2,941 matches
-
Ei de pe pământ. Ce Îngerul Gavril l-a vestit, Spre mântuire El a venit. Să ne ierte de păcate, Grele și împovărate. Noi cu pietre Îl lovim, Și Îi dăm să bea venin. Cu piroane-L răstignim Și-I punem cununi de spin. Ne iartă fără-ncetare, Ce blândă, tainică iertare. Și noi iar Îl răstignim, La suflet nu ne gândim. Adunăm păcate multe, Ia-le Doamne de pe frunte. Spală-le, ne luminează, Sufletul ni-l ușurează. De Înviere De Înviere
PENTRU CEI CE NU SUNT ACASĂ DE SFINTELE PAŞTI. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Adriana_tomoni_1397801540.html [Corola-blog/BlogPost/360246_a_361575]
-
Acasa > Cultural > Traditii > BABELE DIN MITOLOGIA POPULARĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului După iarnă friguroasă, Martie cu vreme bună vine-n zână arătoasă, purtând petale-n cunună. Când vremea-i capricioasă, cu lapovițe și ninsori, nu mai vrei să ieși din casă, puterea cu ea să-ți măsori. Înbrăcată-n haină nouă, vremea este schimbătoare. Într-o zi ninge sau plouă, în alta e cald și soare. Când
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1457216079.html [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
trăirea prin an, frumoasă. Că anul va fi rău sau bun, este un zvon păstrat în mit, ce vine cu folclor străbun, prin generații moștenit. Iarna în răstimp se pierde, cu lapoviță și brumă, să-mpletească iarbă verde, primăvara în cunună. Din volumul „Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Babele din mitologia populară / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Filipoiu : Toate Drepturile
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1457216079.html [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
duioasă Către salcie grăi: -Salcie, dacă și-e milă, Apleacă-ți crengile-n jos, Să faci din ele-o cunună Pentru fiul meu Hristos. Dacă îmi cunoști durerea Și dorești să mi-o alini, Fă-mi din ramurile tale O cunună fără spini. Fiul meu e sus pe cruce, Însângerat și-n mare chin Și cu ea la el m-aș duce Ca durerea să-i alin. Atunci salcia miloasă Crengile și le-a aplecat, Maica a împletit cununa Și s-
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
tale O cunună fără spini. Fiul meu e sus pe cruce, Însângerat și-n mare chin Și cu ea la el m-aș duce Ca durerea să-i alin. Atunci salcia miloasă Crengile și le-a aplecat, Maica a împletit cununa Și s-a dus la Golgota. Dar iudeii n-o lăsară Cu cununa fără spini, Ei vroiau Iisus să moară În dureri și-n mare chin. De atunci salcia pletoasă Nu s-a mai înălțat în sus, A rămas așa
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
-n mare chin Și cu ea la el m-aș duce Ca durerea să-i alin. Atunci salcia miloasă Crengile și le-a aplecat, Maica a împletit cununa Și s-a dus la Golgota. Dar iudeii n-o lăsară Cu cununa fără spini, Ei vroiau Iisus să moară În dureri și-n mare chin. De atunci salcia pletoasă Nu s-a mai înălțat în sus, A rămas așa plecată Ca să-l plângă pe Iisus. Un moment major, ancorat cu excelență în
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIANA MIHUȚ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ȘI PE SCENĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Cununile cele mai florale ale actorilor sunt de miri, fără solemnitate înmarmorată în statui, ca de regi, ci cu vie superbitate a iubirii dăltuite în legământ sufletesc între două ființe întrupate într-un singur om: actorul și personajul jucat de actor
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423291326.html [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
în legământ sufletesc între două ființe întrupate într-un singur om: actorul și personajul jucat de actor. Așa sunt actorii! Un singur corp, două ființe, o singură conștiință, două spirite, un singur creuzet sufletesc, două iubiri și totuși niciuna nepurtând cununa în deplină separare de cealaltă. Dacă omul nu iubește actorul din sine, iar actorul este în acuzabilă controversă cu omul, cununa nu are cine s-o poarte pentru că nu se poate culege cu două mâini, fiecare smulgând-o spre ea
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423291326.html [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
singur corp, două ființe, o singură conștiință, două spirite, un singur creuzet sufletesc, două iubiri și totuși niciuna nepurtând cununa în deplină separare de cealaltă. Dacă omul nu iubește actorul din sine, iar actorul este în acuzabilă controversă cu omul, cununa nu are cine s-o poarte pentru că nu se poate culege cu două mâini, fiecare smulgând-o spre ea! Aici e subtilul înțeles al dăruirii de sine a omului, până la jertfă adeseori, aici e înmugurirea coroanei de roluri care explodează
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423291326.html [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
