199 matches
-
un buchețel de lămâiță din hârtie albă pânzată, înnegrită de vreme, îi marcau nunta. Compartimentul vecin îi desemna meseria prin câteva modele de costume și rochii decupate din reviste de modă și o acarniță din catifea verde, uzată, cu o curelușă pentru a putea fi purtată la încheietura mâinii stângi, plină cu ace ruginite, ca un arici. Valiza avea douăsprezece compartimente și probabil că gornistul și-o amenajase astfel după armată, pentru a păstra în ea nasturi, diverse ace, mosoare cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mii de ani în urmă și regăsit de mine, pentru ea, în bezna gropii; piatra aceea neagră ea spune că a fost dintotdeauna a ei și o mai poartă și acum, din când în când, prinsă la gât cu o curelușă subțire. * Concursul anual de la Montemesola - pentru cea mai frumoasă mustață - a fost câștigat de grecul Nicolas Stassinos, posesorul unei mustăți de 60 cm. 19. La început, când pui degetul pe un lucru și lucrul acela se aprinde, nu e deloc
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
o claie de păr cârlionțat. Își prinde părul într-un coc meșteșugit, se uită în ciobul de oglindă de pe perete, bronzul și graba au făcut treabă bună. Zâmbește, în fond nu sunt chiar de lepădat, îmbracă sandalele ei superbe, numai curelușe, piciorul arată ca o pasăre fericită, le-a cumpărat "din pachet", a dat o avere pe ele. Va fi bine, trebuie să fie bine, își spune să se încurajeze. Iese din casă, aleargă spre autobuz, trebuie să facă drumul invers
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
În continuare, scuturată de convulsii, cerându-i bărbatului să o mângâie pe obraji, pe ceafă, să Îi maseze umerii, parcă pentru a evita să cadă Într-o panică și mai mare. După ce am reușit să-i leg picioarele cu niște curelușe din piele, bărbatul a Început să-i sărute interiorul coapselor scoțând un plescăit vulgar. — Hei, Noriko! Cu asta Începeam mereu, nu-i așa? Hei, Noriko! Mă asculți? Se aude? Adu-ți aminte! Pe vremuri beam până cădeam lați. Mai ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mămăliga răsare pe copaci? Sau grăunțele plouă, la mine, din cer, de trei ori pe zi? Asta nu coastă? Și baltă pentru scăldătoarea dumnealui de unde să iau? Poate mă sfătuiești dumneata c-ar fi bine să-l leg c-o curelușă și să-l scot la promenada în fiecare dimineață, să nu se bolnăvească de plictis! Sigur, că altă treabă n-am! Ori poate să tocmesc pe cineva să-i poarte grijă dumnealui, gănsacului, pănă la toamnă, doar banii stau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care tocmai câștigase un Glob de Aur. Betthina părea să poarte măsura zero la haine; știți cum sunt actrițele astea: micuțe, gingașe, perfecte. Avea un păr lung, strălucitor, de culoarea mierii, purta o rochie-furou din satin galben și sandale din curelușe argintii. O imita pe Kate Hudson, obicei foarte la modă în LA în ziua de azi. Pe deget avea un inel de logodnă strălucitor, de mărimea Manhattan-ului. Și eu sunt logodită, i-am spus. — Unde-i inelul? mă întrebă Betthina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
toată fața acoperită de ochelarii de soare. Dar detaliul cel mai important al sălii de așteptare era faptul că toate fetele arătau très fericite: fiecare era, pur și simplu, superbă, înconjurată de pungi de cumpărături și purta noile sandale cu curelușe de la Tod, care nu se găsesc nicăieri și sunt perfecte pentru ziua aceea călduroasă de iunie. Discutau subiecte nelegate de terapie, cum ar fi următoarea lor vacanță la Capri și cât de minunat a fost Crăciunul trecut la St. Barths
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
care le iubesc? — Poftiți! Slavă Domnului, vânzătoarea se întoarce cu sandalele mele lila într‑o cutie și, în clipa în care dau cu ochii de ele, inima începe să‑mi bată mai tare. Vai, sunt superbe. Superbe. Delicate, cu multe curelușe și cu o mură micuță în vârf. Mă îndrăgostesc de ele pe loc. Sunt un pic cam scumpe, dar e lucru știut că nu trebuie niciodată să te zgârcești la pantofi, pentru că picioarele tale ar putea avea de suferit. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
nici nu mai contează. Să porți ceva frumos diseară, îmi place să mi te închipui într-o rochie neagră de mătase, croită în așa fel încât să ți se legene pe lângă picioare. Dacă ai niște sandale cu toc înalt și curelușe, poartă-le diseară și gândește-te la mine. Dacă stau însă bine să mă gândesc și dacă vremea la Londra este atât de proastă pe cât știu eu, probabil că te-ai simți mai bine cu un pulover și cizme! Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
