365 matches
-
jos drumurile de la Ibănești la Dorohoi. Vreo 12 kilometri.” Numai astfel se poate explica uriașul izvor nesecat de umor ce-l apropie de Creangă, dublat de gravitate, de o luciditate gravă, de conștiință sfredelitoare, la care se adaugă vorba molcom-moldovenească, cumpănită, ținuta demnă, sensibilitatea la valorile naționale dar și spiritul de răzvrătit în fața incorectitudinii, seriozitate, muncă, punctualitate nemțească. Cuvintele mamei (,,Să învățați carte, să trăiți mai bine decât noi!”) i-au stat mereu în față deși numai la profesia de actor
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
și astfel putem spulbera orice urmă de curiozitate nelegitimă ori invidie. Dacă vrem, bineînțeles! Biblia ne învață că vorbirea noastră trebuie să fie “cu har și dreasă cu sare”. Adică să nu aibă două înțelesuri, să fie decentă, autentică și cumpănită, purtând amprenta generozității și a acreditării, având întotdeauna nimbul omeniei și al bunei credințe. Ușor de spus! Cât de greu însă e să te lași de un păcat sau de altul! Judecăm foarte repede pe alții că sunt greșiți, dar
DESPRE VORBIREA DE RĂU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374957_a_376286]
-
soba în față, care rosti cu o voce răgușită de trăscău și mahorcă: - Băi, Vasile, băi, e ordin dă la partid să crească producția dă hârtie, așa că ai belit-o dacă nu te supui! Nea Vasile era însă un om cumpănit și văzuse el la viața lui și alți tovarăși mult mai răi, însă până la urmă pupaseră țărâna, așa că răspunse calm, privindu-l peste ochelari pe trimisul partidului: - Băi, tovule, mașina asta-i nemțească, ea nu produce mai mult nici s-
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
comunei în care îmi duceam traiul, cu elegantă și somptuoasa lume a orașului Oradea către care aspiram și cu cea tumultoasa a Bucureștiului care își pusese amprenta asupra formării mele. Mă atrăgea viață plină de înțelepciune a țăranului bihorean, vorba cumpănita când stătea să „cujete”, specificul și frumusețea folclorului, dar pe de altă parte, duceam dorul vieții culturale din București și eram atrasă de parfumul occidental al orașului Oradea. S-au scurs de atunci 60 de ani, dar prefacerile rapide care
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
oi spune o întâmplare de pe la început, nu chiar multă vreme după ce ne-am luat. Atunce o fo` bai, pântru că socru-tău, Flore, mi-o zis că-s „vacă”! - Cum așa?” m-am mirat eu, știindu-l om cu vorba cumpănită. - Așe o fo`, a continuat ea, că odată s-o stricat cocia, căruța noastră, și el o stat tătă zâua să o tomnească. Atât o fo` de mânios că nu i-o mărs treaba cum o vrut el, că nici
GÂNDURI ÎNCHINATE FEMEII ��' SOŢIE ŞI MAMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376795_a_378124]
-
afectat culturile din grădini și de pe câmp. Îmi spune apoi cum mai merge piața din Oradea, bogată anul acesta ca și altădată. Vin oamenii cu legume, carne și fructe din satele din jur. Prețurile sunt potrivite pentru buzunarul fiecăruia. Vorbește cumpănit, făcându-și în același timp datoria cu silință. Discutăm și despre articolele din revistele editate în alfabetul Braille pe care știu că le citește. Conversația curge de la sine. Îi place să se știe la curent cu multe lucruri. Cum ar
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
se lase la alții... Acum că ei nu mai sunt, am vândut și noi iosagul și am pus lacăt la casă. Ne mai ducem când putem pe acolo... Că de lucrat pământul, nu-i cine... Și omul continuă să glăsuiască cumpănit, ca un înțelept, despre ai lui, de aici și de dincolo, ca și cum nicio graniță nu i-ar putea despărți vreodată. - Acum un an a decedat și tatăl soției care locuia tot la țară, spuse omul. A trebuit să plece în
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
și ficțiunea constituțională, partizile să-și bată joc de stat în detrimentul intereselor generale, să formuleze copilăreasca lor ușurință și instinctele lor de dezordine în administrație și finanțe în paragrafe de lege, obligatorii chiar pentru cel mai înțelept și mai bine cumpănit om din Romînia? Oare Constituția noastră n-a avut tocmai scopul contrariu de acela care se împlinește prin ca, nu este ea din contra o garanție împrotiva tiraniei și arbitrariului partizilor? Când, la anul 1866, țara si-a dat instituțiunile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
