierii dintre exotic și "comunitar" este înțeleasă ca o permanență care instituie de fiecare dată comunitatea imaginară de interese și de pulsiuni a celor două
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
industrializare și în căutare de inspirație, eponimul indigen triumfând asupra hazardurilor pieței și eternul perdant rătăcit în meandrele etnoculturale ale propriului particularism și asumând poziția de mediator al procesului. Această trecere de la un "management cultural" perimat al întreprinderii la o culturalizare a pieței îl poate plasa pe "creatorul întreprinderii" autohtone într-un proces cu necesitate singularizat, al cărui prizonier înduioșător și totodată tragic devine; directorul întreprinderii ivoriene studiate de L. Bazin 69 ilustrează deosebit de bine acest "revers al decorului", adică efectele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se mulțumește cu resturile pieței -, ci în grupurile sociale mizerabile menținute în contact cu pământul și / sau constrânse la angajarea eventuală ca zilieri imigranți pe șantiere. Dacă este așadar necesar să se facă o demarcare în raport cu tendința actuală a unei culturalizări înglobând întreprinderea în cadrul pieței, interogația antropologică rămâne în schimb valabilă în privința modurilor de interpretare a singularității raporturilor sociale și a logicilor actorilor în configurații precise. Să revenim asupra cazului deja evocat al filialei unei multinaționale americane din Bangladeș pentru a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înmulțesc pe tot cuprinsul lumii, plasează în general în centrul logicii lor o remodelare a conexiunilor între economie și legitimarea politică. Ele tind să eclipseze solidaritățile construite pe referința muncii și la clasele sociale generate în cadrul producției capitaliste. În sfârșit, culturalizarea pieței(lor) o transformă pe aceasta din urmă într-un loc și o miză a înfruntărilor imaginare cu ceilalți, în spații dedublate la nivel local și mondial, dar, totodată, și tocmai de aceea, ale reformulării raportului cu figura statului. Întreprinderea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Frontul Democrat Social, iar de la Partidul liberal -Gheorghe Baban. PERIOADA 1945 -1989 Aparatul administrativ a slujit comuna în spiritul politicii Patidului Comunist, care viza desființarea moșierimii, persecuția celor avuți (chiaburii) și a foștilor lideri politici, cooperativizarea și dezvoltarea agriculturii socialiste, culturalizarea maselor, dezvoltarea învățământului, a comerțului local, paralel cu o serie de obiective edilitar- gospodărești. Mai întâi s-a trecut prin faza de întovărășire (T.O.Z.), înființându-se în 1951 la Oncești Gospodăria Agricolă Comunală - G.A.C. „Victoria socialismului”, de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Reta Sularu și Elena Boghiu. O mențiune importantă se impune pentru participarea cadrelor didactice la toate formațiile artistice, ca interpreți și instructori: Ion Perju, Viorel Pintilescu, Georgeta Carp, Anișoara Nastase, Elena Pintilescu, Nelia și Octavian Iftimie,. Un rol important în culturalizarea sătenilor l-a avut și caravana cinematografică, iar mai apoi (până în 1989), erau două cinematografe sătești în comună: unul stabil, la Tarnița (deservit de-a lungul timpului de Sâlică Chirilă și Ionel Sofronea) și unul mobil, la Oncești, care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
multă trudă să nu se risipească, tinerii se căsătoreau în cadrul aceluiași sat. Nunta constituia un ceremonial complex de trecere, cu ritualuri ce se respectă și astăzi, cu anumite minusuri față de cele tradiționale și cu elemente noi datorate atât procesului de culturalizare, cât și schimbărilor social- economice petrecute în satul românesc. De obicei, tinerii se cunoșteau la hora satului, la clăcile de la muncile agricole, cu ocazia sărbătorilor de peste an sau la nunți. Flăcăul, după ce cunoștea și-i plăcea fata, era cel care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a editurii citate. N-o facem nu numai pentru că nu i-am consultat evidențele, dar, în condițiile 318 actuale, am putea fi acuzați, fie că