626 matches
-
și-ți sare în ochi la prima privire când intri în corpul principal dinspre curtea închisorii, aflată la ieșirea pe latura apuseană sau dinspre intrarea pricipală de pe aleea estică. Sună a invitație, atenționare, provocare la autocunoaștere și autoanaliză proprie, la cumpăt și răbdare în viața noastră cea de toate zilele, ca amenințare că oricând, oricine și oriunde omul este supus greșelii și poate cădea în păcat, o luare aminte și o punere-n gardă și pentru cetățenii liberi și pe care
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
rucărean, cu ie și fotă și maramă ajunse odată la un teatru de pitici. În timpul piesei au trecut-o toate neputințele și sărind în picioare se duse în spatele scenei, scăpând de necazul udului, în mirarea unui grup de pitici ... Din cumpăt și dărnicie avea o vorbă a ei : “Să dai și celui de-a avut”. Nu-i prea plăcea pologul dar se îndemna pe sine și pe alții. “Siliți că ine ploaia ca să usuce fânul”. Când se întorcea din câmp avea
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
mâinilor ei lungi și albe, natur, care nu cunoșteau culoarea ojei ci doar albul sidefiu al curăției zilnice, al prospețimii atingerii. Îmblânzirea și oblojirea erau verbele preferate cu care conjuga clipă de clipă totul din jur, adăgând faptei spor de cumpăt și temei. S-au observat toate astea în momentul în care colegul nostru Nicu Ionescu, chitic, timid, mirat de minunățiile ce ni se aștern în minte și de regulă la locul lui, a dat un răspuns perplex, la întrebarea catedrei
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
cele două fete discutau animat. Deșire deși nervoasă își mai potolise accesele acelea îngrijorătoare și părea destul de lucida. Ea se apropie în grabă și spune - Ascultați-mă va rog, un moment fetelor! E important și te rog Deșire păstrează-ți cumpătul, când vei auzi ce am de zis! Cele două întoarseră mașinal privirile către Anca și în ochii lui Deșire apăruse un licăr de neliniște. Văzând această Maria Carla o cuprinse după umeri, protectoare. - Ce se întâmplă Anca? Întreabară ele. - Nu
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
pleca sigur, în Carnia. În acel moment, sună telefonul făcând-o pe Deșire să tresară puternic. - Cine o fi ? spuse ea încordându-se deodată și privind telefonul cu o teamă necontrolată. - Răspunde Deșire și oricine ar fi nu-ți pierde cumpătul draga mea! Nu ești singura! Curaj! Deșire se apropie de telefon, străduindu-se vizibil să-și calmeze frisoanele ce începuseră deodată să o scuture prin toți nervii săi încordați. În cele din urmă a ridicat telefonul, răspunzând cu voce nesigură
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
și își făcu pe neașteptate apariția la Roma alături de temuta gardă germană. Împăratul convocă apoi Senatul chipurile pentru niște formalități și sosi și Seiano care îl gratulă cu lingușeli, nebănuind nimic din ceea ce i se pregătise. Dar Tiberius își ținu cumpătul prefăcându-se a fi calm și prietenos, însă mimă acestea cu mare greutate. În timpul ședinței din Senat însă, Tiberius îl demască pe Seiano acuzându-l de trădare, de corupție și încercarea de uzurpare a jilțului imperial. Îi poruncise din vreme
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
de un proces mai complicat, dar uite că acum nu-l avem decât pe acesta. Și nu se poate face nimic?, am întrebat. Deocamdată, nimic, mi s-a răspuns. Atunci am simțit că mă enervez cu adevărat. Mi-am pierdut cumpătul și am format un alt număr, cel al lui Liviu. ”Tinere, ce scriitori ziceai că-ți plac?”, l-am întrebat direct, fără niciun menajament sau formulă introductivă de politețe. ”Dostoievski, Nabokov, Huxley, Hesse...”. ” Și i-ai citit măcar pe scriitorii
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
o propunere care m-a surprins. Avea un text nou și, dacă îmi plăcea, găsise și câțiva actori cu care am putea face repetiții pentru piesa ce urma să fie pusă în scenă. Am încuviințat politicos, știind că îmi pierdusem cumpătul într-un mod nedorit la primele întrevederi. Am citit piesa, care totuși nu era terminată și încă nu avea un titlu, și, spre marea mea surprindere, a început să-mi placă. Îmi amintea pe alocuri de Pirandello, ceea ce era de
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
el că l-am răpus. Acum e-al meu. Nu mai scapă!” A mai avut puterea să glumească căci, în timpul zilei, dacă-l apucau înțepăturile, la fel îi zicea primului întâlnit, cu aceleași vorbe de șagă, fără să-și piardă cumpătul.- „Vericule, se ține scai de mine coana Vilma, dar o păcălesc mereu. Când ajung în răscruce, lângă podul Peșenii, mă uit spre cimitir, fac o jumătate de pas spre „Doamne, ia-l!...” iar ea crede că acolo mă duc, ha-ha
