680 matches
-
acestui copil minunat, atât de greu încercat în scurta-i viață, dar care a devenit pentru noi toți, un exemplu de luptă, de învingere a greutăților proprii și de atingere a unor culmi pe care, mulți alții, nici nu îndrăznesc cuteze să le atingă. Nimeni nu-i cheamă pe acești copii să vină aici, acasă la Ionuț. Dar, cu toții dau ascultare unui glas lăuntric care-i cheamă împrejurul lucrărilor lui, acolo unde spiritul artistului e viu încă. Mărturiile despre Ionuț Cătălin
VENIM LA TINE-N LUNA MAI. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA LA MUZEUL CARE-I POARTĂ NUMELE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357896_a_359225]
-
rang de revoluționari, cu acceptul limitat și vremelnic al unui număr mic de boieri. Celebră a rămas și epistola caimacamilor țării către Tudor Vladimirescu prin care i se cerea încetarea mișcării și în care, în final, era amenințat: „să nu cutezi a te crede mai mult decât ceea ce firea te-a făcut”. „aceste cuvinte - scria C. D. Aricescu - caracterizau pe boierii din timnpul revoluțiunii de la 1821 și 1848; ei se credeau singurii în drept a ocupa înalte funcții ale statului, deși
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
spre matricea scriitorului hărăzit scânteierii. Undele imaginarului împresoară Pământul și tainele creației sale desprind energii din energiile celor care știu să se prindă în jocul luminii. Cei luminați pătrund adevărul scrisului său, cei profani rămân, undeva, în cercul lor strâmt. Cutez să mă aplec peste înscrisuri dictate de geniul creației, strâng mâinile la piept și mulțumesc Cerului că ochii mei îmi mai dau posibilitatea să mă regăsesc într-o lume uitată de abjecțiile neinițiaților lumii pseudointelectualilor. Pornesc, împreună cu alți iubitori ai
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
neomenire, Părinte, Eu văd o lacrimă albastră, câzând de sus, în urma Ta, Nici mările de foc, cu alge-ntrețesute, nu sunt cernite. În inima rugilor, e tot necuprinsul cuprins, din simpitate, Nu voi să-nchei precisul timp, inima în noi profund cutează, Din timpul, ca un ultim mohican ce e, un ceas mai bate, Acel din care suntem suflete, de Tine, Doamne, înviate... LILIA MANOLE Referință Bibliografică: DOAMNE, E TIMPUL EXACTELOR FAPTE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1626, Anul
DOAMNE, E TIMPUL EXACTELOR FAPTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360512_a_361841]
-
Călăuza mea Când din morți înviază Iisus. Pașcu Balaci HRISTOS A INVIAT! Când inceput-a să se lumineze În cea dintâia zi a săptămânii, În taină ea și-a părăsit stăpânii- Mormântul lui Iisus să cerceteze Maria din Magdala să cuteze Cu-a ei surate, scuturând țâțânii, Să afle sfântul trup, floarea țărânii Si-apoi cu lacrimi să-l imbălsămeze. - Ce căutați pe-aici? - apare un inger. Femeile s-au infricat de-ndată: - Pe Iisus după care și azi sânger! A
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
e vizat de hoți și, pupăză peste colac, măria ta le faci pe plac acestor mafioți.” Tăcu arabul Arafat, căci vodă, prost și îngâmfat, sări, ca arsul, de pe tron și, precum ultimul poltron, se puse pe-njurat. „Să vii în fața mea cutezi, și să acuzi, fără dovezi? Îți spun așa, mai voalat, că, de la mine, din palat, te-arunc, de nu te vezi! Azi, pentru mine-i un mister, prezența ta în minister. Chiar n-o fi mai găsit Emil un pedelist
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
STRÎNSE ÎNTR-O ÎMPLETITURĂ Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Îmi crește o toamnă, amară, sub pleoape, ca un semn de întrebare răzvrătit, de ce toate acestea, doar sînt oameni care cutează chiar mai mult decît sînt în stare să suporte, credeam că existența e la mîna mea negasem chiar și moartea, acum am ajuns să locuiesc în ea vinovată de mine însămi, deși...cel mai greu îmi e să nu uit
CULORI GINGAŞE STRÎNSE ÎNTR-O ÎMPLETITURĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359990_a_361319]
-
și că El ar fi primit cu brațele deschise de toți creștinii, îndeosebi de aceia care au inimile de lemn și vasele de aur? Câți dintre ei ar avea tăria să-L recunoască pe Cel care, după cele pățite altădată, cutează să revină pentru ca din nou să le strice rânduielile și să-i alunge din Templu cu biciul?!... George PETROVAI 18 ianuarie 2013 Sighetul Marmației Referință Bibliografică: George PETROVAI - NEDREPTĂȚIREA LUI IUDA / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 755
NEDREPTĂŢIREA LUI IUDA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345218_a_346547]
-
