227 matches
-
de la o sursă la un receptor; m) proces prin care o sursă transmite un mesaj unui receptor cu intenția de a-i influența comportamentele ulterioare. Subliniind superioritatea comunicării umane, prin raportare la cea tehnologică, C. Noica insista asupra sensului de cuminecare: “și totuși comunicarea nu e totul; poate nici la mașini, cu siguranță nu la oameni. Comunicarea este de ceva, cuminecarea e în sînul a ceva întru ceva. Comunicarea trebuie să fie, și în orice caz, să fie fără rest; cuminecarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a-i influența comportamentele ulterioare. Subliniind superioritatea comunicării umane, prin raportare la cea tehnologică, C. Noica insista asupra sensului de cuminecare: “și totuși comunicarea nu e totul; poate nici la mașini, cu siguranță nu la oameni. Comunicarea este de ceva, cuminecarea e în sînul a ceva întru ceva. Comunicarea trebuie să fie, și în orice caz, să fie fără rest; cuminecarea nu se petrece decît dacă există un rest, și cu atît mai bine cu cît zona de rest e mai
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cuminecare: “și totuși comunicarea nu e totul; poate nici la mașini, cu siguranță nu la oameni. Comunicarea este de ceva, cuminecarea e în sînul a ceva întru ceva. Comunicarea trebuie să fie, și în orice caz, să fie fără rest; cuminecarea nu se petrece decît dacă există un rest, și cu atît mai bine cu cît zona de rest e mai mare. Comunicarea e de date, de semnale sau chiar de semnificații și înțelesuri; cuminecarea e de subînțelesuri. Viața și societatea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
orice caz, să fie fără rest; cuminecarea nu se petrece decît dacă există un rest, și cu atît mai bine cu cît zona de rest e mai mare. Comunicarea e de date, de semnale sau chiar de semnificații și înțelesuri; cuminecarea e de subînțelesuri. Viața și societatea nu ar fi nimic fără înțelegere și înțelesuri, dar ar fi totdeodată prea puțin fără subînțelegere și subînțelesuri.“ De Vito definește actul de comunicare drept „acțiune cu una sau mai multe persoane, de trimitere
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Pr. Rafail Noica încearcă să definească noțiunea de cuvânt, de cuvânt al Domnului, plecând de la existența a priori a ceea ce numește "cultura Duhului"5. Dincolo de nivelul prim, cel de informație al cuvântului, el mai semnifică, în tradiția religioasă, și împărtășire, cuminecare. Cultura, ca o devenire a propriei cultivări există o cultură a păcatului, "o cultură smintită", tot așa cum există o cultură a pământului este în permanent acord cu vocea Tatălui ceresc, modelând existența umană. Această voce interioară se dezvoltă treptat prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
esențial este următorul: aceasta e perspectiva din care prinde contur acel om total sau deplin de care au vorbit Iorga și, apoi, Noica, acesta este unghiul sub care se lasă stră-văzute, în profunzimea lor, relațiile de comuniune (adică: și de cuminecare, cu sensul pe care-l recuperează filosoful de la Păltiniș în rostirea românească) dintre Eminescu și ceea ce numim gîndirea fondatoare. Egipetul: un holomer Acest din urmă raport dintre Eminescu și placenta fondatoare a spiritului european nu a stat niciodată și niciunde
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în subiectivitatea acestora pentru a le face tot mai vizibile și, paradoxal, tot mai încărcate de obiectivitate. E la mijloc un proces care face, doar el, posibilă comunicarea și pentru cei ce împărtășesc aceleași sensuri ale cuvintelor comuniunea, id est: cuminecarea din aceeași substanță a înțelesului lămuritor. Cele aproximativ o sută de cuvinte cărora Noica le-a făcut biografia spirituală au, ca și la Platon cele o sută cincizeci de cuvinte din limba greacă, forța semantică a fundamentului rostirii românești. În
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
abordarea pozitivistă. Dincolo de înțelesurile sale imediate, un cuvînt poate sub-spune, supra-spune, juxta-spune varii lucruri pentru cel ce rostește, atitudine, spune Noica, specifică poetului și, în egală măsură, filosofului cînd sugerează, chiar prin licență, sensuri noi sau neconfirmate. Rațiune, comunicare și cuminecare Vorbind despre eroziunea unei culturi, despre secătuirea pe care un act de cultură o poate aduce limbii unei comunități, Noica invoca argumentele hegeliene ale aventurii pe care o trăiește spiritul în lume. Spiritul trece de la substanță la subiect sau altfel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Noica jocul și mersul istoriei: ele sînt date de relația dintre rațiunea difuză și rațiunea trează, cea din urmă atît de stăpînă pe sine și, în egală măsură, concentrată, fiind aptă pentru comunicare, dar avînd în pliurile ei și funcția cuminecării: "Te hrănești din substanța ta spirituală, atunci cînd cunoști și te cultivi. Te hrănești din cuvintele limbii tale, le mănînci înțelesurile, și te afirmi ca ființă cu înțeles universal ca persoană umană gînditoare pe socoteala substanței tale spirituale"69. După ce
