803 matches
-
of the Courtesan, 2006) — intrat imediat dupa apariție pe lista de bestselleruri a New York Times și tradus în treizeci de țări -, au propulsat-o pe Sarah Dunant în topul celor mai de succes scriitoare de române istorice. Românul prezintă povestea curtezanei Fiametta Bianchini, spusă din perspectiva piticului, Bucino Teodaldo. Romă anilor 1527, Fiametta o curtezana cu oarece succes la public, este nevoită să părăseasa orașul, atacat de trupele Sfanțului Împărat Român. Revine în Veneția natală unde speră să-și refacă viața
Sarah Dunant: În compania curtezanei. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339259_a_340588]
-
Times și tradus în treizeci de țări -, au propulsat-o pe Sarah Dunant în topul celor mai de succes scriitoare de române istorice. Românul prezintă povestea curtezanei Fiametta Bianchini, spusă din perspectiva piticului, Bucino Teodaldo. Romă anilor 1527, Fiametta o curtezana cu oarece succes la public, este nevoită să părăseasa orașul, atacat de trupele Sfanțului Împărat Român. Revine în Veneția natală unde speră să-și refacă viața. Fără bani, cu un aspect nu tocmai potrivit pentru o curtezana cere ajutor la
Sarah Dunant: În compania curtezanei. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339259_a_340588]
-
1527, Fiametta o curtezana cu oarece succes la public, este nevoită să părăseasa orașul, atacat de trupele Sfanțului Împărat Român. Revine în Veneția natală unde speră să-și refacă viața. Fără bani, cu un aspect nu tocmai potrivit pentru o curtezana cere ajutor la o „vrăjitoare”, care o “salvează”. Găsim în acest român o artă a seducției, a supraviețuirii. Curtezane, vrăjitoare, pitici, clerici corupți, artiști celebri, în inima Veneției renascentiste aflate pe culmile măririi și decăderii. E lumea Fiammettei Bianchini, frumoasa
Sarah Dunant: În compania curtezanei. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339259_a_340588]
-
Român. Revine în Veneția natală unde speră să-și refacă viața. Fără bani, cu un aspect nu tocmai potrivit pentru o curtezana cere ajutor la o „vrăjitoare”, care o “salvează”. Găsim în acest român o artă a seducției, a supraviețuirii. Curtezane, vrăjitoare, pitici, clerici corupți, artiști celebri, în inima Veneției renascentiste aflate pe culmile măririi și decăderii. E lumea Fiammettei Bianchini, frumoasa curtezana pe care căutarea zadarnica a iubirii și fericirii o lasă cu inima franța. Și probabil că tulburătoarea ei
Sarah Dunant: În compania curtezanei. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339259_a_340588]
-
cere ajutor la o „vrăjitoare”, care o “salvează”. Găsim în acest român o artă a seducției, a supraviețuirii. Curtezane, vrăjitoare, pitici, clerici corupți, artiști celebri, în inima Veneției renascentiste aflate pe culmile măririi și decăderii. E lumea Fiammettei Bianchini, frumoasa curtezana pe care căutarea zadarnica a iubirii și fericirii o lasă cu inima franța. Și probabil că tulburătoarea ei poveste ar fi rămas nespusa dacă, subjugat de farmecul ei trist, Titian n-ar fi pictat-o sub chipul lui Venus din
Sarah Dunant: În compania curtezanei. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339259_a_340588]
-
eu nu știu. Dar a fost un gest aproape visceral pe care l-am făcut, o revoltă mută, luminoasă și inutilă. Dar o revoltă. Pentru că, după cum afirma Pasolini, oamenii care au făcut istoria nu au fost nici asistenții cardinalilor, nici curtezanele, ci aceia care au fost în stare să spună „nu”.