am așteptat vreun rezultat satisfăcător de la călătoriile d-sale cu cât trecutul ne-a învățat, cu toată amărăciunea lui, de a nu aștepta ceva bun de la ele. Cunoaștem cu toții rezultatul călătoriei la Livadia, întreprinse de d. Brătianu în contra voinței bine cumpănite a colegilor săi, fiindcă suferea de mâncărimea de-a se improviza în om mare al României. Daca mărirea unui om de stat consistă în a atrage asupra țării sale catastrofe ce nu le vor uita nici generațiile prezente, nici cele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de seamă asupra făgăduințelor într-adevăr împlinite. Presupunerea de căpetenie însă a mesajelor de Coroană e că ele vor fi exacte, vor coprinde adevărul și nimic decât adevărul. Din cauza aceasta mesajele din țări apusene sânt foarte scurte și foarte bine cumpănite, pentru a nu cuprinde nici promisiuni hazardate, nici inexactități. Cele republicane pot fi mai lungi, pentru că la urma urmelor prezidentul e răspunzător de actele sale, cel puțin în chipul că, daca nu și-ar ținea promisiunile sau ar înainta inexactități
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât li se spune, căci, pe lângă indicațiuni cât de slabe, s-adaugă instinctul totdauna viu al patriotismului, care simte pericolele și le ocolește. Dar acest instinct al nostru a fost adeseori indus în eroare prin atitudinea nimic mai puțin decât cumpănită a guvernanților, încît prea adeseori până acum am fost mistificați până a lua o zgomotoasă indeciziune, o turbulentă ignoranță despre cele ce se petrec, drept politică serioasă și întemeiată pe garanții reale. Noi - cum am mai zis-o de atâtea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru liniștea continentului cuprind cuvintele acestea înțelege oricine. Ziarele germane și austriace, în cuvintele rostite de prezidentul Camerii franceze la Cherbourg, vedeau o sfidare directă aruncată Germaniei; ce impresie le va face scrisoarea lui asupra consiliilor generale? Întemeiate sau nu, cumpănite matur sau pripite, - nu importă; destul să observăm că atât "așteptarea momentului dreptății divine" cât și "integritatea restaurată a teritoriului francez" sânt cuvinte cari, de regulă, când sânt rostite, repetate și subliniate cu dinadinsul de un bărbat ce are într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aparențele să graviteze spre unul sau cellalt din cele două mari imperii slave și în fine că ele sânt chemate de pe-acum a-și face alegerea, întemeind-o nu pe cestiuni secundare de interes, ci pe considerații, cu maturitate cumpănite, de politică generală. Admirabila perspectivă a alegerii între doi stăpâni e deajuns, credem, pentru a caracteriza soiul de independență la care-am ajuns și care-a format aspirația politicei d-lui Brătianu. Ne mirăm încă cum de ni se îngăduie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în România, din părinți născuți asemenea în România, români get-beget cum ar zice turcul! Nu se face "Presa" ridicolă c-un asemenea quiproquo? Dar vom esplica noi acest fenomen. E destul ca cineva să scrie românește așa cum scriau strămoșii noștri, cumpănit și cu rost, pentru ca în ochii veniturilor liberale și semiliberale, în ochii lepădăturilor Orientului european să treacă de străin. Am ajuns în adevăr în această Americă dunăreană ca tocmai românii să fie tratați ca străini, să se simtă străini în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lucrurile și că va veni cu-o lege care să-ndrepte erorile făcute. Erorile făcute? Tot recensimîntul de sus până jos e o mare eroare și trebuie declarat nul și neavenit, pentru a face loc unei nouă lucrări, serioase și cumpănite. Iată dar cum s-a făcut acest recensimînt: S-a dat instrucțiuni pentru facerea recensimîntului de acum nu sub forma, de circulară, ci chiar sub formă de articole regulamentare. Se impune categoric în art. 22 că; "Guvernul cere a se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de fier care are să pună în legătură căile ferate ale monarhiei austro-ungare cu Salonicul, deci cu marea Egeică. Această veste - în aparență neînsemnată - anunță cu toate acestea realizarea uneia din dispozițiile, precum se știe, atât de bine și de depărtat cumpănite ale Tractatului de la Berlin și e de importanță, de gravitate chiar în Orient pentru țările dunărene în genere, pentru România îndeosebi. În adevăr, până la Tractatul de la Berlin, atât lumea comercială precum și oamenii politici considerau gurile Dunării ca singura cale care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
generale căci tocmai din pricina lor suferim dojană ci neștiința amănuntului, în care și în jurul căruia se mișcă acțiunea"21. După ce analizează noțiunile de voluntar și involuntar, Aristotel definește alegerea voită, care constituie "nota caracteristică a virtuții", ca fiind "o dorință cumpănită a ceva ce stă în puterea noastră"22. Întrebarea care se ridică aici este dacă stă în puterea noastră să fim buni și să facem lucruri drepte. Răspunsul pe care Aristotel îl dă la această întrebare este afirmativ, pentru că "și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
