66,723 matches
-
și femei ascunse în spatele perdelelor negre" (p.118 - or fi femeile altceva decât oameni, dar nici geamuri") ș.a.m.d. Desigur, arcul atât de larg al călătoriei poate justifica trecerea călătorului peste amănunte, dar nu diminuează atenția cititorilor cu o cunoaștere fragmentară a drumului, dar temeinică. Robert D.Kaplan, La răsărit, spre Tartaria. Călătorii în Balcani, Orientul Mijlociu și Caucaz. Colecția Document. Traducere de Dorin Nistor, Simona Drelciuc, Alina Pelea. Editura Polirom, 2002 Călătorie cu Abigail și Salomea Pauline Bebe, prima și
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
de întrebare, precum căsătoria, avortul, divorțul, educația copiilor, lesbianismul, limbajul sexist, matrilinearitatea, procreația și contracepția, virginitatea și violul, transformă dicționarul într-un manual de învățământ mixt egal, în care oricine să aibă acces la scrierile etice ale înțelepților și la cunoașterea lui Dumnezeu. Dar, mai mult decât atât, dicționarul este un instrument de lucru inclusiv pentru cei care înoată în necunoștință de cauză prin cultura încă presărată de nume și obiceiuri străvechi, din ce în ce mai îndepărtată de preocupările noastre. Pauline Bebe, Femeile și
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
lipsește simțul critic, și în politică, și la bărbați. Însă acest defect e compensat de multiplele calități: ea are capacitate empatică (cât p-aci să țipe atunci când colhoznica din film era împușcată) își sublimează libidoul în muncă și beție a cunoașterii și se dedică aproapelui cu toată ființa, întorcându-i și obrazul celălalt (la propriu), până când e scoasă din beznă și învățată că-și poate crește și singură copilul, că există și divorț. Astfel ea participă în mod activ la eliberarea
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
Dostoievski: quo vadis homo?, Univers, 2000). În cadrul acestui proces, s-a trecut de la afirmarea unor teze speculative, ideologice și religios-dogmatice, la interpretarea mai adecvată a moștenirii artistice și filosofice a scriitorului. Ca să ajungem la dezvăluirea unui sistem categorial-axiologic - ontologic, de cunoaștere, etic și estetic - au fost utile și demersurile trecătoare, cel structuralist sau semiotic, pe cînd metodologia hermeneutică, comparatist-intertextualistă, a rămas cu toată forța în arenă. Cu relatările despre dialogurile din Japonia și Germania mă aflu în restanță. Despre cel dintîi
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
bine făcută și acceptabilă; nu merită a fi schimbată" (p. 539). Tot pe atunci interveneam și noi, în paginile acestei reviste. Bineînțeles, în zadar! În același timp, începeau infatuări latino-patriotice! Intelectuali - de la care s-ar fi putut cere mai multă cunoaștere a istoriei culturii noastre - declarau a fi "romani", ba chiar "latini" fiindcă scriu "cu â din a" și folosesc grafia sunt (altfel scriind, ar fi fost... filo-Ruși!), mai ales fiindcă Francezii scriau în sec. XIX că România este "o insulă
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
subscriem la ideile expuse în editorialul mai sus-citat al d-lui N. Manolescu. A scrie pâine sau rîu, a folosi pe sunt sau pe sînt nu ne îndreptățesc a ne considera mai mult sau mai puțin latini, în "patriotică misiune". Cunoașterea aprofundată a istoriei limbii și culturii românești ne-ar putea fi, în schimb, de real folos. De aceea credem că discuțiile (repetate cu emfază, demonstrativ enunțate, politizate) privind ortografia limbii române - care rămîne o serioasă problemă de cultură - sînt zadarnice
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
Georgescu-Gheordunescu, vom constata, șocați, că tot ce știm despre Securitate, despre organizarea, funcționarea și rolul ei se datorează "Șarpelui cu Ochelari", și nu celor doi "tehnicieni" ridicați pe valul societății civile și reprezentând, nu-i așa, setea de dreptate și cunoaștere a iubitorilor de democrație. Prin urmare, dl. Constantinescu, ca om de știință obișnuit cu exprimarea adevărului, ar fi trebuit să fie mai explicit: "Am fost învins de amicii mei Costin Georgescu și Mircea Gheordunescu!" Am făcut acest lung ocol pentru
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