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
cuțitul ca tratament, la fel ca și tăticul nostru. Eu am fost un om slab, la cântar, dar suferința nu mi-a fost oaspete. Necazul cu gâlcile, apendicita, pietricica rărunchiului și burta au trecut repede căci am respectat odihna și cumpătul mâncării la ore fixe, mestecând în gură chiar și apa... Și natura cu soare, plante și animale nu m-a mințit. Lenea e un păcat, odihna e necesară, iar din hrană să nu faci o plăcere, măi burtă verde, minte
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
spunea: E come noi, altri no sono! Nimeni nu era ca ei, cu certitudine! „Înainte să moară, Salvatore mi-a dat un telefon: Eu plec! - mi-a spus -. Hai, Salvatore, noi nu murim așa ușor! - i-am răspuns, păstrându-mi cumpătul. Simțea că se duce... și așa a fost!” Apoi, Dumitru Sinu continuă retoric: ”Ce este viața?!” Emoția ce-l stăpânise în timp ce-mi povestea de Salvatore se puteau citi limpede pe fața lui nea Mitică. „Când Beethoven simțise că
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1254 din 07 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Artista Elisabeta Turcu este unică pe scenă și dincolo de ea, îndeobște prin aceea că, vorbind în afară de duhul cântecelor sale și vocea alinătoare, își stăpânește ca nimeni cumpătul, în orice împrejurare și nu a stat, nu stă și nu va sta niciodată sub umbra cuiva. Ea și-a rodit propriile cântece și propriul glas numai în umbra și roua livezilor cu fructe, argeșene. Dantele de plaiuri colinare ale
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
grănicerului de serviciu. Își lasă grupul de civili în așteptare, face un mic ocol și surprinzându-l pe grănicer îl dezarmează silindu-l să-i urmeze până aproape de fâșia de graniță. Filmul îl prezintă pe soldatul grănicer ca păstrându-și cumpătul așa cum ar proceda orice brav soldat român. Cei aduși în sala de proiecție simt că într-o astfel de împrejurare s-ar căca pe ei, implorând ca măcar să le fie restituită arma. Oare cât de fidelă este reconstituirea ?!......... Cei care
IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365289_a_366618]
-
expresive. Ofițerul de serviciu ce a curmat discuția a alergat într-un suflet la dormitorul plutonului operativ pentru a se convinge că celălalt nu a pus la cale o farsă. Aflând că totul este adevărat a reușit să-și păstreze cumpătul : - Să mă anunțați îndată ce se întorc ! Ar fi putut, și ar fi trebuit, să anunțe îndată patrulele militare. Nu a făcut-o. Trebuia să rezolve totul cu discreție. Evenimentul ar fi putut avea drept consecință depunctarea batalionului de pază. Nu
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
scrisorile ei, noile ei scrisori. Cele de dinainte, recitite într-una, îl aruncau pradă suferinței sfârșind prin a-și îneca fața în pernă și în plâns înăbușit. Odată totul redobândit, chiar și cu opreliști trecătoare, nu numai că își regăsise cumpătul dar și începuse să trăiască într-o plutire care, încetul cu încetul, devenise detașare. Acum a simțit dintr-o dată nevoia să verifice temeinicia sentimentelor Ericăi recurgând la extrapolare. I-a fost la îndemână un studiu de caz. Abia mult, mult
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
cel mai puțin pretențios. Este omul pe care Regele l-ar găsi la întoarcere, așteptând în același loc și o sută de ani, dacă e nevoie. Serviciul ei față de Rege este necondiționat. Regina este nerăbdătoare, uneori subiectivă alteori își pierde cumpătul, are un ascuțit spirit critic de care nu scapă nimeni, dar devotamentul ei față de Rege și, prin el, față de țară este absolut.” Creionarea afectivă a Reginei, de către ASR Principele Radu al României, ca și a altor regi și regine ale
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
încă 7 frați ai săi. Dacă părinții munceau din greu câmpul pe arșiță soarelui, în colbul de praf sau noroaele în care rămâneai încremenit pe timpul ploii, copii rămași acasă, știau ce au de făcut în ograda lor cu chibzuința și cumpătul primit de la părinți. Citind fiecare mică proza : Curca, Dracu-n farfurie, Cântecul sapelor, Furtună, Prima zi de școală, Curcanul, Gâștele, Stafiile, Îngerii în vis ... m-am ospătat cu atâtea frânturi de peisaj din micul sat Ușurei, așezat pe malul râului
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