adânci. De sub pălăria neagră, cu boruri largi, ieșeau pletele sure, lungi până la umeri. Purta cizme de piele și pantaloni negri strânși pe picior. Era îmbrăcat cu o cămașă largă, ca o rubașcă peste care trecea un chimir lat, plin de curelușe și buzunărele. În colțul gurii ținea o pipă lungă și subțire, îndoită în jos. Bărbatul cel tânăr se întorsese în apă și se apucase din nou de treabă. Starostele strecurase punguța înapoi la brâu și acum stătea sprijinit într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de tot. Nici când dansezi. Solar, zicem, și ne pufnește râsul. Așa se numea locul ăla izolat unde făceau plajă nudiștii într-o parte, nudistele într-alta. La nudiste veneau polonezele cu marfa lor (farduri, săpunuri, deodorante FA sau Rexona, curelușe aurii, chestii). Nu găseai picior de milițian (cred că nici nu existau milițience, eventual nudiste). Așa se dezvolta comerțul liber. Între Eve de toate felurile, îdintre care cele venite de undeva mai aproape de Rai erau poloneze. Noi nu ne duceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
scos din dulap centura din imitație de piele cu cele două pistoale de plastic cu capsule fumigene, apoi am scos și pălăria de cowboy din pai, ornată cu fâșii din piele de cerb, o țineam de inelul de cupru al curelușei de peste bărbie și mi-am adus aminte că unul dintre pistoale ar trebui să fie încă plin de pulberea roșie de fosfor ras de pe chibrituri, dar când să pun mâna pe pistol, am auzit de dincolo cum mama trântește capacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
fosfor ras de pe chibrituri, dar când să pun mâna pe pistol, am auzit de dincolo cum mama trântește capacul valizei, și atunci am aruncat și centura în cutie, și peste ea pălăria, care era să cadă, cutia era prea plină, curelușa s-a agățat de sulul de postere și a rămas așa, atârnată, și atunci am auzit din nou zgomotul încuietoarei de la valiză, care era defectă, valiza nu se putea închide decât în doi, unul trebuia să apese capacul cu putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
lumini discrete și ciripituri. Iată-te gol în timp ce sex-inspectorul îți prețăluiește nevoile. Nu numai că vrea să te umilească. Ceea ce vrea e să te simți mai prost ca niciodată... She-She părăsi camera sprintenă. Dar se întoarse repede. Ținea în mână curelușa elastică a unui carnet de cecuri. Ce urma să cadă pradă acelui malaxor - cartea mea de credit sau Pulănescu meu? Și acum, domnule, să-mi fac o idee asupra penisului dumitale... S-au mai ivit niște probleme de natură bugetară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
au ajuns deasupra porțiunii gazonate dintre picioarele ei. — Se spune că nu tu ești cel care scrii cartea, John. Nu e adevărat. Scrii cuvintele, John. Eu am făcut-o. Eu știu. Mâna i s-a strecurat în fâșia argintie, ultima curelușă, ultima graniță. După un timp s-a auzit un ticăit slab, umed, regulat, sunetul gumei mestecate. — Vron, spuse ea, cu voce schimbată, Vron în toată măreția ei. Poezia trupului lui Vron oferă imaginea adevăratei frumuseți. Plăcerea e filosofia lui Vron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nopți de unde încep întrebările și, datorită întunericului care înainta vertiginos spre ea, nu mai putea obține răspunsurile căutate. Tăcerea instalată în încăpere arăta că dialogul se topise și că orice cuvânt putea fi de prisos. Olga îmbrăcă zorită pardesiul, trase curelușa poșetei pe umăr, dar nu uită să obțină o poliță în alb: - Și când ne mai putem vedea? - Ca prieteni, oricând! Răspunsul n-o mulțumi, dar, ca și cum acesta era cel pe care îl aștepta, zâmbi conspirativ, îl sărută fugitiv și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
