682 matches
-
au pregătit și s-au alăturat lui Tudor Vladimirescu au fost sesizate de istorici, dar niciodată individualizate și legate de caracaterul național al revoluției. Încă din 1874, C. D. Aricescu afirma: „boierii cei mici, victime ale regimului fanariot, aplaudară fapta cutezătoare a lui Tudor și mulți dintrânșii îl ajutară prin toate mijloacele; cât despre meseriași și plugari, ei alergau de bună voie sub steagurile lui Tudor, cei mai mulți spre a se despăgubi prin jafuri de pierderile ce încercaseră din partea impiegaților greci și
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
și cel pornit spre împliniri sorb apă vie, trăiesc miracolul și zilnicul botez cu lumina, natura și dragostea.“ Contribuția sa la depistarea tinerelor talente a fost, de altfel, unanim recunoscută, diriguitorii forurilor de resort desemnându-l coordonator al Taberei Subredacțiilor „Cutezătorii“ (Năvodari, 1984), Taberei de creație Literară Homorod (1985), Taberei Județene de Creație (Geamăna, 1987), Taberei Naționale de Creație (Dărmănești - Bacău, 1987 și 1988) și Taberei Naționale de Creație Literară „Tinere condeie“ (Agafton - Botoșani, 1993; Buciumeni - Galați, 1996; Buzău - 2002 și
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
femei nici vorbă. Această vizită a ei, fără însoțitoare, începu dintr-o dată să o încânte. Considerată inițial drept două ore de meditație la matematică, s-ar putea transforma într-una cu surprize neprevăzute. Nici nu-și dădea seama cât de cutezătoare îi deveniseră gândurile. După golirea paharului dintr-un instinct involuntar, se simțea cuprinsă de o căldură interioară ce o făcu să se relaxeze. Acum privea detașată cum trosnesc lemnele în șemineu. „Ce plăcut este în salon”, gândea fata dormitând în
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
prin puterea energiei infinite trezită din ființa - cadou și, fără nici un sunet, străpungeau bariera experimentală a gândirii. „De acum încolo pot duce la îndeplinire orice îndatorire a parintelui meu. De acum încolo vom trăi în liniște.” Ultima și cea mai cutezătoare înfățișare, rubedo, determina stadiul final de uniune a moleculelor. Piatra prinsese viață, mai era nevoie numai de trezirea la conștiință a fiicei Domnitorului. Să vedem încotro se îndreaptă lumea... Să înțelegem deschiderea și limitarea ei. Să așteptăm semnalul final al
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > MOARTEA LUI HAMLET Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1264 din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Profesorul se gândea intens la Hamlet, atât de intens încât Hamlet îi apăru în față tânăr, cutezător, dar atins de moarte, iubirea profesorului plutea pe apele memoriei cântând, profesorul își ținea propriul craniu în palmă și discuta degajat cu Hamlet, nicio trădare nu-l atingea, nici cât un zbor de pasăre, Hamlet știa toate răspunsurile, păcat că
MOARTEA LUI HAMLET de BORIS MEHR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349791_a_351120]
-
românii-întâia oară Mihai, Marele Voievod. Simbolică, chiar temporară Trezi conștiința de neam. Hotarele trebuiau să dispară, Căci de la Râm toți ne trăgeam. A trebuit mulți ani să treacă Peste norod, peste popor. Conștiința lor să se trezească Într-un popor cutezător. În plin avânt revoluționar Au profitat de conjunctură. Renaște conștiința iar, Făcând o mare cotitură. Și moldovenii și muntenii Din cele două Principate Ales-au toți același Domn Pentru Unire și Dreptate. Românii toți s-au prins în joc Și
MICA UNIRE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349907_a_351236]
-
Autorului Fără timp Au înflorit ca-n orice vară teii - Vibrează tot mai vie veche strună, Și secolele multe se adună - Înalță templul sacru al ideii. O lebădă regină pe lagună - La un conclav ilustru se strâng zeii. Ridică frunți cutezătoare steii La Rucăr la un răsărit de Lună. Prin teii toropiți de har și floare Mireasma amintirilor visează Eternitatea clipei trcătoare. Simbolic TEIUL fără TIMP veghează Și gânduri troienite de ninsoare Ca un balet imaginar dansează Referință Bibliografică: Fără timp
FĂRĂ TIMP DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348132_a_349461]
-
la Neptun, aglomerație, mulți turiști români de parcă erai pe litoralul românesc, corpuri tinere expuse la soare în bikini cât mai sumari, însă lipsea savoarea litoralului românesc și anume topless-ul. Cel puțin în zona lor de vizibilitate, nu au descoperit nicio cutezătoare. Dalia a gustat din sucul de fructe și a pornit spre apă. Dorea să vadă cum este apa mării în Bulgaria. A intrat cu picioarele până pe la glezne, ținându-și sandalele într-o mână. Pescarii cu lotcile lor ascuțite erau
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