Din punct de vedere geologic, fondul forestier al Obștei Nereju, se găsește de o parte și alta a pânzei de șariaj ce separă depozitele montane din eocen de cele din oligocen. Aceste substraturi sunt specifice munților de geosinclinal pe structură cutată în pânze de șariaj și pânze de solzi de fliș de tip Tarcău pe gresii paleogene. Roca de solificare s-a determinat pe baza hărților geologice ale Institutului Geologic, la scara 1:20.000 și analitic prin observații și determinări la nivel
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
străpunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertură sedimentară mezozoică, predominant calcaroasă (munții Parâng și Vâlcan), precum și din șisturi cristaline mezo și katametamorfice (paragnaise, cuarțite, amfibolite, călcare cristaline). Partea sudică a teritoriului studiat este alcătuită din formațiuni sedimentare cutate de vârstă eocenă (conglomerate, gresii), tortoniană (marne gresii), sarmațiană (conglomerate, argile, nisipuri) și pliocenă (nisipuri marne). Cuaternarul este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor. Prezența straturilor de argilă și marne în alternanță cu straturi de
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
chemi și din senin, câteodată se transformă-n chin, dar cel mai des e doar simplă durere. Am cunoscut-o și sfâșietoare când cel mai mult îi place să stea-n crez. De când am vrut s-o-nfrâng, nu mai cutez și-o las să stea cât vrea, până dispare. De la o vreme însă nu mai piere, se bucură de tristul meu declin și-n timp ce eu slăbesc câte puțin, ea zi de zi sporește în putere. Anatol Covali Referință
DUREREA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340280_a_341609]
-
insatisfacție și neîmpliniri, în raport cu acelea de fericire colectivă, ajungem și noi la aceeași concluzie. Nu e, oare, istoria națiunilor, un lung șir de idealuri nerealizate sau, mai rău, nerealizabile?! Un aforism englez spune că “oamenii inventează idealuri noi, pentru că nu cutează să le fructifice pe cele vechi; ei se uită înainte cu entuziasm, fiindcă le e frică să privească în urmă”. Sau, poate că truda neîncununată de rezultate imediate a naționaliștilor din orice țară și din orice vreme se datorează faptului
Națiunea, eterna iubire… () [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
nenumăratele întrebări din mintea mea, cred că și a multora dintre dumneavoastră, cu privire la înțelesuri asupra normalității. De orice natură ar fi ea. Normalitatea a devenit cârligul rezistenței și al speranței. Dacă nu a noastre, poate a copiilor noștri. Cine mai cutează să-i facă! Se cuvine, în acest context, să fac câteva reverențe în direcția profesorilor care m-au impulsionat, îndrumat, ajutat să înțeleg și să prezint discursul politic (prin excelență, cel electoral) ca pe un subiect fascinant, durabil și insuficient
TAINA SCRISULUI – SCRISUL MĂ FERICEŞTE () [Corola-blog/BlogPost/340011_a_341340]
-
Articolele Autorului Din menirea mea Anii mei puțini poartă-n miezul lor umbre și lumini, prăbușiri și zbor. Bunii mei străbuni mi-au lăsat în dar câteva minuni și-un sac de amar. Nu mi-a fost deloc ușor să cutez având un noroc plin de viermi în miez. Dar când am atins mult visatul pisc, am privit destins spre-orice fel de risc. Chiar dacă mereu gem de-atât efort, orice fel de greu zâmbind îl suport, Ne-ncetând să sper că mai
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340960_a_342289]
-
flămânzit popas ... ”, „Vai, vai, cetatea cea mare,/ din a cărei sclipire am orbit cu toții, nu mai e!/ Veselește-te, Poete, și voi eunuci ai speranței..”, „Jertfă de unul singur fac;/ Doamne, sunt fericitul de pe crucea asinilor,/ dă voie să mă cuteze Visul!”, „Poeții sunt copiii lui Dumnezeu!”, „Eu sunt Împăratul-Împăraților-și-Domul-domnilor!/ Scriu poeme într-o dungă, îmi imaginez că nu mai am trup,/ nefericirea își lasă oul dogmatic în pălăria mea ... ”, „Frumoase sunt zilele tale, Poetule-Mag!”, „Jertfească-se Cuvântul, Poetul priveghează,/ la
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
Articolele Autorului ALTĂ DIMENSIUNE Maree violetă,din ceață apărută Reconturează țărmul unui ocean de dor. Tenace prăvălită pe stânci de suflet tare Le-nmoaie rezistența în spumă de amor Tărâm de vis albastru,în necuprinsă zare Pe o planetă vie,cutează viețui Pandante siderale atârnă în văzduhul Ce ocrotește sfera unică-n galaxii O Lună și un Soare se țin de mână veșnic Veghind la pacea lumii de suflete-n neant Rouă de lacrimi cade-n preaplinul de senzații Ce-apar
ALTĂ DIMENSIUNE(OMAGIU DE ZIUA PĂMÂNTULUI) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341850_a_343179]
-
Bizantină, București, 2003, pag 221. Pentru a sesiza puterea se mărturisire a adevărului de credință este elocventă confruntarea dintre Sfântul Vasile cel Mare și eparhul Modest (acesta fiind susținut de împăratul Valens). Stelian Papadopoulos redă sugestiv această confruntare: „- Vasile, cum cutezi - singur tu - să mergi împotriva voii împăratului nostru? Cine ești tu de cutezi să-l disprețuiești? Va fi simbolul verticalității Bisericii în fața puterilor lumii acesteia - Pentru care lucru mă învinuiești, care e greșeala pe care nu mi-o știu? - Pentru