Ce se învălmășesc ca niște bouri negri Un pumn de soare lovește în oglindă lacului Suava piculina își presară păsările zglobii Și iar se întuneca dealurile Într-un ocean de viori arcuite Peste memoria lumii De jur împrejur că o cunună solară Viorile își plîng tulburătoarele lor vibrații Apoi sare oboiul, timpanele explodează Pe nicovala de argint a lunii se presară iubiri Zarea pădurii pare a lua foc tulburata Contrabasul se tînguie Păsările se ascund pe sub frunzele tremurătoare Violoncelul suspina în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
în pamintFrunzele foșnesc sfîșiate de norii negriciosiCe se învălmășesc ca niște bouri negriUn pumn de soare lovește în oglindă laculuiSuava piculina își presară păsările zglobiiSi iar se întuneca dealurileIntr-un ocean de viori arcuitePeste memoria lumiiDe jur împrejur că o cunună solaraViorile își plîng tulburătoarele lor vibratiiApoi sare oboiul, timpanele explodeazaPe nicovala de argint a lunii se presară iubiriZarea pădurii pare a lua foc tulburataContrabasul se tinguiePasarile se ascund pe sub frunzele tremuratoareVioloncelul suspina în șoaptă timidPianul hohotește vîntul cel naravasLe-a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
mea! Este concertul izvorât din iubirea de oameni și flori, de ape și munți, de noapte și zi, de păsări și anotimpuri, de tot ce înseamnă creație divină: De Crăciun/ vreau să-ți simt mângâierea, MAMĂ,/ din doruri să facem cununi/ împletite cu lacrimi din stele.../ aburind de miresme alese/ să gustăm cozonacu-amândouă/ numărând fulgi de nea/ să ne spunem povești/ iar când lemnul în sobă trosnește/ scânteind în amurgu-nghețat/ să îmi ții capu-n poală/ cum știi doar dumneata/ și
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Farame_de_azima_un_veritabil_concert_de_muzici_divine_.html [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
peste toate se așterne,/ Tăcerea albă care cerne” („Anotimpuri”), în poemele sale „se naște înc-o primăvară” („Anotimpuri”) și trăiește speranța. De aceea, nu ne rămâne decât să îi citim „Meditațiile poetice” și să îi urmăm îndemnul: „Curcubeul priviți, are aceeași cunună,/ De ne naștem în locuri diferite sub Soare.” („Apel către rațiune”) Indiferent unde ne aflăm pe Terra, vom fi îmbogățiți sufletește dacă vom contempla culorile curcubeului poetic creat de Ilie Marinescu. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Raspunsuri si intrebari
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Raspunsuri_si_intrebari_pe_calea_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
dragostei duce la durere, sufletul totuși nu poate să renunțe la dragoste și de aici zbuciumul sufletesc: O, arată-mi-te iară-n haina lungă de mătasă,/ Care pare încărcată de o pulbere-argintoasă,/ Te-aș privi o viață-ntreagă în cununa ta de raze,/ Pe când mâna ta cea albă părul galben îl netează./ Vino! Joacă-te cu mine... cu norocul meu... mi-aruncă/ De la sânul tău cel dulce floarea veștedă de luncă,/ Ca pe coardele ghitarei răsunând încet să cadă.../ Ah
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
semeni. Acestui ideal i-a sacrificat poetul Al Florin Țene viața și când credeau cei ucigători de idealuri, cei fără de iubire, cei fără de credință, cei urâtori de frumusețe, cei hulpavi că l-au învins, iată poezia! ... , iată poetul! ... , chiar dacă poartă cununi de spini, trăiește în slovă, trăiește în ființă, trăiește și creează în spirit, cu aceeași tinerețe neînvinsă și atât de evidentă precum zborul: ,,Mă simt zborul pasărei ,imaterial,/ Purtând pe umeri aripe de nimb/ Legiferând poemul ideal/ Ne cerând nimic
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_cu_al_florin_tene_poetul.html [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
rochie albă am îmbrăcat, Mă pregătesc mamă, de nuntă. Și vin nuntași din șapte sate, Ei vin să mă petreacă În urmă azi le las pe toate, Căci merg mamă la groapă. Azi toate fetele din sat Vin să-mpleteasc-a mea cunună Dar n-am s-o port mamă pe cap, Pe cruce ele-au să mi-o pună. Privește mamă la portiță, Auzi băieții cum mă strigă? Mult prea tăcut-a mea guriță Nicicând n-o să le mai răspundă. Te uită
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1487728387.html [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
scurt căznirile trupului, ci pentru că toată viața lor au luptat și nu s-au îngrozit de lupta lor olimpică, susținută cu râvnă pentru curăția lor» (Convivium 7, 3). Și, în sfârșit, Sfântul Ciprian al Cartaginei amintește undeva că există nenumărate cununi martirice ale vremurilor de pace («habet et pax coronas suas»). De aceea, nu este de mirare că și marele dascăl al școlii alexandrine, Clement Alexandrinul, căutând să definească tipul de om creștin ideal, numit de el «gnosticul creștin», spune că
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