astfel de „dezrădăcinări” sunt nefaste pentru familie românilor. Din fericire destinul îi acordă Emmei încă o șansă pe care aceasta, în urma unor complexe frământări psihice, o acceptă. Și aceasta pentru că nici în acele clipe de disperare nu și-a pierdut cumpătul și a sperat neîncetat într-o viață mai bună. În cele din urmă soarele a răsărit din nou în viața Emmei cu „Un nou început”! Referință Bibliografică: Drama româncelor din străinătate / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1015
DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352409_a_353738]
-
-Îndrăznește ! Vei găsi, tot ce dorești. Alege după pofta inimii. Se întoarse câtre ea, femeia dispăruse în spatele draperiilor. Ar fi mai înțelept, să plec ! » Se îndrepta spre ieșire, dar încăperea se mărea, nu reușea, să ajungă la ușă. Își păstră cumpătul și hotărâ, să încerce cheile. Camera învăluită intr-o lumină difuză avea nuanțe calde, ușor cețoase. Interesant decor, tocmai potrivit pentru aparițiile artistice. Îl captivau misterele. În jurul său, cumpărătorii îi aruncau priviri furișe.. Nu mi-am ales prea bine ziua
MAGAZINUL DE ANTICHITĂŢI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346594_a_347923]
-
dus pentru un timp cel despre care crezi că se va întoarce? Ceea ce socoți moarte este plecare. Nu este de plâns cel care pleacă înainte, ci de regretat că lipsește. Și trebuie stăpânit și acest regret. De ce să-ți pierzi cumpătul că a plecat cel pe care în curând îl vei urma?”[44]. Iar Minucius Felix și mai plastic: „În liniștea în care trăim, în aceeași liniște ne pregătim înmormântările. Nu împletim coroane de flori, care s-ar usca, fiindcă purtăm
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
-i măgărie! Și există riscul să te ia cineva în serios. Ei, bine, dacă domnul ambasador ar fi negociat la București retrocedarea imobilelor minorităților malgașe, nu evreiești, ca stare de excepție de la Legea caselor naționalizate, tot mi-aș fi pierdut cumpătul. Pentru că nu cred, în ruptul capului, că Washigtonul l-a împuternicit să se ocupe cu astfel de probleme... Ambasadorul Statelor Unite - atrăgea atenția A. Uncu - descurajează orice încercare de sprijin preferențial acordat partidelor din opoziția democrată românească, net dezavantajate în confruntarea
CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355917_a_357246]
-
în feluritele ei moduri de așezare șiexprimare. Învățământul, școala, nu puteau scăpa acestor presiuni, dascălii înșiși fiind obligați la un militantism găunos și perfid, la un servilism de multe ori asumat conștient, alteori din naiva credință că pot servi temperanța, cumpătul tineretului școlar, de "participant activ"la un spectacol ce urma să-l poarte pe "înalte culmi"dar, de cele mai multe ori, din credința nestrămutată că pot arunca cu încrâncenare sămânța trezirii, dintr-o prea lungă noapte în care zorii întârziau să
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
hai repede la Poliție, omule, ca să spunem... - Stai, stai să dau telefon mai întâi, a zis el cu vocea sugrumată de emoție și furie. Să le spunem mașina, femeie, să le spunem numărul ca să-l găsească pe nenorocit! Își păstra cumpătul, deși înțelesese totul din frânturile de cuvinte pe care le auzise. Simțea că se prăbușește, dar gândul că trebuie să-l prindă pe cel ce i violase și bătuse fata parcă-i dădea putere și luciditate.. - * Șeful Secției de Poliție
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
în mintea greu încercată de agresiunile viciului. Pe plaja întunecată, doar pescărușii gângureau domol, cuibărindu-se somnoroși în nisipul cald și umed. Răcoarea serii și limpezimea apelor unduioase contribuiră incontestabil la bunăstarea fizică și morală a bărbatului, care își recăpătă cumpătul și luciditatea, cu ajutorul neprețuit al naturii. ,,Gata cu prostiile! se decise el. Dacă așa vrea ea, așa să fie! Voi accepta că m-a părăsit și voi merge mai departe! Destul că am pierdut-o pe ea! Nu voi îngădui
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
pași că mă trezește brusc din momentul de reverie un țipăt atât de puternic și sfâșietor, că am simțit că îngheț de groază, însă mi-am zis: ”Iată Ingrid că tocmai te supune la probe, madam ,,Einstein”, așa că păstrează-ți cumpătul,dragă!” Din acest moment încep să devin atentă, să nu mai fiu luată pe nepregătite. Nu aștept prea mult, când aud un scâncet ca de copil și din tufișul din spatele colinei țâșnește una din pisicile bătrânei, urmată de un motan
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]