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
de credință este elocventă confruntarea dintre Sfântul Vasile cel Mare și eparhul Modest (acesta fiind susținut de împăratul Valens). Stelian Papadopoulos redă sugestiv această confruntare: „- Vasile, cum cutezi - singur tu - să mergi împotriva voii împăratului nostru? Cine ești tu de cutezi să-l disprețuiești? Va fi simbolul verticalității Bisericii în fața puterilor lumii acesteia - Pentru care lucru mă învinuiești, care e greșeala pe care nu mi-o știu? - Pentru care lucru mă învinuiești, care e greșeala pe care nu mi-o știu
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
lupte ca să nu fie înfrântă când moartea peste ea s-a abătut. Sunt bucuros că bolta mea-i senină și pe pământul meu cresc numai flori, că lumea îmi e plină de lumină, de când în locul nopții zburdă zori. Sufletul meu cutează și se-avântă uitând definitiv orice trecut și părăsind vremelnica rutină. Iar trupu-mi, întru totul renăscut, a prins în noua viață rădăcină și parcă e de nerecunoscut. Iubire, tu!... Iubire, tu!... Cum te-ai schimbat deodată și-ai dobândit sublime
TRESALT ŞI CÂNT IUBIRE, TU!... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342603_a_343932]
-
Ediția nr. 1597 din 16 mai 2015 Toate Articolele Autorului Tu ai plecat iubito și-oricât mi-ar fi de greu, Mai simt o alinare, că n-am făcut-o eu. Că astfel mi se pare, mai pot să mai cutez, Să-ți cer frumoaso dreptul și treaz să te visez. Dă-mi astă libertate și-apoi să nu te miri, Că simt o mângâere în spini de trandafiri. Că nu văd ce se-ntâmplă ci numai ce aș vrea Și
TU AI PLECAT IUBITO de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341599_a_342928]
-
Pereții de tip ușor realizați în montaj uscat din plăci subțiri (din gips-carton, ipsos armat cu fibră de sticlă, plăci din ciment etc.), cu sau fără elemente vitrate, precum și pereții realizați din alte tipuri de componente (panouri din tablă cutată cu termoizolație etc.) se pot pune în operă, în baza agrementelor tehnice pentru sisteme de pereți de tip ușor sau a evaluării tehnice europene pentru punerea în piață a produselor pentru construcții, unde rezistența la foc a acestora se determină
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295705]
-
să învinuiesc țara pentru nimic ci doar să atrag atenția către „umilul” megieș român. Este cert faptul că într-o zi voi putea părăsi această țară... Privesc, stagnez dar nu, stingher ca un fobist aflat în fața propriei uși fără cheie ... Cutez a-mi părăsi țara și a începe viața într-o țară perfectă? Este România o țară perfectă? Cum ar arăta o țară perfectă, cu oameni perfecți? România este locul unde am crescut, am împărțit bucurie, tristețe, am învățat să iubesc
„ŢARA CONTROVERSELOR!” de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342998_a_344327]
-
legând ieșiri subterane spre alte țări, pe sub mări și oceane... -Ce frumos! exclamă Miramoț și improviză pe loc: Străvechi tuneluri ce leagă țări și continente/ Un vis de nemurire făcând să se deștepte,/ Un labirint de căi pe care să cutezi/ Prilej de sfadă cruntă pentru cantemiriștii... verzi! încheie ea râzând de propria-i găselniță. -Ia uite ce frumos le-a-ntors Miramoț! Hai să fie motto-ul zilei și s-o luăm la picior, pierdem timpul, propuse împăciuitoare Flower-Power. -Verzi?! o fixă
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
taină de te mai iubesc. Cluj Napoca 7 octombrie 2015 Răvașele toamnei Și-au împrăștiat castanii Frunzele prin parcuri... Și le-a spulberat prin aer Ca răvașe într-un taler. Crengile au scris o rugă Vântului, îmbrățișându-l... Să nu mai cuteze-n fugă, Să le scuture veșmântul. Numărând petale-n tihnă, Soarele la asfințit Se revarsă blând în zare, Șoptind toamnei: Bun venit! Seara îmbrăcată-n frunze Și-ntr-o haină bleomarină A atins creștet de munte Și izvorul ce suspină
IUBIREA CA UN CANTEC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344129_a_345458]
-
-n cale Și rodind numai chin, tortură și tristețe-n preajma semenilor, Îi face să se abată de la adevărata descoperire a cerului, Creând doar infern și dor de moarte-n sânul teluric. Privesc mereu înmărmurit La fiece nelegiuire perfidă Care cutează să pătrundă-n sânul societății, Înrobind-o ca pe-un sclav Și lipsind-o de lumina fericirii sacre. Evadare La fereastră priveam până târziu, Cum se joacă stelele, Zbânțuindu-se-n fericirea nestingherită a libertății, Care le umplea sufletu-n
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]