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o folosesc. Observațiile și judecățile lui Noica, abil construite de multe ori pe liziera unor sofisme seducătoare, dezvăluiau o privire acut personalizată asupra comunicării în viață și societate: "Comunicarea trebuie să fie, și în orice caz, să fie fără rest; cuminecarea nu se petrece decît dacă există un rest, și cu atît mai bine cu cît zona de rest e mai mare. Comunicarea e de date, de semnale sau chiar de semnificații și înțelesuri; cuminecarea e de subînțelesuri"70. Adîncimile și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
orice caz, să fie fără rest; cuminecarea nu se petrece decît dacă există un rest, și cu atît mai bine cu cît zona de rest e mai mare. Comunicarea e de date, de semnale sau chiar de semnificații și înțelesuri; cuminecarea e de subînțelesuri"70. Adîncimile și complexitatea comunicării, subtilitatea și orizontul deconstruirii sensurilor limbajului nostru toate acestea, desfășurate în registrul unei regii în care mereu rămîne un rest, țin, după Noica, de cuminecare. În cele din urmă, cuminecarea este chipul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
semnale sau chiar de semnificații și înțelesuri; cuminecarea e de subînțelesuri"70. Adîncimile și complexitatea comunicării, subtilitatea și orizontul deconstruirii sensurilor limbajului nostru toate acestea, desfășurate în registrul unei regii în care mereu rămîne un rest, țin, după Noica, de cuminecare. În cele din urmă, cuminecarea este chipul esoteric pe care-l are limba unei comunități, mai exact: politropia sub care se înfățișează întrebuințarea limbajului, forma concretă pe care o îmbracă limba la un moment dat și căreia, prin cuminecare, i
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și înțelesuri; cuminecarea e de subînțelesuri"70. Adîncimile și complexitatea comunicării, subtilitatea și orizontul deconstruirii sensurilor limbajului nostru toate acestea, desfășurate în registrul unei regii în care mereu rămîne un rest, țin, după Noica, de cuminecare. În cele din urmă, cuminecarea este chipul esoteric pe care-l are limba unei comunități, mai exact: politropia sub care se înfățișează întrebuințarea limbajului, forma concretă pe care o îmbracă limba la un moment dat și căreia, prin cuminecare, i se amintește partea uitată de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de cuminecare. În cele din urmă, cuminecarea este chipul esoteric pe care-l are limba unei comunități, mai exact: politropia sub care se înfățișează întrebuințarea limbajului, forma concretă pe care o îmbracă limba la un moment dat și căreia, prin cuminecare, i se amintește partea uitată de sensuri. Cuminecarea este, pentru Noica, un sinonim al polisemiei unei limbi sau, altfel spus, al productivității ei nu doar pragmatice. Iar dacă "acasă la dînsa limba românească este o bună gospodină și are multe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
chipul esoteric pe care-l are limba unei comunități, mai exact: politropia sub care se înfățișează întrebuințarea limbajului, forma concretă pe care o îmbracă limba la un moment dat și căreia, prin cuminecare, i se amintește partea uitată de sensuri. Cuminecarea este, pentru Noica, un sinonim al polisemiei unei limbi sau, altfel spus, al productivității ei nu doar pragmatice. Iar dacă "acasă la dînsa limba românească este o bună gospodină și are multe de toate" (Eminescu), acest lucru se întîmplă datorită
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
polisemiei unei limbi sau, altfel spus, al productivității ei nu doar pragmatice. Iar dacă "acasă la dînsa limba românească este o bună gospodină și are multe de toate" (Eminescu), acest lucru se întîmplă datorită sporirii sensurilor prin sub-înțelesuri, adică prin cuminecare. Noica spunea, în deceniul șapte al veacului trecut, că un atare fenomen al cuminecării s-a petrecut în sat, în universul închis creat de femeie, în societățile oricît ar fi fost acestea de deschise și devenise ca și comunicarea ca
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acasă la dînsa limba românească este o bună gospodină și are multe de toate" (Eminescu), acest lucru se întîmplă datorită sporirii sensurilor prin sub-înțelesuri, adică prin cuminecare. Noica spunea, în deceniul șapte al veacului trecut, că un atare fenomen al cuminecării s-a petrecut în sat, în universul închis creat de femeie, în societățile oricît ar fi fost acestea de deschise și devenise ca și comunicarea ca atare tot mai lărgită în chiar societatea în care visa și scria filosoful. Pentru