cele mai potrivite expresii sau cuvinte. Am scris poezie și proză de prin clasele primare, bineînțeles la nivelul vârstei mele de atunci; am trimis la concursuri pe vremea lui Ceaușescu poezie și proză cu conținut patriotic la revistele „Luminița” și „Cutezătorii”, am primit de la ambele concursuri diplome, prima de participare, cea de a doua „pentru talent si fantezie” această a fost acordată de un juriu format din Mihai Negulescu, Margareta Micu și Costache Anton; am activat sporadic într-un cenaclu literar
GÂNDURI DE UCENIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365852_a_367181]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > AI UN ÎNGER PĂZITOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului AI UN ÎNGER PĂZITOR Pierdut prin lumea asta mare, Dorești să continui cutezător, Astfel constați cu încântare, Că ai cu tine un Înger Păzitor. Când ești intrat în întuneric, Lipsit de orișice lumină, Acesta vine c-un gest feeric, Purtat de o forță divină. Crezi că nu mai ai speranță, Dar vrei să
AI UN ÎNGER PĂZITOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365926_a_367255]
-
farmecul. Pe aici curgea numai apa; timpul stătea în loc. În cele din urmă încărcătura de liniște agonisită de întreaga ființă a fost străpunsă, ca de un țipăt, de lumina soarelui. Sufletul despresurat de uitare se apropie de cer, ființa devine cutezătoare. Albert se agață de rădăcinile spălate de apă, ce-l ademenesc într-o nouă lume tainică, se saltă, nu înainte de a-și lua bocceluța, lasă pluta în voia apei după care se cațără pe malul încă abrupt. La doi, trei
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
încrederea în sine, precum și concluziile aforistice ale omului care se apropie de nouă decenii de viețuire) dă un farmec aparte romanului aspra căruia, după ce l-ai citit cu sufletul la gură, ești tentat să revii si să-ți notezi idei cutezătoare spuse în cuvinte memorabile. Și câte n-ar fi de notat! Ne rezumăm să notăm cuvântul de final al lui Toma Danieluic, nepotul bătrânului, ca pe o rugăciune de izbăvire: „ A fost marea mea șansă, dragul nostru, să te cunosc
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366554_a_367883]
-
și în pridvorul țăranului strămutat în mahala, a trăit inegalabil și total aceeași metaforă a poetului: „Tresaltă-n mine milioane/ Cu viitoru-n ei răsfrânt/ Și-n iureșul eternei goane/ Cum sunt ce-am fost voi fi ce sînt.” Sunt mulți „cutezători calici”, astăzi, ca și ieri, unii zice-se chiar rapsozi ca Leșe, care se pot ridica la înălțimea, lumina, demnitatea, trăirea, jertfa, muzica, versul, bucuria împlinirii și dăruirii complete Neamului și lui Dumnezeu întru veșnicie doar atunci când se privesc pe
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Scoate-un răget răgușit, și lungit în iarba mare spre leoaică lung privește, cerșind îndurare. Și, leoaica-i tot femeie, cum să-l vadă suferind? Ea cu dinții-i scoate spinul și îl linge mârâind. Intuiesc, Regele junglei, mândrul Leu cutezător, îi va oferi Leoaicei nopți fierbinți, pline de amor. JOHNY O rusoaică blondă, mică, ținea-n brațe un cățel și plângea că a ei mamă nu îl accepta pe el. Când l-am adoptat pe Johny era tare drăgălaș în
ARMONIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351793_a_353122]
-
meu, spre în-adâncuri. În drumul meu către “mine”... mai întâlnesc pe unii care urcă. Ne dăm binețe, schimbăm impresii, apoi fiecare își continuă “urcușul”. Am iubit dintotdeauna zborul, avântându-mă în tăriile cerului mai aproape de Curcubeu. Am fost albatros, zburând cutezător deasupra nemărginirii albastre, între două lumi albastre, a Cerului și cea a Mării. Albatros, poposind pe catargul vapoarelor, având aripile muiate în spuma mării, perlate cu minuscule cristale de sare din valurile înspumate în care s-a scăldat. Alteori, căpătam
ZBORUL SPRE SINE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351907_a_353236]
-
a născut în Nehoiu, Buzău. Din 2007 lucrează într-un spital din Anglia ca asistentă medicală. Este căutată de metafore de la vîrsta de 12 ani. Debutează în 1977 cu premiul I la Concurs Na ț ional de Poezie al revistei „Cutezătorii”, sub egida poetului Mihai Negulescu. Urmează în ordine: - Premiul I la concursul „Tinere condeie”, organizat de Biblioteca Județeană Buzău - „Vasile Voiculescu”, în iunie 1977. - Premiul I la concursul organizat de revista „Origini România”- Madrid, pentru românii din diaspora, edi ț
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune, că era un bărbat înalt, cu fața roșcovană și părul aspru, tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa, un bărbat hotărât și cutezător. Înainte de a fi obligat să intre în gospodăria agricolă colectivă, atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns într-un bordei la lotul nostru de vie situat la 4 kilometri de comună, o perioadă îndelungată. Acasă mergea
