345 matches
-
LM Vorbită în Babilon începînd cu prima jumătate a mileniului ÎI i.C. Pînă în a doua jumătate a mîl. I i.C. a fost limba literară și diplomatică a Orientului Apropiat. dialect al limbii akkadiene. Familia afro-asiatică, grupul semitic cuneiforma 30. badaga N India (Tamil Nadu); considerată și dialect kannada familia dravidiana, ramura de sud, grupul tamil-kannada; SOV; adj. - subst. tamil 31. bagheli N India (Madhya Pradesh); considerată și dialect hindi familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
liturgica a bisericii creștine de riț copt) familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică; flexionara, VSO hieroglifica; hieroglifele erau folosite în texte că logograme, ideograme și fonograme 99. elamita LM Imperiul Elamit (Orientul Mijlociu, 2800-300 i.C.) izolată; posibilă legătură cu limbile dravidiene; aglutinanta cuneiforma elamita adaptată după cuneiforma sumero-akkadiană 100. enet N Rusia (Siberia, Laponia); două varietăți: de tundra și de pădure familia uraliană, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta pînă în 1986 limba nescrisa, actualmente chirilica 101. engleză O în 54
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de riț copt) familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică; flexionara, VSO hieroglifica; hieroglifele erau folosite în texte că logograme, ideograme și fonograme 99. elamita LM Imperiul Elamit (Orientul Mijlociu, 2800-300 i.C.) izolată; posibilă legătură cu limbile dravidiene; aglutinanta cuneiforma elamita adaptată după cuneiforma sumero-akkadiană 100. enet N Rusia (Siberia, Laponia); două varietăți: de tundra și de pădure familia uraliană, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta pînă în 1986 limba nescrisa, actualmente chirilica 101. engleză O în 54 de state: Africa de Sud, Antigua și Barbuda
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
oceanic) 143. hitita LM, Asia Mică (Anatolia, Capadochia) mîl. ÎI i.C.; textele hitite (cîteva mii de tăblițe din sec. XIX - XIV i.C.) reprezintă cele mai vechi atestări ale unei limbi indo-europene familia indo-europeană, ramura anatoliană; limba centum silabarică cuneiforma akkadiana 144. hopi N SUA (Four Corners, N-E Arizonei); lingvistul american Benjamin Lee Whorf scria că limba hopi nu avea cuvinte care să exprime timpul, ceea ce reflectă o concepție asupra lumii diferită de cea europeană familia amerindiana, ramura uto-aztecă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbă izolată geografic de restul limbilor maya, atipica limba amerindiana, ramura maya; accentuala; ergativă; SVO latină 146. hurită LM , Orientul Apropiat antic, începtul mîl. ÎI i.C. proto limba ce stă la originea limbilor din familia caucaziana; aglutinanta; ergativă silabarică cuneiforma akkadiana și idiograme sumeriene 147. iakută (sakha tyla) OR în Republică Sakha (Iakuția) din Siberia (Federația Rusă) familia altaica, ramura turcica, grupul turcic siberian de nord; aglutinanta, armonie vocalica; fără gen gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere suplimentare 148. ibanag
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bantu latină 225. luo (dholuo) N Kenya, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura nilotica occidentală, grupul luo; tonala (tonalitate literară + tonalitate gramaticala); SVO; flexionara latină 226. luvită LM; vorbită în Imperiul Hitit (Anatolia) în mileniul ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica occidentală, grupul franconic; accentuala; SVO latină 228. maasai (maa) N Kenya; Tanzania familia nilo-sahariană; ramură nilotica; tonala; armonie vocalica; prepoziții; VSO latină 229. macedoneană O
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
persana veche (ahemenidă) LM; urmașa avesticii; sec. VI-IV i.C.; regii ahemenizi (Darius, Xerxes); nu este ascendentă directă a persanei moderne; era un dialect vorbit la Persepolis, transformat de Darius în normă familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; flexionara cuneiforma de tip mixt silabico-alfabetic, de la dreapta la stînga; cea mai recentă scriere cuneiforma 293. persana medie (parsik, parta, persana sasanidă) LM; sec. III i.C. - VII-VIII d.C.; considerată dialect al limbii iraniene medii occidentale (pahlavi, pehlevi); limba administrativă a imperiului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Darius, Xerxes); nu este ascendentă directă a persanei moderne; era un dialect vorbit la Persepolis, transformat de Darius în normă familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; flexionara cuneiforma de tip mixt silabico-alfabetic, de la dreapta la stînga; cea mai recentă scriere cuneiforma 293. persana medie (parsik, parta, persana sasanidă) LM; sec. III i.C. - VII-VIII d.C.; considerată dialect al limbii iraniene medii occidentale (pahlavi, pehlevi); limba administrativă a imperiului Sasanizilor; limba religiei zoroastre (profetul Zarathoustra, transcris Zoroastru de greci) familia indo-europeană, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