Citiți acum, cu întîrziere, Dimineața pierdută. Ce vă atrage în romanul Gabrielei Adameșteanu? Ce părere aveți despre romancierii noștri de azi? în Dimineața pierdută îmi place extraordinar densitatea umană a personajelor, diferențierea lor, precizia cu care autoarea le reproduce limbajul, cunoașterea nemaipomenit de exactă a Bucureștilor și a tragediei istorice prin care a trecut acest oraș sub comuniști. Din păcate nu cunosc suficient romanul românesc de azi, dar îl admir pe Mircea Cărtărescu și îmi plac mult romanele prietenului meu Mihai
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
Frunză pentru primul volum al ediției Scrieri, consemnează drama fără eroi a unei societăți care vegetează în mediocritate și experimentează tragic "poltroneria democrației". Ele includ și drama morală a lui Iuliu Maniu, om cu prestigiu personal, însingurat și lipsit de "cunoașterea naturii bolșevismului" - distructiv - cu multiplele sale mreje de iluzii, fatal întinse bunei credințe, secondate de totala "alterare a prudenței", prea sigur pe tactica personală a "ostenirii adversarului prin nesfârșite negocieri". Rostogolirile vertiginoase spre catastrofă ale suitei de acțiuni, discursuri, mișcări
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
lua fața" interlocutorilor (printre ei, înalți ierarhi ai B.O.R.), acestea și altele au creat o impresie absolut dezagreabilă. Ce criterii or fi funcționînd în alegerea corespondenților? În ce-i privește pe crainici, presupun că un criteriu ar fi cunoașterea limbii române, altul, cunoașterea principalelor limbi străine. Cît de bine cunosc franceza crainicii TVR1, iată o întrebare, cînd îi auzi, unul după altul, pronunțînd foarte românește Paris Saint Germain. A plouat la meciul "mare" dintre România și Norvegia. Distractive clișeele
Curat murdar! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14684_a_16009]
-
ei, înalți ierarhi ai B.O.R.), acestea și altele au creat o impresie absolut dezagreabilă. Ce criterii or fi funcționînd în alegerea corespondenților? În ce-i privește pe crainici, presupun că un criteriu ar fi cunoașterea limbii române, altul, cunoașterea principalelor limbi străine. Cît de bine cunosc franceza crainicii TVR1, iată o întrebare, cînd îi auzi, unul după altul, pronunțînd foarte românește Paris Saint Germain. A plouat la meciul "mare" dintre România și Norvegia. Distractive clișeele crainicilor: de pildă, acela
Curat murdar! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14684_a_16009]
-
Într-un anume fel, Femeia în roșu e un șarpe narativ care-și înghite propria coadă, dar și, în același timp, un corp care se auto-oferă spre autopsiere: Totul e să nu te apuci de o autopsie fără o bună cunoaștere a anatomiei: trebuie să știi în fiecare moment unde să tai și de ce. Și să ai la îndemînă cele mai bune instrumente de lucru, să nu eziți în a folosi vreunul, dacă el îți poate dezvălui adevărul." (p. 23) Ar
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
patima jocului, cât diabolic mânate de dorința de a-și înșela partenerii și de a-i curăța de bani). Noua versiune propusă de Nicolae Iliescu este, cum era de așteptat, mult superioară celor anterioare, dovedind nu numai o foarte bună cunoaștere a limbii în și din care traduce, dar și o măiestrie a formulării limpezi într-o limbă română cât se poate de curgătoare. Citind oricare din cele trei piese, ești furat de spumoasele dialoguri și lovituri de teatru, fără să
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
latină și greacă imediat ce au preluat puterea, iar urmașii lor au aplicat același sistem în țările pe care le-au bolșevizat după cel de al doilea război mondial. Astfel accesul la cultura europeană este deschis numai celor cu o solidă cunoaștere a tradiției clasice și creștine și cu o mentalitate similară celei care a generat și conformat această tradiție. Elementele acestor factori constitutivi apar în spațiul spiritual european de multe ori sua sponte, ceea ce demonstrează cât de adânc sunt ele înrădăcinate
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
alte foruri competente, nu în ultimul rînd de Ministerul Culturii? Este mai mult ca sigur că o lucrare precum un dicționar de scriitori români ( eventual și o scurtă istorie a literaturii române) conceput special pentru străini, ar aduce nebănuite servicii cunoașterii culturii noastre în lume.