Apostolii cenzurii anunță un nou Ev Mediu în Europa () [Corola-blog/BlogPost/337822_a_339151]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PIATRA FUNERARĂ Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Se aștern în față anotimpurile, curtezane ale drumului, cuprinzând în palmă biblioteca spiritului purtător de har... Și părul orelor se lungește, aurit de revelații... Mătură înserarea cu un vis, culcat pe spaima, pe bucuria clorofilei. Absoarbe lumina.... Perdeaua de ceață în care s-au înfășurat clipele
PIATRA FUNERARĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377427_a_378756]
-
de jale trupul câmpului înflorit. Fuga cuvintelor sperie paginile iubitoare de zbor. Nu, nu mă întreba ce gust are dorul!... Mi-am lungit mâinile într-o îmbrățișare a răsăritului peste respirația chemării. Depărtarea are culoarea...gustului tău pe papilele mele curtezane de lumină, până voi gusta din nou fericirea. Referință Bibliografică: Gustul depărtării / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1710, Anul V, 06 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Iulia Dragomir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
GUSTUL DEPĂRTĂRII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381904_a_383233]
-
că Roma s-a transformat într-o mare temniță, sau într-o mașinărie care toacă mărunt pe oricine intră în ea, consumându-l sau devorându-l, fără deosebire, fie el om bogat ori sărac, politician ori plebeu, libert, gladiator, sau curtezană sau sclav. Iar noi am scăpat doar grație unei cereri și a unei porunci imperiale care ne-a trimis aici. E un fel de exil în cele din urmă! Dar ce mai contează... Suntem aici și gata! Ubi bene ibi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
minte o sticluța de pomada, Cu monoclu-n ochi, drept armă bețișor de promenada, Vestejiți fără de vreme, dar cu creieri de copil, Drept științ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil, Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezana... O, te-admir, progenitura de origine română! Și acum priviți cu spaimă fața noastră sceptic-rece, Vă mirați cum de minciună astăzi nu vi se mai trece? Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
minte o sticluța de pomada, Cu monoclu-n ochi, drept armă bețișor de promenada, Vestejiți fără de vreme, dar cu creieri de copil, Drept științ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil, Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezana... O, te-admir, progenitura de origine română! Și acum priviți cu spaimă fața noastră sceptic-rece, Vă mirați cum de minciună astăzi nu vi se mai trece? Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
precum cel al Floriei Țoșca dar și de cele operetistice. Mă gândesc deseori la Violetta Valery, un rol care cu siguranta mi-ar încântă sufletul. Verdi este unul dintre compozitorii mei favoriți. Pur și simplu îți ia respirația... Boală faimoasei curtezane și nouă ei iubire corelează perfect cu muzica lui. Rolul cere o mare concentrare,o provocare tehnică, fiind un adevărat tezaur pe care sper să îl descopăr curând. Mara Circiu: Care este sfatul tău pentru tinerii ce își doresc o
TINA MUNTEANU- ZÂNA OPERETEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346823_a_348152]
-
o normalitate dorită și mai ales revisată. Sunt sfere semnatice reluate, chiar și în noua temă medievală unde ni se povestește despre o cetate, un castel în ruine, nimic altceva decât o metaforă a ființei interioare, cu sugestia prezenței castelanilor, curtezanelor, a riturilor păgâne, precum arderea trunchiului de brad bătrân și descântele Șamanului, cu mulțimi înfometate, hălăduind prin piețe și închinându-se fiului nopții, Momus. Am observat și nu sunt singurul care are calitatea de simplu consumator de poezie în această
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
Ghilgameș și cu care să se lupte acesta iar, poporul să trăiască în liniște și pace. În acest fel a fost creat Enkidu. El avea o forță uriașă și trăia în sălbăticie. Enkidu a descoperit iubirea și civilizația datorită unei curtezane care l-a adus la Uruk. Aici, bărbatul l-a întâlnit pe Ghilgameș și s-a luptat cu el dar, a fost înfrânt. Din acel moment, cei doi au rămas prieteni foarte buni. Împreună s-au luptat cu stăpânul pădurii
REZUMATUL OPEREI LITERARE ,, EPOPEEA LUI GHILGAMEŞ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345192_a_346521]
-
LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN Autor: Magdalena Brătescu Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Operă în trei acte pe un libret de Francesco Maria Piave, „La traviata" (în traducere din italiană "curtezană") este inspirată din romanul autobiografic „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas fiul. Personajele principale au însă numele schimbate, Marguerite Gautier devine Violetta Valéry, iar Armând Duval, Alfredo Germont. „La traviata" a avut prima reprezentație în 1853 la Teatrul La Fenice
„LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375095_a_376424]
-
feminin al cărții a existat în realitate și se numea Rose. Fugită de acasă la vârsta de 13 ani, ea a ajuns la Paris fără niciun ban, s-a întreținut din prostituție și la numai 18 ani a devenit o curtezană de lux. Alexandre Dumas fiul s-a îndrăgostit de ea, iar legătura lor a continuat până când tânăra, bolnavă de tuberculoză, a murit la numai 22 de ani. Într-adevăr în montarea lui Günter Krämer, pe splendida muzică a uverturii, apare
„LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375095_a_376424]
-
până când tânăra, bolnavă de tuberculoză, a murit la numai 22 de ani. Într-adevăr în montarea lui Günter Krämer, pe splendida muzică a uverturii, apare o copilă înconjurată de bărbați, înlocuită apoi de protagonista operei. Subiectul urmărește iubirea sinceră dintre curtezana Violeta, întreținuta baronului Douphol și provincialul Alfredo care, la o petrecere, se îndrăgostesc la prima vedere. Ea părăsește viața de desfrâu și trăiește fericită cu iubitul departe de Paris. Existența tânărului cuplu e tulburată însă de apariția lui Germont tatăl
„LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375095_a_376424]
-
IV. MAGDALENA BRĂTESCU - „LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. Operă în trei acte pe un libret de Francesco Maria Piave, „La traviata" (în traducere din italiană "curtezană") este inspirată din romanul autobiografic „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas fiul. Personajele principale au însă numele schimbate, Marguerite Gautier devine Violetta Valéry, iar Armând Duval, Alfredo Germont. „La traviata" a avut prima reprezentație în 1853 la Teatrul La Fenice
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
realitate și se numea Rose. Fugită de acasă la vârsta de 13 ani, ea a ajuns la Paris fără niciun ... Citește mai mult Operă în trei acte pe un libret de Francesco Maria Piave, „La traviata" (în traducere din italiană "curtezană") este inspirată din romanul autobiografic „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas fiul. Personajele principale au însă numele schimbate, Marguerite Gautier devine Violetta Valéry, iar Armând Duval, Alfredo Germont. „La traviata" a avut prima reprezentație în 1853 la Teatrul La Fenice
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
margini de luceferi, stăpânea peste mărgeane, vise dragi, povești frumoase, îmbrăcate în sidef, o natură somnoroasă, ce-i cusută în gherghef; galbenă era făptura între foi de fag pieziși, a căzut din luminiș, toamna, galbenă ca para, veselă, nepământeană, fericita curtezană, delirează peste tot și dansează prin livezi, printre frunzulițe verzi, albe lebezi stau pe lac și serafi le ține hangul, sug din subțioara pală doar o notă muzicală din fantastice fanfare printre parcuri funerare, neperechi albe de fluturi, mută visul
DANSEAZĂ TOAMNA PRIN LIVEZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376286_a_377615]
-
ajung în mâna înșelătorilor ăstora, și nu cred că greșea prea mult, pentru că știți rigoarea cu care trata împăratul problemele de acest fel. Personal am fost de acord cu porunca imperială. Aproape toți senatorii, înalții funcționari și dregători ai statului, curtezanele, foarte mulți cavaleri, ofițeri de rang superior sau inferior, mergeau la haruspici și căutau răspunsuri la întrebările care îi nelinișteau. Superstițiile de acest gen, la care, știți bine, societatea noastră romană ține foarte mult, ajunseseră să aducă tulburări până și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
Iroseau orice ca să afle ce-i interesa și cheltuiau sume importante cu ajutorul unor complici ori complice, sau uneori aflau acestea prin oameni de bună credință dar care nu bănuiau nimic. Foloseau apoi niște acoliți foarte vicleni care aveau în soldă curtezane, care puteau deveni oricând amantele clienților, și se interesau de viața acestora pe orice cale. Acționau cu discreție, uneori prin vecinii acelora, alteori chiar prin apropiații lor din familii. Cercetau apoi locurile pe care le frecventau aceștia, prin băi, ori
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
în starea naturală cu care eul se identifică în acest fel, întrucît suprimă conștiința deosebirii față de starea naturală. Indienii sînt complet lipsiți de pudoare în conversațiile lor, făcîndu-i să roșească pînă și pe marinarii englezi. De aceea, toate pagodele întrețin curtezane și dansatoare care-i inițiază pe brahmani cu cea mai mare grijă în arta [210] dansului, în atitudini și gesturi frumoase, și care sînt obligate să se dăruiască oricui le dorește, pentru un anumit preț. La fel sînt celebrate sărbători
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și... și... 3. vernisajul Ușilor mele, la Palazzo Correr. Dintre magnificii venețieni, nu-l voi putea vedea ce păcat! pe Uccello, grandios-pigmentatul Uccello, orașul nepăstrîndu-i nici o lucrare. Și, din aceleași motive, nici pe suavul Veneziano (după al cărui "Portet de curtezană" am făcut, cîndva, surprinzătoare, pentru mine, desene). Mă voi întîlni, în schimb, cu fiți atenți! Fra Angelico, Masaccio, Del Castagno (siluetele lui Petrarca și Boccaccio!), Carpaccio, Botticelli (o! "Primăvara" și "Nașterea Venerei", la Ufizzi). Ufizzi la Veneția?!!! Ce mi-aș
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atît de rușinoase. Personal însă convertindu-i de mult frivolitatea în mereu inocentă deambulare, nesățioasă de spontan și imprevizibil. Așadar, trotuarul de la Tours, unul din frumoasele orașe ale Franței, gazdă (nevisată) pentru o lună, provocatoare și tandră ca o veritabilă curtezană de rasă. Da, dar să fac Avenue Grammont cu mocasinii de Lăpușneanu e, parcă... Așa că nu pot rezista tentației de a intra în briantele Galerii Lafayette și a-mi cumpăra mocasini pe măsură (o să-i vedeți pe... Lăpușneanu). Cu o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]