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în sat, în universul închis creat de femeie, în societățile oricît ar fi fost acestea de deschise și devenise ca și comunicarea ca atare tot mai lărgită în chiar societatea în care visa și scria filosoful. Pentru sensul restrîns al cuminecării, Noica apela, etimologic, la latinescul communicare și, prin latina ecleziastică, la înțelesul comun al noțiunii în orice limbă romanică: "de a se împărtăși de la, a se împărtăși întru ceva"71. Numai că astăzi, preciza el, limba este ea însăși o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
etimologic, la latinescul communicare și, prin latina ecleziastică, la înțelesul comun al noțiunii în orice limbă romanică: "de a se împărtăși de la, a se împărtăși întru ceva"71. Numai că astăzi, preciza el, limba este ea însăși o formă de cuminecare și nu mai este obligatoriu înțelesul originar al termenului. Noica nu explica însă mai limpede ce însemna, în societatea socialistă, sporirea cuminecării, a sub-înțelesurilor, într-un spațiu lingvistic cucerit, cum știm, de principiul orwellian al dublei gîndiri: "Dubla gîndire reprezintă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a se împărtăși întru ceva"71. Numai că astăzi, preciza el, limba este ea însăși o formă de cuminecare și nu mai este obligatoriu înțelesul originar al termenului. Noica nu explica însă mai limpede ce însemna, în societatea socialistă, sporirea cuminecării, a sub-înțelesurilor, într-un spațiu lingvistic cucerit, cum știm, de principiul orwellian al dublei gîndiri: "Dubla gîndire reprezintă capacitatea cetățeanului din Oceania de a susține două opinii divergente, de a împărtăși concomitent două convingeri diferite și, mai mult, abilitatea de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
limbii de lemn în România, cînd proprietatea cuvîntului, ordinea, logica și axiologia erau aruncate în prăpastie. E aici motivul pentru care nu reușim decît parțial să sub-înțelegem referința lui Noica din următoarea formulare: "Socialismul acest lucru îl cere tuturor: o cuminecare mai largă"73. În schimb, cînd judeca felul în care radioul și televiziunea deveneau, din mijloace de comunicare, "tot atîtea feluri de a cumineca", Noica intuia exact, chiar dacă într-o formă esopică, puterea de manipulare a ceea ce numim azi comunicare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
tot atîtea feluri de a cumineca", Noica intuia exact, chiar dacă într-o formă esopică, puterea de manipulare a ceea ce numim azi comunicare mediatizată. Poate tocmai de aceea, invocînd acele societăți unde "partea de comunicare e mai întinsă decît cea de cuminecare" (și era indicat în mod expres Apusul), el vorbea de neputința acestor comunități de a-i împiedica pe tineri "să se răzvrătească sau să plece pe sub poduri". Pentru ca apoi, fără a-și dezminți stilul jucăuș, să încheie ironic reflecția: "De-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vorbea de neputința acestor comunități de a-i împiedica pe tineri "să se răzvrătească sau să plece pe sub poduri". Pentru ca apoi, fără a-și dezminți stilul jucăuș, să încheie ironic reflecția: "De-ar putea găsi scris pe vreunul din ele: cuminecare! Poate ar regăsi atunci, dacă nu de-a dreptul comunitatea umană, măcar binefacerea culturii ei"74. Prin urmare, cuvîntul cuminecare, credea Noica, poate fi considerat drept unul al limbii obișnuite, limba fiind astfel în egală măsură cuminecare și comunicare, căci
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
apoi, fără a-și dezminți stilul jucăuș, să încheie ironic reflecția: "De-ar putea găsi scris pe vreunul din ele: cuminecare! Poate ar regăsi atunci, dacă nu de-a dreptul comunitatea umană, măcar binefacerea culturii ei"74. Prin urmare, cuvîntul cuminecare, credea Noica, poate fi considerat drept unul al limbii obișnuite, limba fiind astfel în egală măsură cuminecare și comunicare, căci așa și numai așa putem ajunge să descifrăm și să comunicăm tot mai multe sensuri din cele virtual posibile, înțelesuri
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vreunul din ele: cuminecare! Poate ar regăsi atunci, dacă nu de-a dreptul comunitatea umană, măcar binefacerea culturii ei"74. Prin urmare, cuvîntul cuminecare, credea Noica, poate fi considerat drept unul al limbii obișnuite, limba fiind astfel în egală măsură cuminecare și comunicare, căci așa și numai așa putem ajunge să descifrăm și să comunicăm tot mai multe sensuri din cele virtual posibile, înțelesuri pe care potirul cuminecării (ni) le lămurește printr-o insolită alchimie a spiritului limbii. Și nu degeaba
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]