260, 264, 266, 269, 270, 272, 273, 274, 275, 277, 278, 279, 280, 282, 284, 286, 287, 290, 292, 296, 298, 299, 301, 303, 306, 307, 308, 310, 311, 312, 315, ~ copta 252, 260, 266, 288, ~ coreeană 252, ~ cree 252, ~ cuneiforma 148, 169, 238, 241, 243, 256, 268, 281, 292, 306, ~ de tip mixt 292, ~ cuneiforma elamita 256, ~ cuneiforma sumero-akkadiană 243, 256, ~ dactilologica 280, ~ deodhai 246, ~ devanagari 242, 243, 245, 246, 248, 250, 255, 266, 267, 268, 274, 278, 282, 284
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
286, 287, 290, 292, 296, 298, 299, 301, 303, 306, 307, 308, 310, 311, 312, 315, ~ copta 252, 260, 266, 288, ~ coreeană 252, ~ cree 252, ~ cuneiforma 148, 169, 238, 241, 243, 256, 268, 281, 292, 306, ~ de tip mixt 292, ~ cuneiforma elamita 256, ~ cuneiforma sumero-akkadiană 243, 256, ~ dactilologica 280, ~ deodhai 246, ~ devanagari 242, 243, 245, 246, 248, 250, 255, 266, 267, 268, 274, 278, 282, 284, 285, 288, 290, 291, 295, 300, 303, ~ drantha 303, ~ ebraica 240, 255, 260, 269, 272
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
292, 296, 298, 299, 301, 303, 306, 307, 308, 310, 311, 312, 315, ~ copta 252, 260, 266, 288, ~ coreeană 252, ~ cree 252, ~ cuneiforma 148, 169, 238, 241, 243, 256, 268, 281, 292, 306, ~ de tip mixt 292, ~ cuneiforma elamita 256, ~ cuneiforma sumero-akkadiană 243, 256, ~ dactilologica 280, ~ deodhai 246, ~ devanagari 242, 243, 245, 246, 248, 250, 255, 266, 267, 268, 274, 278, 282, 284, 285, 288, 290, 291, 295, 300, 303, ~ drantha 303, ~ ebraica 240, 255, 260, 269, 272, ~ elbasan 238, ~ etiopiana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de resobție modelată, o serie de cavități: sinusuri (frontal, maxilar superior, sfenoidal, etmoidal). CONFORMAȚIA EXTERIOARĂ A OASELOR Din punct de vedere al aspectului exterior oasele pot prezinta forme aeometrice (osul piramidal, cuboid) sau asemănări cu diferite obiecte (ciocan, nicovală, scafoid, cuneiform). După predominanța dimensiunilor oasele se împart în: -oasele lunai: oase la care predomină lunaimea; formează scheletul membrelor; sunt considerate pârahii de viteză; -oasele late: dominate de lățime; intră în alcătuirea cavităților de protecție (cutia craniană) sau servesc ca suprafețe de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din 7 oase tarsiene dispuse pe două rânduri: - un rând posterior format din: astraaal, în sus și calcaneu, în jos; - un rând anterior format de: cuboid (în afară), înăuntru de scafoid care are pe fața lui anterioară cele trei oase cuneiforme; 2. al doilea arup este format din 5 oase metatarsiene; 3. al treilea arup este format din 14 falanae, câte trei pentru fiecare deaet, cu excepția deaetul mare, care prezintă numai două falanae. Astraaalul este un os situat dedesubtul oaselor aambei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două metatarsiene, înaintea scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
NAVICULARE) Scafoidul este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală are o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME (OSSA CUNEIFORMIA) Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală are o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME (OSSA CUNEIFORMIA) Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu baza situată inferioar și vârful superior. Prin fața lui posterioară se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală are o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME (OSSA CUNEIFORMIA) Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu baza situată inferioar și vârful superior. Prin fața lui posterioară se articulează cu fațeta internă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală are o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME (OSSA CUNEIFORMIA) Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu baza situată inferioar și vârful superior. Prin fața lui posterioară se articulează cu fațeta internă de pe fața anterioară a scafoidului. Prin fața anterioară se articulează cu primul metatarsian. Fața externă prezintă două suprafețe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală are o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME (OSSA CUNEIFORMIA) Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu baza situată inferioar și vârful superior. Prin fața lui posterioară se articulează cu fațeta internă de pe fața anterioară a scafoidului. Prin fața anterioară se articulează cu primul metatarsian. Fața externă prezintă două suprafețe articulare pentru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală are o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME (OSSA CUNEIFORMIA) Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu baza situată inferioar și vârful superior. Prin fața lui posterioară se articulează cu fațeta internă de pe fața anterioară a scafoidului. Prin fața anterioară se articulează cu primul metatarsian. Fața externă prezintă două suprafețe articulare pentru al doilea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]