2,938 matches
-
credeți că-i vor trimite Domnitorului - ca dar de Noul An? Ați putea ghici? O invitație la intransigență. O „cunună de spini”, pe care Cuza-Vodă o va anina deasupra Scaunului Domnesc - la cel dintâi sfat cu miniștrii săi. Da, o „cunună de spini” întru trează veghere, la fiecare scaun domnesc, s-ar cuveni! Creatorilor - la braț cu „purtătorul de condei” (care s-ar traduce: decență și moralitate), diriguitorilor - cu ceva mai mult sârg, apropiere de zeița Themis, pentru echilibrarea balanței dreptății
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
Articolele Autorului priveste-ma în ochi în timp ce dansez voi ști dacă pașii noștri se potrivesc melodiei pe care o cântam fiecare având în inima lui partituri diferite uite eu îmi voi ridica mâinile deasupra capului împreunate într-un fel de cunună trupul învăluit în fel de fel de dorinți îl voi undui în legănări de balada și înspre ține voi veni șerpuind în acele miresme ale cantului mai apraoape cât mai aproape de tine să fiu tu cuprinde-ma în altceva privirea
MEMORIA DANSULUI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377108_a_378437]
-
loc tot într-o zi de „21”, mai precis pe 21 februarie 2014. 21, zi de luptă, de victorie, de spectacol! Zi pe care actrița Cristina Stamate o are scrisă de acum între sărbătorile sale, teatrul românesc o strânge în cununa lui de succese, publicul îi închină aplauze frenetice! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) . Referință Bibliografică: Cristina Stamate. Dacă marea ar fi lumea dintre noi... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V, 27 martie
CRISTINA STAMATE. DACĂ MAREA AR FI LUMEA DINTRE NOI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377117_a_378446]
-
a ta cărare, Spre care mergi, cu gândul apăsat. Femeie, revin prin oase râuri, Ce-ți scalda bunătatea, zbătându-se de mal, Si de-ai purta o mie și-una brîie, O ie te-ar preface, în înger ideal. Femeie, cununi de flăcări ții pe creștet, Din ele statuezi purpure flori- Pe chipul tău să-și lase nemurirea Albirea zorilor, din care te-mpresori... Ai Universul absorbit de-o mare, Curăță, precum lacrima-i de neînvins bărbat, Femeie, blajina ți-e
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
a dat și Harul de-a Sluji în Preoție ! Apoi lângă Helespont (în Asia), la Pelechit Frații de la Mânăstire, ca Egumen l-au numit ! Chiar dacă suferit-a chinuri, DOMNUL prin el făcea Minuni Ca o arvună-a răsplătirii prin Cereștile Cununi ! Din dispoziția lui Leon, la Mânăstirea Pelechit, În Joia Mare de la Patimi, iconoclaștii-au năvălit... Au sfărâmat icoanele...Sfintele Taine-au aruncat... Călugării i-au luat în lanțuri, Locașul au incendiat... Duși în chinuri înspre Efes, în temniță-a Mărturisit
CUV.ILARION de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377164_a_378493]
-
fericirea este adusă de dragostea care ne dă liniște, pace, viziune clară și un țel al vieții din Dumnezeu. „Mai presus de orice/ De credință, de-avânt,/ De orice dar care biruie firea,/ Mai presus de minuni,/ De puteri, de cununi,/ Mai presus de orice e iubirea!/ Prin credință răstorni,/ Munți înalți și cetăți,/ Și-ți arunci peste veacuri privirea,/ Dar în cele cerești/ Ești atât cât iubești...!”( Costache Ioanid). Marina Glodici Cluj Napoca, 26 martie 2015 Referință Bibliografică: Despre privirea dragostei
DESPRE PRIVIREA DRAGOSTEI DIN NOI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377177_a_378506]
-
imediat Iar Aglaie temnicerul, în iaz locul i-a luat, Mărturisind a sa Credință : "Și eu de-acuma sunt Creștin !" În Rugăciune cu ostașii și-a asumat supremul chin... Le-au zdrobit glezna cu ciocanul ; apoi au fost incendiați, Primind Cununa Veșniciei, pentru CHRISTOS Martirizați : 5 ostași al căror nume, Istoricii l-au pierdut, Alături de 35, cei cu numele știut : Candid, Domnos și Smaragd, Teodul, Valent, Xantie Vivian, Prisc, Alexandru, Filoctiman, Claudie Isichie, Sacherdon,Evtichie,Gaie, Teofil Ilian, Sisinie, Evnichie și
SF.40 DE MUCENICI DIN SEVASTIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377232_a_378561]
-
ochii tăi fântâni cerești, De zâmbesc sau varsă lacrimi, tot cu patimă iubești. Sufletul îți e un templu, de-anotimpuri parfumat, De ții dorurile-ascunse, porți speranța necurmat. Din a trupului vioară, cresc lăstarii noii vieți, După truda unei zile porți cununi în dimineți. Cu smerenie, bunătate, pentru toți cei dragi alergi Și în orice-mprejurare cauți pe toți să-i înțelegi. Cand sărutul ți-este foc te asemuiesc cu vară, De te doare plâns de fluturi,esti la fel ca primăvară
BINECUVÂNTATĂ FEMEIE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377234_a_378563]
-