Clement Alexandrinul, căutând să definească tipul de om creștin ideal, numit de el «gnosticul creștin», spune că acesta nu este altceva decât un martir în viață și în trăire, un martir răstignit pentru lume, și lumea pentru el». Dar, cele mai multe «cununi martirice ale păcii» din acea vreme, au împodobit capetele nenumăraților asceți, viețuitori ai pustiei, care se nevoiau cu postul, cu rugăciunea și cu privegherea, zi de zi, noapte de noapte, fără încetare, considerându-se și ei răstigniți pentru lume, și
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
SÂNZÂIENE Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Se prind în joc fecioare despletite Iar ceru-ntreg se scaldă în lumină, Pe fruntea lunii saltă-nlănțuite Umbre de foc - pământului se-nchină. Poartă cununi din flori de sânzâiene Și-n dans străvechi cu soarele conspiră Să stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră. Merg în alai, se-opresc pe la răscruci, Imploră-n cânt - rod bun fertilității, E vremea când
ÎN NOPŢI DE SÂNZÂIENE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1466577252.html [Corola-blog/BlogPost/377608_a_378937]
-
dans străvechi cu soarele conspiră Să stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră. Merg în alai, se-opresc pe la răscruci, Imploră-n cânt - rod bun fertilității, E vremea când în amuțit de cuci Mirese cer cununi divinității. Transfigurat, pământu-n loc tresare, Îngeri la braț cu cerul prin poiene Par două lumi - firească împreunare Și taina lor din nopți de sânzâiene. Referință Bibliografică: În nopți de sânzâiene / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2000, Anul
ÎN NOPŢI DE SÂNZÂIENE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1466577252.html [Corola-blog/BlogPost/377608_a_378937]
-
Însă cerul se coboară Și cuvintele-mi măsoară Pe când luna pe șezlong Scrie versuri alalong. Iată stele prind cerul Și îmi adâncesc misterul Prins între nedumeriri Când îmbrac-a lumii firi. Dar eu le privesc întruna Și port în suflet cununa Clipei albe de argint Când cu-amorul meu te-alint. Referință Bibliografică: Iar mă pierd / Manuela Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Manuela Cerasela Jerlăianu : Toate Drepturile
IAR MĂ PIERD de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1486148604.html [Corola-blog/BlogPost/375472_a_376801]
-
speculație filozofică. ,, Pe cât multe înțeleg, Sunt milă între soare și apus, Dar răsăritul nou nu-l las răpus Și sângele-i care s-a scurs pe mări Îl strâng în lacrimi rotunjit pe zări . ,, ( Integră ) Pentru poetă realitatea supremă este cununa amăgirii, deviația sentimentală când valurile se retrag înfrânte: o opoziție între lumea palpabilă și lumea abstractă, realități pe care le intuiește numai mental - ceea ce înseamnă că poeta nu se referă neapărat la coexistența armonică a tuturor lucrurilor și nici la
,, SUB ZODIA CĂRȚII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1425582060.html [Corola-blog/BlogPost/369503_a_370832]
-
re ... ge, dra ... gilor ... În Da ... cia ro ... bită e ușor ... ... a mu ... rii Și ce greu e a trăi ... Îi cade capul într-o parte și moare.). DECEBAL Cu toți alăturea, e bună Moartea, pentru viteji, de aur e cunună. HASDRUBAL Cetate iubită, leagăn de eroi Pentru romani, castru vei fi, pentru noi O durere sfâșietoare Într-un apus de soare ... Scena 6. DECEBAL ( La vederea cazanului cu otravă adus în grabă de câțiva oșteni. În altă lume, lângă strămoși
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
de durerile prin care ai trecut Și cât am vrut să te ajut și poate nu am reușit. Frumoasă ești și azi când mă privești blajin Și plângi că sunt aici și totuși nu prea vin. Din ani îți împletesc cunună, s-o ai de-apururea, Că vei pleca, iar eu, rămân aici cu amintirea ta. Te-mbrățișez, că astăzi este poate ultima ta zi În care ne vedem, la anul cine stie de-o mai fi, Și chiar dacă de-acum viața
E ZIUA TA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/E_ziua_ta_florentina_craciun_1335125930.html [Corola-blog/BlogPost/357096_a_358425]
-
Pustiei, abia de mai trebuie pomenita pledoaria lor pentru retragerea din lume a celui doritor să-și întărească împreuna-viețuire cu frații intru credință și apropierea de Dumnezeu (“Vrei, așadar, frate, să iei asupra ta viața singuratica și să zorești spre cununile celei mai mari biruințe, a liniștii ? Lasă grijile lumii, cu domniile și cu stăpânirile ei, adică fii nepământesc, fără patimă și fără de orice pofta, ca, făcându-te străin de tovărășia acestora, să te poți liniști într-adevăr” - Evagrie Ponticul). Ca
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_singuratatea_starea_de_gratie_a_contemplarii_recenzie_la_cartea_strajer_peste_suflete_poezie_grafi.html [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]