însorite, 255 Căci multe ferestrui împodobite cu súave podoabe Dădeau spre a lui Tharmas Lume, unde-n șiroaie necurmat Talazurile-i se rostogolesc, unde dihanii hoinăresc pe căile-nspumate. Pe nori Fiii lui Urizen priviră Ceru-n jur zidit; Ei cumpănit-au și pus-au ordine în totul, si mîngîiat fu Urizen să vadă 260 Lucrarea minunată cum curge înainte precum cele văzute din cele nevăzute; Căci Mielul cel Divin, Însuși Iisus, care-i Divină Viziune, Îngăduit-a totul, pentru că Omul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ubicini (care redactează și o introducere) și al lui Al. Papadopol-Calimah. A susținut întotdeauna, în ortografie, principiul fonetic, combătând excesele și derapajele latiniste, italieniste, puriste. A făcut, sporadic, și critică literară (Stanțe epice de dl. Aristia, Constantin Negruzzi), împărtășind poziția cumpănită a unui C. Negruzzi sau M. Kogălniceanu. Regalitatea literară a lui A. se întemeiază îndeosebi pe faima de poet. El însuși se socotea, de altfel, un bard al națiunii. A colaborat (semnând, rar, și cu pseudonime ca Vlad Moraru, Ștefan
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
din 1969, Versuri din patru decenii, grupează titlurile, în funcție de data elaborării lor, în trei secțiuni: 1937-1940, 1943-1949, 1956-1963. Alături de compoziții cursive, bogate în imagini poetice sau mărturisind influențe folclorice elegant asimilate, sunt incluse pasteluri calme, cu o melodică interioară bine cumpănită, dar și demonstrații ostentative de versificare prețioasă, care elimină emoția estetică. SCRIERI: Fugind de neant, pref. autorului, București, 1946; Versuri din patru decenii, pref. M.R.P. [Miron Radu Paraschivescu], București,1969. Repere bibliografice: Piru, Panorama, 182-184. C.P.
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
el un orizont al scrisului în care sunt proiectate originile sale, lumea „împietrită sub o vrajă” a aromânilor. Tache Papahagi, editor al literaturii în dialect a autorului, l-a apreciat ca pe un poet etnoliric „de o inspirație profundă și cumpănită”. B. este, printre scriitorii aromâni, cel mai apt să susțină dimensiunea reflexivă, fără a ignora nici metafora, ceea ce conferă densitate și expresivitate discursului liric sau epic. Din acest unghi, mai cu seamă povestirile sale par a fi niște mici romane
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
avem nu numai toate mijloacele, dar și motive mai mult decât suficiente să transformăm Abația în ceea ce ar fi trebuit să fie ea dintotdeauna: un lăcaș modest de preoți săraci și supuși. Krog își drese glasul și rosti cu voce cumpănită: ― Înălțimea Ta, nimeni nu va fi în această încăpere atât de fățarnic încît să nu accepte că una dintre cele mai mari frici ale oricărei unități administrative a Imperiului este fie că nu va avea destui bani, fie că va
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
elabora raționamentele spiritului - tot atâtea expresii presărate în text. Empirismul domină: să-ți folosești cele cinci simțuri, să privești, să observi, să detaliezi ceea ce ne învață și ne arată natura, să studiezi în mod rațional, să procedezi conform ordinii bine cumpănite a rațiunilor, să extragi principiile, să expui toate aspectele și contextul unei cauze materiale, imanentă fiecărui efect, oricare ar fi el. Acolo unde domnește misterul, rațiunea are cuvântul ei de spus pentru a risipi tenebrele și a elimina indefinitul. Epistemologia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din partea celor care nu au înțeles natura solitară, originală a demersului. În Litere în tranziție criticul își adună cronicile publicate după 1989, îndeosebi în revistele „Dilema”, „22” și „Luceafărul”. Față cu dezechilibrele apărute în viața literară românească, adoptă o poziție cumpănită și nu agreează spiritul agresiv, încercările de răsturnare a valorilor și de atac la persoană pe baza unor argumente periferice a biografiilor lui G. Călinescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Marin Preda ș.a. Ceea ce îi displace cel mai mult este angajarea
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
reacția unei priviri lucide la cenușiul lumii, volumul intitulat sugestiv Schițe de roman (1989) își schimbă tonul, adaptându-l fiecărei situații și lăsând să pătrundă tipuri noi de personaje, fiecare cu o istorie. Funcționează în continuare autoironia și ironia bine cumpănite, își fac simțită prezența și comprehensiunea, și compasiunea față de oameni în vremuri de restriște. Regina încurcăturilor (1993) reia texte mai vechi, dar abordează teme sau situații mai noi, integrate în aceeași viziune ironic-înțelegătoare. Optimiștii înfrânți (1994) marchează o schimbare de
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]