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
este o inițiere în mistere, o întâlnire cu sacrul; experiența senzulă nu trebuie blamată, întrucât ea este un ritual de călătorie, înrudit cu delirul dionisiac. Hadrian avusese, mărturisește personajul Margueritei Yourcenar, tentația de tinerețe de a crea un model de cunoaștere bazat pe erotică, mai exact pe teoria contactului văzut ca o în-tâlnire de gradul III, am spune astăzi, ca o ciocnire și aromire reciprocă între două lumi diferite. Voluptatea era, în cadrul acestui model erotic, o tehnică cognitivă intensă. Momentul de
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
spune astăzi, ca o ciocnire și aromire reciprocă între două lumi diferite. Voluptatea era, în cadrul acestui model erotic, o tehnică cognitivă intensă. Momentul de apogeu era atunci când se ajungea la "năpădirea cărnii de către spirit", când corporalitatea era spiritualizată prin elementul cunoașterii absolute și constructoare. Fiind creatorul unui asemenea model erotic cognitiv, Hadrian refuzase, totuși, postura de seducător, nedorind să fie perceput ca un Don Juan avant la lettre. El înțelesese că funcționa, de la un punct, o rutină a posesiei fizice pe
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
de oglindire: răsfrângându-se în frumosul tânăr și lăsându-se răsfrânt în el, Hadrian se molipsește de construcția perfecțiunii, prin atracție magnetică. O uriașă operație cosmetică are loc asupra sa: împăratul devine el însuși frumos ( în sensul unui model de cunoaștere), desăvârșit fiind de frumusețea adoratorului său Antinous. Devine contaminat de frumusețe și are parte, după cum mărturisește, de vârsta de aur. El ajunge să exalte corpul lui Antinous în toate componentele sale, de la pleoape la coapse, de la gât la torace, de la
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
Hadrian ajunge, prin intermediul lui Antinous, un gurmand de frumusețe, fiindcă aceasta este unică, intensă, concentrată. Alături de Antinous, Hadrian călătorește inițiatic, dar călătoria sa este, previzibil deja, o călătorie spre centru. De-abia acum, împăratul își conștientizează opera de consolidare a cunoașterii frumuseții: îl rafinează pe Antonius, îl transformă dintr-un păstor într-un prinț, dintr-o frumusețe primitivă și nedăltuită într-un efeb de elită. Antinous devine opera perfectă, un Adam dinainte de creștinism, creat de un împărat cu vocație genezică. Creatorul
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
mai periculoasă decât cea pentru un viu. Dar doliul său se dovedește, după cum declară, și o formă de desfrâu în perceperea frumuseții: construcția și perfecțiunea acesteia fuseseră încununate de o moarte desăvârșită, la rându-i. În urma consumării modelului erotic de cunoaștere, Hadrian devine un necrofil platonic, care instituie un cult al Misterelor pentru Antinous proiectat ca un nou Osiris. Frumusețea doare ca o rană deschisă, frumusețea are tăiș ca un cuțit, aceasta este, cred, concluzia Memoriilor lui Hadrian.
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
o apropiată perspectivă, demisiile guvernelor, ca acțiuni mari. Dar și amănunte legate de ele. De exemplu, banchetul oferit de Primăria Capitalei în cinstea generalului Joffre ori ordinul guvernului de a restrânge cu totul comerțul cu devize. Eliminând orice ambiguitate în cunoaștere, Niculae Gheran înglobează în notele sale, cantitativul și Babelul de voci în stare să le facă fabulos imaginate ori reflexiv trăite. El știe să dea tot, dar să și aleagă fantezia momentului. Pentru cât a însemnat în viața actriței Fanny
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
și a sintagmei magna cum laud(a)e, mi se pare că soluția cea mai la îndemână pentru ocolirea unor greșeli supărătoare este... renunțarea la asemenea ornamente stilistice "intelectuale". Sau, pentru aceia ce țin cu tot dinadinsul să le folosească, cunoașterea cât mai amănunțită a înțelesului și formei lor corecte, lesne de dobândit cu ajutorul oricărui dicționar mai răsărit. Cristian Gașpar, București Secretul lui Polichinelle 1. Călcâiul lui Ahile Definiția lichelei din "Ușa interzisă" a d-lui Gabriel Liiceanu este prea politicoasă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
în poeziile sale; prin el vorbesc adesea alții. "Eu"-l din poeziile lui Kjell Espmark este rareori Kjell Espmark însuși. Ca și Marin Sorescu, pe care l-a cunoscut și apreciat, Kjell Espmark consideră că poezia este un instrument de cunoaștere. Aceasta nu poate să modifice lumea și nici nu poate să o facă mai bună, ea "nu poate declanșa războiul, nu poate încheia nici pacea" (l-am citat pe Marin Sorescu). În schimb, poezia ne poate face să înțelegem ce
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
de gânduri, căutările provocate de fanteziile realității, verva uimirii, descoperirea sentimentului pierderii, a absenței, a suferinței, a tandreții, ajung previzibile și stricte pentru identificările de moment. Inepuizabila continuitate, remarcată de critică. Sunt alcătuiri pentru o unitate care se adună din cunoașterea dimensiunilor vieții concrete, de zi cu zi, dar și din statornica asimilare a secolelor de cultură, nelipsind minuțiosul apel la rafinamentul logicii culturii populare. Exprimarea îi este directă și repede, cu îndrăzneli apărate de toleranță, de râs sau chiar numai
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
Este ceea ce numește Eugen Simion labilitatea interpretării dintre "impiegații de mișcare" și "procurorii morali" ai literaturii. Două praguri semnificative. refața este analiză, pe etape, a biografiei omului. Eugen Simion nu încearcă să abată atenția de la marea lui afecțiune, rezultată din cunoașterea omului, direct, dar și prin mijlocirea corespondenței de la toate vârstele, a lui Marin Sorescu, dependent mereu de fratele mai mare George, care s-a și îngrijit să i-o publice. De aici îi conturează portretul, nu ferindu-l de indiscreția
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]