urmași, În inimă strâns-ați multe amurguri Sub clar de lună, îmbrățișați, retrași... V-ați îmbrațișat cu duioșie copii Ce s-au născut din a voastră iubire, Cu stimă și dragoste multă i-apropii Căci totul a fost pură împlinire. Cununa anilor ce-ați împletit Cu răbdare multă an de an, Munți de dragoste a-ți simțit, Greutățile ducându-le la liman... Uniți prin sfântul legământ, credință Alături la bine, la greu, fiind oricând, Luptând împreună cu conștiință, Respect, bunătate, dragoste cultivând
LA ANIVERSARE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382127_a_383456]
-
sfântul legământ, credință Alături la bine, la greu, fiind oricând, Luptând împreună cu conștiință, Respect, bunătate, dragoste cultivând! Jurământul l-ați păstrat cu credință Ce v-a oferit siguranță totdeauna, Azi renoindu-l, o pură dorință, La a 50-a aniversare ridicând cununa! Sunt martor la al vostru nou jurământ Căci tinerețea a trecut peste ani, La NUNTA DE AUR într-un cuvânt, Fericire, viață lungă și La mulți ani! Referință Bibliografică: LA ANIVERSARE / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1970
LA ANIVERSARE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382127_a_383456]
-
spre carul mare? De te-aș iubi, ai înțelege, oare, Puterea dragostei ce te-ar susține? Care pătrunde în inimi și-n simțire, Pecetluindu-ne întreaga veșnicie? Baia Mare, 19 iunie 2016 Nedumerire Stele sărută fruntea nopții-n taină. Pe cer cununi de aștri luminând... Se-ntreabă unde-om fi în astă vară, De nu ne văd plimbându-ne zâmbind. Se miră florile din parcuri și din zare, Unde sunt iubirile ce-au fost... Și dacă s-au pierdut într-o uitare
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]
-
în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului (mir din ochi de cherubini) Ei știu să plângă! 'și curg durerea Printre coloane de lumini, Mir sfânt din ochi de cherubini Pe luturi vii sfârșind căderea. Cine'a-mpletit cununi de spini Însângerându-I privegherea? Pe cruce răstignindu-I vrerea Și'mpovărați cu-atâtea vini, De mii de ani purtăm stigmatul. Dezonoranta lașitate De a nega că în cetate S-a cuibărit pe veci păcatul Stârnit-a norii grei și
SONETUL XCI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382184_a_383513]
-
așează și apoi din caierul vieții amândoi torc poveste lungă de iubire cu rost, haznă și cu împlinire copiii le devin în timp menirea sporindu-le în casă fericirea la tâmple ghioceii se adună iar anii se sporesc într-o cunună din ce în ce mai rar își amintesc de joc și timpul lor se-oprește-acum parcă pe loc privirea doar și zâmbetul își regăsesc și-i fac să-și amintească ritmul tineresc zor și zor ... iată vine-n dată ... hai la joc, busuioc, în mijloc
ANTI-CIULEANDRA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382319_a_383648]
-
-i blândă și mă lasă/ S-o admir ca pe-o crăiasă,/ Ea mi-i mumă, ea mi-i tată,/ În ograda fermecată”. Șotron cu ecouri mitice pare a fi inscripția ,,În jurul stelelor”: ,, M-am jucat cu Luna,/ Ca să port cununa/ Și cu stelele -/ Să-mi mărească zilele.// Am cerut iertare/ Și la Carul Mare,/ Să pot să răzbesc/ Pe cât de mult iubesc” -, pentru ca brusc, instantaneu, imprevizibil, să cadă ghilotina fulgerătoare a unei mărturisiri dureroase, cutremurătoare prin franchețe: ,, Nu m-am
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
consacrată zeiței Artemis, este dorită cu ardoare chiar de fratele acesteia, Apolo. Ea sfârșește prin a fi metamorfozată de propriul ei tată, zeul fluviului Peneus, într-un dafin. Apolo a ținut, totuși, să se păstreze amintirea neconsimțitoarei nimfe prin gloria cununii de lauri ce-i încununa pe artiști de seamă. Am îndrăznit să inventez imaginea unei Daphne dinamice, redevenind ființă umană: O Daphne reversibilă visam Reînviind din fiecare ram, Să zbată pleoape dulci între nervuri, Să iasă-n muguri umbra caldei
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
lucru cam greu, căci aproape toate imaginile sînt abstracte), să explice "semnificația unei figuri de stil identificate în strofa a doua", dar și semnificația titlului (deloc ușor; titlul e ți-am împletit..., după începutul primului vers: "ți-am împletit suprema cunună de tristețe"), să justifice "încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv, prin evidențierea a două caracteristici prezente în text", să ilustreze "una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat". Cu cîteva cunoștințe de
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât și femeile, fără deosebire, își puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenția asupra frumuseții lor. SÂNZIENE. Din spicele de grâu, SÂNZIENE și alte plante, fetele își făceau cununi cu care se împodobeau și jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belșug, precum și pentru protecția gospodăriilor și ogoarelor. În tradiția populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca și soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