îi facem publicitate... Notăm cele de mai sus ca o activitate deosebit de importantă pe frontul culturalizării, dar enumerăm și câteva din cele circa 200 de cărți cu subiecte din diferite domenii, unele cu autori stabiliți în Franța, Canada, Finlanda etc.:“Biserica Sfântul Gheorghe” din Huși, de Costin Clit, “Mânăstire Moreni” de Gheorghe Ghenghe și Marin Rotaru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Jupiter? (Tot prin ureche) Castor și Pollux din coaja oului pe care l-a ouat (și l-a clocit) Leda?". Iar cum acestea i se par și ele de prisos, își trimite leneșii cititori direct la sursă, prin îndemnul la culturalizare "Citiți Istoria naturală a lui Pliniu (cartea VII, capitolul 3) și nu-mi mai bateți capul!". Cu această secvență debutează una dintre seriile ce se suprapun în roman, numită de Bahtin seria științifică, anatomopatologică. Într-adevăr, corpul uman ale cărui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a echilibrului uman, • micșorare a influenței negative a sistemelor școlare nereformate. Atunci, constatăm că acțiunea educativă tinde să acopere variatele sensuri ale acestei dezvoltări umane, rezultând și diferite categorii de acțiuni: de socializare, de câștigare a moralității, de profesionalizare, de culturalizare, de autocunoaștere și autoeducație, de spiritualizare, de autodezvoltare continuă. La care se poate adăuga și îndeplinirea dorinței de libertate, înscrisă în natura umană, căci este un sens al ei tot mai actual, în contextul democratizării vieții sociale complexe calea spre
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în mod evident, situație ce îi poate bulversa echilibrul lăuntric, astfel încât găsirea soluțiilor la micile și marile dileme ale sale a devenit o necesitate, iar a fi competitiv este o condiție existențială. Procesul educațional este un act de socializare, de culturalizare, de formare și de dezvoltare a personalității, dus la îndeplinire de echipa didactică. Idealul educațional în învățământul românesc vizează dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, formarea personalității autonome și creative. Demersurile educaționale, vizând dezvoltarea personalității elevilor, impun participarea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Societății Funcționarilor Comerciali nu făcea nici el figurație. Revista Făt-Frumos întemeiată de George Tutoveanu în 1904, care înlocuia „Paloda Literară”, moștenitoarea ziarului „Paloda”, organ al intereselor generale, fondat de tipograful G.Cațafani, dar și „Vocea Tutovei” organ național-democrat susțineau direct culturalizarea, ieșirea cu seratele literare și muzicale la sate... În asemenea atmosferă, îmbrăcat în hainele cele mai simple, iarna de șiac mânăstiresc și cu căciulă brumărie de oaie, iar vara haine albe de dril și cu pălărie de paie cât roata
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
finalul poeziei lui Arghezi, nu sunt marcate prin semnele citării, ceea ce este specific intertextualității. Poezia poate fi „citită“ și cu o altă grilă de semnificații, ca o paro die a liricii proletcultiste care elogia „victoriile socialismului“, electrificarea satelor, mecanizarea agriculturii, „culturalizarea“ țărănimii. Această dimensiune parodică se realizează prin tonalitatea ironică, prin deconstruirea unor clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni tehnici) alături de regionalisme (chindie, plozi). Întregul discurs
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pentru profesiunile sociale, procesele de grup, negocierea contractelor, planificarea ambianței și protecția mediului. Profesia de psiholog s-a dovedit ca fiind extraordinar de flexibilă și capabilă de adaptare, specialiștii din aceste domenii implicându-se în îmbunătățirea vastă a protecției muncii, culturalizarea consumatorului, pretenția pentru condiții de muncă umane și ambianță corespunzătoare cu progresul tehnic mai ales în privința noilor media și a sistemului de prelucrare a datelor. Acceptarea serviciilor psihologice în domeniul sănătății a constat din sarcini profesionale preventive și de reabilitare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]