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
1969 în comuna Pechea din județul Galați, este căsătorită și are un fiu. “Am scris și scriu pentru că nu pot altfel” - Ce anume te-a determinat să scrii? - Am început să scriu încă din copilărie, poezii despre mama în revista “Cutezătorii”, apoi acest lucru s-a manifestat permanent în jurnalele (2 la număr) pe care le-am ținut din adolescență până l-am născut pe Sebastian (fiul meu). Am scris și scriu pentru că nu pot altfel, pentru mine a scrie nu
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
să împiedice cîți mai mulți oameni de la mîntuire. Este un soi ciudad de speranță, dar nu vreau să scriu prea mult despre speranța neagră a puterii răului. Ci doresc să scriu despre acea speranța din visurile tinerilor, care îi face cutezători pornind în viață înarmați cu idealuri nobile pline de altruism. Inima lui Dumnezeu este plină de gînduri de pace pentru omenire. Dorința să este să-i mîntuiască pe toți oamenii. Dumnezeul nădejdii să va umple de toată bucuria și pacea
ZORII SPERANTEI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346693_a_348022]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CAVALERUL MARILOR SPERANȚE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cavalerul marilor speranțe Dacă ar mai fi primăvară, Aș scrie o poemă tulburătoare, Hoinară, Cu imagini cutezătoare, Visătoare... Dacă aș mai avea o barbă stufoasă, Aș scrie o poemă furtunoasă... Aș strânge laolaltă munții și câmpiile, Aș alerga nechezătoare hergheliile, Aș vântura nisipurile, Apele, scoicile de sidef, Țărmurile cu bizare forme de relief, Aș cerceta atent zodiile
CAVALERUL MARILOR SPERANŢE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351133_a_352462]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CATRENE III Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 469 din 13 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului EDECUL VIEȚII Am tras la edecul vieții, Mereu spre veșnicul izvor, Nu am lăsat locul tristeții, Având un gând cutezător. --- VĂ PREȚUIESC Sunt bucuros să fiu cu voi, Amicii mei, care sunteți pe NET, Cât despre viața de apoi! Sincer, nu o vreau concret! Pentru că vă prețuiesc, La toți, eu vă MULȚUMESC! Mihai LEONTE --- CAFEA & COGNAC Cafeluță, cafeluță, Pe zi
CATRENE III de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351157_a_352486]
-
care m-au întâmpinat aroma merelor și a gutuilor coapte care se păstrau calde pe colțul plitei ... Am simțit parfumul florilor de salcâm ... căldura soarelui, gerul iernilor ... am fost chiar “sisif” al poleiului cu obrăjorii roșii de ger și sufletul cutezător. Am râs și-am plâns cu fiecare fulg de nea ce-a coborât din ceruri, special pentru genele noastre obosite de prea multă iubire și totuși neînduplecate în lupta cu timpul... M-am trezit îndrăgostită iubind necondiționat iar mai apoi
RĂDĂCINI -FLOAREA CĂRBUNE, RECENZIE-GABRIELA PETCU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351192_a_352521]
-
minei, ne-a spus: „mulți sclavi din mină cereau să devină gladiatori și să se lupte pe viață și moarte decât să mai rămână în întunericul minele de aur de aici”. În contrast, gladiatorii care nu dădeau dovadă de luptători cutezători și viteji în arene erau amenințați că vor fi trimiși în mina de aur de la Alburnus Maior, unde vor muri ca niște șobolani în întuneric. Plebea romană, venită în goana după aurul noii provincii romane, răscolea mai mult albiile râurilor
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
1969 în comuna Pechea din județul Galați, este căsătorită și are un fiu. “Am scris și scriu pentru că nu pot altfel” - Ce anume te-a determinat să scrii? - Am început să scriu încă din copilărie, poezii despre mama în revista “Cutezătorii”, apoi acest lucru s-a manifestat permanent în jurnalele (2 la număr) pe care le-am ținut din adolescență până l-am născut pe Sebastian (fiul meu). Am scris și scriu pentru că nu pot altfel, pentru mine a scrie nu
ATUNCI CÂND VICTORIA APARŢINE CELOR CU MENTALITATE DE ÎNVINGĂTOR. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355882_a_357211]
-
Capitala. Citeam, de pe la gunoaie, tot felul de gazete și reviste. Tupeist, m-am dus la revista ALBINĂ, cu o poezea despre sărbătoarea majoratului: „Am optsprezece ani, ți-i dărui ție, Țara,/ Tu m-ai crescut puternic, cu inima de pară,/ Cutezător că șoimul și liber pe pamant;/ Ma-ndeamna tinerețea să te slăvesc în cânt.” Am primit la casierie 198 de lei. Așa mi-am plătit baraca unde locuiam și mi-am cumpărat lemne de la deșeuri, cu 50 de lei tonă
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]