În tradiția populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca și soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei. În preajma SÂNZIENELOR abundă practicile privind căutarea alesului în vederea căsătoriei. Astfel, fetele aveau obiceiul să arunce o cunună de SÂNZIENE pe acoperișul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiș, fata urma să se mărite chiar în acel an, în timp ce, dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă pentru a ști câți ani mai are de așteptat
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
SÂNZIENE pe acoperișul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiș, fata urma să se mărite chiar în acel an, în timp ce, dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă pentru a ști câți ani mai are de așteptat. Uneori, cununa era aruncată pe colțul casei, fata venind să o ia a doua zi dis-de-dimineață. Ea ducea cununa în ocolul vitelor și, cu ochii închiși, o dădea de mâncare unei vite. Se spune că, după cum arăta această vită, așa urma să
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
la cooperarea dintre familie, societate și biserică, pentru a găsi soluții practice la problemele concrete care tulbură viața copiilor și tinerilor. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a decis ca 2011 să fie declarat Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii în Patriarhia Română. "Botezul copiilor și creșterea lor în credință trebuie să fie o prioritate majoră a părinților, nașilor, preoților și a profesorilor de religie, mai ales astăzi, când mulți copii și tineri sunt dezorientați sau tentați să caute fericirea
Pentru Biserica Ortodoxă, Anul Nou începe la 1 septembrie. Patriarhul, îngrijorat că tinerii se droghează () [Corola-journal/Journalistic/70847_a_72172]
-
în cărți, și-a rîs, la fugă / Luînd-o pe sub streașini și pe ziduri. / O zdreanță, iar, fragilul echilibru. // Crotale, spornic, zarzării prin seară / țineau morțiș, sub geam, să-mi dea semn primii, / Părere? Faptă? Ce bufon să-ți lege, / Solemn, cununi la tîmple, franjuri zilei" ("Complotul iederii m-a smuls din mine"). Și ce-ar mai rămîne din stratul primordial al ființei, din îndepărtatele obîrșii colective? Un protocol tradițional, semn de subtilitate țărănească, unind respectul cu dignitatea: Surprins și rănit / de
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
turiștii americani. În anul 1994, circa 20 000 de oameni au participat la festival, evenimentul fiind inclus și în Cartea Recordurilor, fiind socotit cea mai amplă manifestare desfășurată într-un amfiteatru antic. La final, cămila victorioasă este împodobită cu o cunună, iar proprietarul ei este obligat să le ofere prietenilor o masă pe cinste. M. D. M. Cimitirul Vesel Guvernul a suplimentat cu 300 000 de lei bugetul Ministerului Culturii și Cultelor în vederea executării lucrărilor de restaurare și amenajare la un
Agenda2006-08-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284789_a_286118]
-
și surorile noastre și să fim gata în orice moment pentru tot lucrul bun, plăcut lui Dumnezeu și folositor semenilor. Apropiindu-se sfârșitul anului, să mulțumim Tatălui Ceresc pentru tot ce ne-a dăruit până acum, rugându-L să binecuvânteze cununa anului viitor. „Să ne îmbrăcăm în hainele luminii“ și în „omul cel nou“ cum ne învață Sfânta Carte (Romani 13, 12; Coloseni 3, 10) și astfel să continuăm firul vieții noastre. „Dragostea mea cu voi cu toți, în Hristos Iisus
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
pulcherrmia) sau floarea nopții sfinte, descoperită de dr. Joel R. Poinsette, ambasadorul Statelor Unite în Mexic, a devenit un simbol al Crăciunului la început în America de Nord și de Sud, apoi în întreaga lume. Este folosită pentru decorarea casei în perioada Sărbătorilor. Cununa de Advent. Obiceiul cununii de Advent (adică al perioadei de patru săptămâni cât ține postul Crăciunului) provine din Germania, din timpul lui Luther. A devenit populară și în alte țări, de pe la începutul secolului al XX-lea. De obicei, este confecționată
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
sfinte, descoperită de dr. Joel R. Poinsette, ambasadorul Statelor Unite în Mexic, a devenit un simbol al Crăciunului la început în America de Nord și de Sud, apoi în întreaga lume. Este folosită pentru decorarea casei în perioada Sărbătorilor. Cununa de Advent. Obiceiul cununii de Advent (adică al perioadei de patru săptămâni cât ține postul Crăciunului) provine din Germania, din timpul lui Luther. A devenit populară și în alte țări, de pe la începutul secolului al XX-lea. De obicei, este confecționată din crengi de brad
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]