umărului ei. Își deschide poșeta și scoate un mic tub auriu. — Exact asta am vrut să spun, zice. Eticheta zice că e o piesă franțuzească în stil egiptean, cu panouri de mucava ornate cu frunze de palmier și festonate cu curelușe policrome. În timp ce se uită în oglindă, răsucește tubul auriu până iese din el un ruj roz. Și, din spatele ei, zic: Dar nu cumva eu însemn ceva mai mult decât slujba pe care o am? Poate că nu sunt cine știe ce prădător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Randall Cox practic cerea o pereche de Jimmy Choo. Chiar dacă perechea asta însemna că-mi goleam de tot cardul de credit. Pe cât de frumoși erau pantofii ăștia - și erau, într-adevăr, foarte frumoși, cu tocurile cui delicate și cu o curelușă argintie subțire în jurul gleznei - pe atât erau de nesiguri. În vreme ce Randall mă împingea vioi către o măsuță gătită cu lumânări, combinația dintre fusta mea strâmtă și cataligele de zece centimetri m-a făcut să mă simt de parc-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ocupa de amîndoi așa cum se cuvine. Mă simt penibil, îi răspunde Roja cu sinceritate, privindu-și vîrfurile pantofilor, nodurile șireturilor, punînd capăt scenei, zău că n-am timp de prostii din astea, de discuții de doi bani, îi mărturisește verificîndu-și curelușa ceasului de la încheietura mîinii, sînt în întîrziere, băieții mă așteaptă deja, ca să nu mai vorbim că în seara asta e un pot cît toate zilele, se dă de gol zbughind-o pe ușă în cea mai mare viteză. — Informația e
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
sanatoriului. Afost singurul care s-a împrietenit cu Regele Bolilor Nervoase. Când se întîlneau pe coridoare, se zvârcoleau sub hățuri, se înfoiau și făceau unul la altul: Mîîîr! Mîîîr!... Într-o pauză de tratament, Regele și-a deznodat, cu gingiile, curelușa cu care fusese priponit în cârlig, s-a apropiat, s-a înseninat și i-a întins Sinistratului gustarea lui de șocuri. - Ia-o, frate Doruleț... Linge și castronașul ăsta electric! Să prinzi puteri. Să ți se ridice și ție, când
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sau să facă să alunece pe burtă vreo țiglă. Îi înhățau. Le legau boturile la sacoșele cu nutrețuri de neuroleptice, tranchilizante, hipnotice, sedative, dar, în noaptea următoare, tot de prin stâlpii de telegraf îi culegeau. Îi ferecaseră sub cearceafuri și curelușă, dintr-o piele de n-o putea tăia nici șobolanul cu dinții. Îi gardaseră cu cîte-un pacient cardiofob, din ăia de nu prea adorm, de frică să nu li se oprească inima în cursul somnului. Degeaba. De abia își luaseră
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
codițe de măr. Adună sfârcurile urechilor în palma stângă și, înainte de a le înmîna străinului, le sună, la propria ureche, ca pe niște zaruri de barbut. Străinul preluă fărâmiturile de carne zvîcnindă, își deschieie trenciul, scoase de la brăcinarul pantalonului o curelușă de piele pe care avea înșirate, ca niște mărgele, celelalte porțiuni de ureche colectate până atunci. Cele vechi, se văzu, erau separate unele de altele prin cîte-un nod. 311 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Bine. N-ar fi fost
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
era împroșcată cu la fel de numeroase dâre de mâzgă, ca tencuiala camerelor zidite prea în apropierea mlaștinei rigolelor! Bătea de 4,36-4,37 după-amiaza. Sinistratul se alesese, ca saftea, c-un ceasornic dibaci, numai secundar și limbi fosforescente, sculă a cărei curelușă și-o și încolăcise deasupra încheieturii brațului drept, pieptănat la plictiseală, iar și iar, cu vârful firelor de păr către stradă. Nu-l mai căznea frigul. Tufele de urzici, spancioc, forsiția, zgrumăjel, brusturi untoși, din capătul cel mai depărtat al
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ai ajuns de nu-ți mai poți vîrî nătărînga nici măcar într-o pitulice de femeie! trânti, neiertătoare, cucoana. - Dar nu-i nimic. Că ți-o croi-o nentă-tu, Genel, pe-o zgărdiță, să urli de plăcere, când i-oi simți curelușa flencănindu-ți pe beregăți!... Și când oi schelălăi mai cu foc, nu-ți fie grijă, te plesnește și mandea, pe sub masă, cu piciorul. Să nu zică polițaii că te-au cărat, de la cantonament, neantrenat!... - Mi-e îngăduit să vă întreb
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
rămas sau dăruit de către nemții aflați fie În retragere către Jdogină, fie În atac spre ruși, un cuțit din inox și bine ascuțit pe o piatră de râu de către „maistrul” Ionel) de pe o parte și de pe alta a caiușului două curelușe de lungimea porcului Ghiță din anul trecut și abia apoi tăia „porții” de o anumită lungime, lua o jumătate de porție, o Împăturea În două, tăia oblic și puțin rotunjit vârful viitoarei opinci, apoi tăia și rotunjea opinca la călcâi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]